Statul roman - dusmanul cetateanului roman (9)

Cele mai importante afirmatii pe care le-a facut Traian Basescu in declaratia televizata de ieri (13.MAI.2010), sunt, dupa parerea mea, urmatoarele: "dupa 20 de ani de democratie, SA ZICEM, am construit, SI TOATE PARTIDELE POLITICE SI-AU ADUS CONTRIBUTIA, UN STAT CLIENTELAR...".

In continuare, Traian Basescu a sustinut masurile preconizate de guvern si agreate de FMI, adica reducerea deficitului bugetar prin saracirea unei populatii oricum majoritar sarace.

Dupa parerea mea, acel preambul ("dupa 20 de ani de democratie, SA ZICEM, am construit, SI TOATE PARTIDELE POLITICE SI-AU ADUS CONTRIBUTIA, UN STAT CLIENTELAR...") constituie premisele masurilor luate pentru reducerea deficitului si justificarea faptului ca nimeni nu se va putea opune luarii acestor masuri.

Ce inseamna aceste afirmatii?

Inseamna ca in primul rand faptul ca in Romania nu exista un regim democratic, dar SA ZICEM ca ar fi, de dragul ipocriziei. Asa-zisele institutii ale statului sunt un paravan care functioneaza numai pentru cetateanul de rand, in timp ce elitele au imunitate absoluta in fata legii. In continuare, daca toate partidele au construit un stat clientelar, inseamna ca toate partidele au avut comportamentul infractional al actualului partid de la putere, adica au transferat banii publici in buzunarele proprii, atunci cand au fost la putere, cu ajutorul clientelei politice proprii. Asta inseamna un avertisment mascat: "vreti sa spuneti despre noi ca suntem hoti, dar voi ce ati fost pana acum?"; "daca spuneti despre noi, vom spune si noi despre voi, la ce ajuta asta, vreti sa ne pierdem privilegiile, banii, sa ne luptam intre noi?". Asa se explica si faptul ca Traian Basescu nu a anuntat masuri impotriva statului clientelar. Statul a fost, este si va ramane clientelar.

Ce consecinte au aceste afirmatii pentru romanii de rand, lipsiti de privilegii?

In primul rand, romanii nu vor avea niciodata dreptul la o viata normala. Romanii trebuie sa isi accepte statutul de sclavi ieftini, pentru ca nu va exista niciodata o forta politica favorabila progresului si prosperitatii pana la nivelul individului. La 4-5 ani se vor folosi sloganuri de campanie electorala doar pentru ca unii sau altii sa isi castige dreptul de a-si insusi munca celor multi, in rest vor da uitarii, ca si pana acum, orice fel de promisiune de mai bine. Democratia din Romania, daca exista, este o democratie sclavagista, in sensul propriu al cuvantului. Un individ, odata nascut in Romania, are doua posibilitati: ori intra in structurile de putere si cauta sa urce cat mai sus in ierarhia puterii, lovind in cei multi, ori isi accepta statutul de sclav.

Se poate schimba ceva in actuala ordine politica si sociala?

Cu siguranta, nu. Vointa si realitatea politica a fost clar exprimata. Opozitie exista numai intre cei care cauta sa preia accesul la banul public. Asa cum a spus Traian Basescu, nicio formatiune politica nu cauta sa schimbe statul clientelar. Unele formatiuni politice incearca sa preia puterea folosind nemultumirea justificata a maselor pentru a crea dezordine si violenta. Dar odata preluata puterea de catre o formatiune politica, aceasta nu va schimba nimic in favoarea maselor, ci va beneficia doar de privilegiile supreme. Seamana izbitor de bine cu momentul 1989.

Masele, independent de formatiunile politice, nu vor schimba nimic prin violenta pentru ca nici macar nu se vor putea impune prin violenta. Daca lucrurile se vor agrava prin violente, statul va recurge la represiune armata, perfect justificata din punct de vedere juridic. Masele se vor trezi ca apara "cu piepturile goale", dar cu mijloace ilegale (violenta), niste drepturi legitime. Sigur ca masele au principial dreptate sa pretinda o viata mai buna, dar nu au nici pe departe pregatire juridica si nu stapanesc arta negocierii pentru a impune prin argumente niste drepturi legitime, in caz ca ar fi posibil un dialog real.

Traian Basescu a aratat ca are cunostinta de toate aceste realitati si cine are informatia, stapaneste situatia. Traian Basescu a avut un moment de sinceritate in fata poporului, chiar daca intr-un mod foarte dureros pentru popor.