Se doreste reducerea cotei unice. Nu stiu daca aceasta cota unica se aplica numai salariatilor sau se aplica si in cazul impozitului pe profit. Pentru ca sunt doua situatii distincte: salariati si firme profitabile.
Pentru salariati ar putea insemna o oarecare pomana, benefica in conditiile salarizarii derizorii din Romania.
Pentru firme profitabile si foarte profitabile, reducerea cotei unice ar insemna un mare si nemeritat bacsis. Cota unica insasi reprezinta un urias si nemeritat bacsis pentru toate firmele clientelare, mari consumatoare de bani publici.
Statul a vazut in Romania numai salarii si pensii nesimtite, desi salarizarea din Romania ocupa ultimele locuri din Europa. Acelasi stat roman mafiot inchide ochii atunci cand este vorba de impozitarea profiturilor absolut nesimtite si nemeritate ale firmelor clientelare, pentru ca persoanele care compun elita statul roman mafiot sunt, simultan, finantatorii si beneficiarii profiturilor nesimtite.
Conducatorii firmelor clientelare sunt nulitati din punct de vedere economic. Profiturile pe care le realizeaza nu se justifica prin geniul lor economic, ci prin faptul ca sunt conectati in permanenta la banii publici. Faptul ca, de exemplu, se schimba borduri, se reasfalteaza anual strazi, se cumpara ceasuri publice scumpe, se construiesc sau se repara scoli, se fac studii de fezabilitate sau se cheltuie bani pe autostrazi inexistente se datoreaza doar dorintei statului de a imbogati/ finanta firme clientelare, care returneaza o parte din profit celor care au oferit contractele. Fara stat, firmele clientelare nu ar exista, nulitatile s-ar confirma ca nulitati, atat din punct de vedere financiar, cat si din punct de vedere al activitatii economice. Pentru ca nu vom vedea firmele clientelare apuncand-se de investitii in hi-tech sau in cercetare daca vor termina afacerile cu statul.
In acest caz, cum se poate accepta ideea de cota unica? Adica cei care realizeaza profituri de milioane fara niciun efort si fara nicio competenta sunt impozitati cu acelasi procent cu cei care lupta pentru supravietuire? Adica un patron care obtine un profit brut de 1 milion de euro plateste 160.000 de euro impozit la stat si ramane cu 840.000 de euro in buzunar? Pentru ce merite? Faptul ca un patron impune un pret dublu sau triplu (sau mai mult) unui kilometru de autostrada (in raport cu pretul pietii occidentale, in conditiile in care costul cu forta de munca din Romania este de cel putin 4 ori mai mic decat in occident) nu este un merit. Este un furt al banilor publici legalizat de complicitatea statului roman, foarte competent si performant la furat.
Asa ca, ce dragut e statul roman! Daca ar dori (dar nu doreste) echilibrarea bugetului ar trebui sa nu se preocupe de diminuarea veniturilor salariatilor, nici de reducerea cotei unice, ci, printre altele, de impozitarea si reducerea veniturilor patronilor clientelari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu