Abuzurile statului: cainii vagabonzi. Intalnire de gradul II cu o javra

Acest articol descrie o situatie violenta si contine la final injuraturi aproape explicite. Persoanele sensibile sunt rugate sa nu il citeasca.

Mai intai sa clasificam tipurile de intalniri cu cainii salbatici:
1. Intalnire de gradul I: javra sau grupul de javre maraie, latra si tind sa se apropie de mine. In general au un comportament agresiv distant. In general raspund cu injuraturi de mama, rostite cu voce tare.
2. Intalnire de gradul II: javra sau grupul de javre trec la comportamentul agresiv de contact, adica incearca sa ma muste. Deja sunt agresat, deci trebuie sa fac uz de violenta, in scop de autoaparare, desigur.
3. Intalnire de gradul III: javra sau grupul de javre reusesc sa ma muste. In acest caz, daca scap cu viata, javrele sigur nu mai scapa cu viata. Foarte probabil ca imi voi cumpara o arma de vanatoare si voi impusca toate javrele intalnite in cale, pana cand, probabil, voi fi arestat pentru ca nu respect regimul armelor si munitiilor. Daca va aparea o stire cu unul care impusca javre prin Bucuresti, cu siguranta ca va fi vorba despre mine. Dar aceasta reactie va avea la baza principiul legitimei aparari si faptul ca statul imi incalca abuziv si in forma continuata drepturile constitutionale.

Dobitocilor care spun ca nu e normal sa am astfel de reactii le voi spune (repetand a ț-a oara!!!) ca in Constitutia Romaniei, la Capitolul II - Drepturile şi libertăţile fundamentale, exista Articolul 22 - Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, unde este scris:
"(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate."
Sursa: http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0a22

La fel ca majoritatea romanilor, cu exceptia celor care au facut facultatea de drept, nu am cunostinte juridice. Nu am invatat despre probleme juridice nici la scoala, nici la liceu, nici in facultate (stim, stim: scoala produce numai tampiti).

Cu toate acestea, am cunostinte de limba romana si de logica. Deci, daca javrele de pe strazi ataca si chiar omoara oameni, cum si-a permis Curtea Constitutionala sa incalce Art. 22 alineat (1) din Constitutia Romaniei atunci cand a refuzat legiferarea eutanasierii cainilor vagabonzi? Cum si-au permis deputati si senatori din Parlamentul Romaniei sa creeze o lege ambigua in privinta eutanasierii cainilor vagabonzi? Tot acest circ al eutanasierii este intretinut de subterfugii juridice pentru a amana vesnic solutia la aceasta problema.

Nu avem obligatia sa ne lasam muscati de javre pentru ca asa vor nazistii de la putere si ONG-urile care inteleg sa apere drepturile animalelor incalcand drepturile constitutionale ale cetatenilor romani.

Cum a garantat statul integritatea fizica si psihica a sutelor de mii de romani muscati de cainii vagabonzi? Cum a garantat statul roman viata persoanelor decedate in urma atacurilor cainilor vagabonzi? Statul nu garanteaza nimic, statul isi bate joc de cetatenii ale caror interese ar trebui sa le apere, pe banii acelorasi cetateni.

Sa pastram cadrul general. In toate domeniile, statul (reprezentat de parlamentari, mandatati de... cetateni) a emis legi ambigue, incalcite si interpretabile, in general inaccesibile chiar si persoanelor cu pregatire superioara. Abuzul este modul de functionare al statului roman. Cetatenii, neavand pregatire juridica, neavand nici forta economica de a-si plati avocati, nu cunosc si nici nu exercita caile legale de atac pentru a-si rezolva probleme juridice legitime.

Si chiar daca romanii ar avea cunostinte juridice si si-ar permite avocati, practica ne-a aratat ca dreptatea se face de multe ori la CEDO, statul roman aratandu-si disponibilitatea de a merge cu abuzurile pana in panzele albe.

Si acum cazul concret. Mergeam pe Bulevardul Libertatii spre Piata Cosbuc, pe partea dreapta conform directiei descrise. Un nene tragea un copil cu sania, la 5 metri de mine. O javra se apropie de ei latrand. Ma uit si ma gandesc, la cat de agresiva pare javra, se va intampla ceva nasol. Nea ala cu copilul nu pare sa aiba reactie. Dar javra ma remarca si pe mine, asa ca ii lasa pe cei doi si vine la mine zbierand in limbaj cainesc. Deja ii trag injuraturile aferente situatiei, dar de data asta treaba e serioasa, asa ca ma pregatesc de situatii mai naspa. Imi dau jos sacul din spate si il folosesc ca interfata intre mine si javra.

Incredibil, javra se apropie neinfricata!!! Ma proptesc bine intr-un picior, contactul e inevitabil. Incerc sa-l articulez in cap, javra fereste capul, asa ca a luat un picior dupa gat. Ca o paranteza, aveam cizme in picioare. Javra se dezechilibreaza dar fuge si se opreste la o oarecare distanta. Ma fixeaza cu privirea. Pare cam nehotarat: sa atace sau nu din nou? Alearga incet, in lateral fata de mine. Ca sa il ajut sa se hotarasca, imi fac un bulgare de zapada si arunc in el. Il nimeresc in dos, dar as fi preferat o bucata de gheata. Din pacate, ca de obicei, nu gasesti ceva atunci cand ai mare nevoie. Oricum javra a fost descurajata definitiv.

Aceasta e prima mea intalnire de gradul II cu o javra. S-a terminat din nou cu bine pentru mine, dar sa ne gandim acum la posibilitatile de final nefericit. Daca javra nu ma ataca, ci il musca de cap pe piciomanul de pe sanie? Sau daca javra reusea sa ma muste pe mine? Cum erau garantate vietile noastre, cum au fost garantate integritatea noastra fizica si integritatea noastra psihica? Daca nu am fost muscat, inseamna ca viata mea si-a reluat cursul normal fara sa fiu afectat? Asta sa o spuna ONG-urile lu' mutu' sau lu' chivu'.

De fapt am fost foarte nervos in acele momente, iar acum profit de ocazie sa ma descarc, bagand in 91704 ma-sii institutiile statului care nu aplica Articolul 22, alineat (1) din Constitutia Romaniei. In plus, mai bag in 91704 ma-sii ONG-urile si persoanele care iubesc animalele pentru ca urasc oamenii. In plusul plusului, celor care-mi doresc mie sau oricui nasoale pentru simplu motiv ca le lipseste o doaga (sau mai multe), nu m-ar deranja sa li se intample nasoale la puterea a zecea.

Formal, cer statului roman sa intre in legalitate in problema cainilor vagabonzi. Prezenta javrelor pe strazi este neconstitutionala, imi incalca dreptul la viata, la integritate fizica si la integritate psihica, adica incalca Articolul 22 alineat (1) din Constitutia Romaniei.

Cainii vagabonzi sunt mult mai periculosi decat soarecii si gandacii, de exemplu. Cat trebuie sa mai astept ca institutiile statului sa ia masuri impotriva lor?

Se pare ca intalnirea de gradul III dintre mine si javre este iminenta. Ar fi foarte neplacut pentru mine sa fiu considerat infractor pentru ca nu accept sa ma las muscat de javre.

Am dreptul sa circul fara grija javrelor pe domeniul public!