In lipsa unei viziuni economice privind viitorul Romaniei si a unor proiecte de interes cetatenesc general, USL isi continua lupta politica privata cu Traian Basescu. Singurul domeniu care intereseaza USL in acest moment este modificarea Constitutiei Romaniei.
In loc ca asa-zisa lupta politica cu partidele si persoanele concurente sa se rezume la atacuri si injuraturi private pe bloguri, se acorda spatii largi la televiziuni si in presa scrisa. In rest, USL cauta sprijin de la UDMR pentru a avea o majoritate de doua treimi in Parlament. Altfel, modificarea Constitutiei va ramane un deziderat.
Mult trambitata modificare a Constitutiei ascunde multe necunoscute si este deschisa unor grave incalcari ale prevederilor constitutionale.
1. UDMR incearca sa negocieze o alianta cu USL, cerand in schimbul sprijinului politic autonomia Tinutului Secuiesc.
2. Monarhistii incearca sa introduca noi articole in Constitutie in favoarea monarhiei ca forma de guvernamant.
3. USL si UDMR incearca sa incalce principiul separatiei puterilor in stat si independenta justitiei, dorind ca Parlamentul sa se situeze deasupra Curtii Constitutionale.
Toate acestea nu pot face obiectul revizuirii Constitutiei Romaniei, conform Articolului 152:
"Limitele revizuirii ARTICOLUL 152
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii."
Ca un fapt divers, in Constitutia Romaniei nu exista santiuni legale (contraventionale sau penale) pentru incalcarea mai mult sau mai putin grava a prevederilor constitutionale!
Altfel spus, putem avea un Parlament format majoritar de ilegalisti din punct de vedere constitutional. Niste ilegalisti nepenalizabili!
Articolul 1 din Constitutia Romaniei, conform sursei:
RăspundețiȘtergerehttp://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=1#t1c0s0a1
Statul român
ARTICOLUL 1
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Conform sursei:
RăspundețiȘtergerehttp://www.monitorulcj.ro/politica-administratie/16337-viitorii-parlamentari-si-marile-lor-provocari
"USL vrea să modifice Constituţia până în iunie 2013, reglementând inclusiv atribuţiile preşedintelui şi posibilitatea schimbării în Parlament a deciziilor Curţii Constituţionale, iar în 2014 să organizeze alegeri regionale pentru regiuni de dezvoltare, păstrând judeţele actuale. „Trebuie, de asemenea, să stabilim faptul că la Curtea Constituţională poţi să pui oameni cu o anumită pregătire de minim 18 ani judecător sau magistrat şi că, eventual, deciziile luate de Curtea Constituţională pot fi în Parlament cu două treimi schimbate”, a declarat, zilele trecute, premierul Victor Ponta."
In constitutie se prevede deja experienta de 18 ani in domeniul juridic, dar nu este neaparat necesar ca judecatorul la CC sa fi fost magistrat (judecator sau procuror), acesta putand fi si avocat sau alta profesie juridica sau profesor universitar (evident absolvent de Drept care a practicat in domeniu timp de 18 ani).
RăspundețiȘtergere"ARTICOLUL 143
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior."
De asemenea, judecatorii la CC sunt numiti 3 de catre Camera Deputatilor, 3 de catre Senat si 3 de catre Presedinte, si sunt schimbati 3 la fiecare 3 ani. Astfel Parlamentul are deja 2 treimi in CC.
Si nimic nu-i impiedica pe parlamentari/Presedinte sa numeasca judecatori sau procurori la CC.