Guvernul Ponta propune un proiect de spalare de bani europeni

Guvernul de rahati incapabili de altceva cu exceptia furtului mai mult sau mai putin legalizat de bani publici si-a demonstrat din nou inutilitatea.

Ieri, 18.Iulie.2013, Comisia Europeana a considerat ca proiectul de folosire de catre Romania a fondurilor europene in perioada 2014-2020 este "incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut "peste vară", până în luna septembrie"!!!

Cred ca nu a inteles CE bine care e situatia: guvernul roman a facut un proiect coerent de subtilizat legal fonduri europene, daca, prin absurd, proiectul respectiv ar fi aprobat in forma propusa.

Conform sursei http://www.mediafax.ro/economic/exclusiv-comisia-europeana-a-avertizat-guvernul-ca-planul-pentru-bani-europeni-este-incoerent-fara-prioritati-clare-11130721, in proiectul de folosire de catre Romania a fondurilor europene in perioada 2014-2020 exista "cateva" lipsuri, care lasa impresia ca statul mafiot roman a realizat, prin guvernul sau mafiot, un adevarat proiect de spalare de bani europeni:

1. Lipsa unei identificări clare a nevoilor şi priorităţilor de finanţare pentru următoarea perioadă de programare;
2. Incoerenţa documentului (?!);
3. Lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice;
4. Inconsecvenţă între obiective şi alocarea finanţărilor;
5. Lipsa unei viziuni care să provină dintr-o analiză de risc corespunzătoare, care să facă referire inclusiv la nivelul foarte mic al investiţiilor private;
6. In proiect se face referire doar la accesul în banda largă în gospodării lipsind partea comercială (de business);
7. In proiect lipsesc trimiterile la obiectivele agendei digitale şi justificarea unor priorităţi ca e-cultură şi e-sănătate în concordanţă cu strategiile sectoriale corespunzătoare;
8. Nu exista o concentrare pe sectoarele cu potenţial de creştere în România;
9. Nu se pune accent pe nevoile de creşterea şi extindere a IMM-urilor, cu o analiză a obstacolelor întâmpinate de acestea, cum ar fi lipsa de finanţare;
10. Lipseşte conexiunea dintre Acordul de Parteneriat şi planurile naţionale pentru eficienţa energetică şi energia regenerabilă, dar şi referirile la dereglementarea preţurilor din energie şi la schemele de sprijin pentru regenerabile;
11. Lipsesc propunerile de investiţii în domeniul schimbărilor climatice;
12. Lipsesc estimările corespunzătoare, justificarea economică şi analiza de management al riscului din care ar trebui să rezulte 2-3 priorităţi pentru finanţare;
13. Lipseste o justificare a alegerii priorităţilor de investiţii;
14. Lipseste un Master Plan pe Transport, ale cărui priorităţi să fie redate în document.
15. Nu sunt identificate grupuri ţintă spre care urmează să fie direcţionate investiţiile din domeniul ocupării forţei de muncă;
16. Nu exista măsuri clare, diferenţiate pentru fiecare grup tinta în parte din domeniul ocupării forţei de muncă;
17. Nu exista mecanisme de tranziţie între inactivitate şi locuri de muncă sau pregătire;
18. Nu sunt identificate sectoarele de competitivitate în care există nepotriviri în ceea ce priveşte calificarea/ pregătirea;
19. Nu sunt clarificate masurile legate de mobilitatea muncii în zona rurală;
20. Nu sunt identificate grupurile tinta spre care urmează să fie direcţionate investiţiile pentru incluziunea socială;
21. Nu sunt foarte clare proiectele de infrastructură la scară mică în zonele rurale;
22. Nu exista o abordare unitara care să vizeze legăturile dintre grupurile vulnerabile, nevoia de infrastructură şi piaţa muncii;
23. Nu au fost dezvoltate suficient şi relevant provocările şi priorităţile pentru învăţământ vocaţional, învăţământ superior şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, alegerea priorităţilor nefiind suficient de argumentată;
24. Lipsesc trimiterile la identificarea nevoilor şi a priorităţilor pentru infrastructura de educaţie, care să ia în considerare tendinţele demografice şi economice şi sustenabilitatea financiară;
25. Exista deficiente pe domeniul cadastrului;
26. Nu sunt clare mecanismele financiare romanesti;
27. Nu sunt detaliate propunerile de alocare financiara pentru programele romanesti;
28. Nu este clara evaluarea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene;
29. Nu exista o listă cu viitoarele investiţii teritoriale integrate;
30. Nu exista garanţii (analiza riscurilor, costurilor şi beneficiilor) că viitoarea structura de management propusă va fi una funcţională şi că expertiza din sistemul de management şi control va fi transferată noilor entităţi.

Din cate se intelege, proiectul este numai ambiguitate de la un capat la altul, conform stilului romanesc clasic. In acest fel, guvernantii ar dori o totala libertate de miscare ulterioara, prin care sa se lase impresia ca se va face ceva, desi se stie de la inceput ca se va face cu totul altceva.

Sigur ca daca am avea guvernanti care sa lucreze in interesul cetatenilor, totul ar merge spre bine. Cu atatea fonduri europene Romania ar putea sa se dezvolte si s-ar imbunatati semnificativ nivelul de trai al romanilor.

Dar se simte din nou, ca de obicei dupa intrarea in UE, ca statul isi saboteaza propriile interese. Ma rog, interesele statului roman nu prea coincid cu cele ale romanilor, deci mai bine sa spunem ca saboteaza interesele si sperantele de mai bine ale romanilor. Din analiza lipsurilor evocate mai sus se intelege ca statului putin ii pasa de fondurile europene (daca nu-si poate trage partea leului din ele), de IMM-uri, de transporturi, de infrastructura, de educatie, de sanatate, de locuri de munca, de formare profesionala, de incluziune sociala, de cadastru... Adica nimic nou sub soare, lucruri pe care le stiam si care se repeta la infinit.

Pentru ca, daca proiectul Acordului de Parteneriat care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020 nu va fi aprobat, consecintele pentru Romania ar fi urmatoarele:

1. Noi probleme in absorbtia fondurilor europene;
2. Blocarea programului operational pe domeniul Transport;
3. Nu va fi finantat proiectul de cadastru din Fondul Social European.

Conform sursei citate mai sus, "În discuţia de la Bruxelles, partea română a asigurat că prin transmiterea documentului către Comisie s-a urmărit "o primă reacţie" din partea acesteia şi că documentul va fi refăcut, luându-se în considerare observaţiile şi recomandările Comisiei.".

Altfel spus, partea romana a cerut bani fara sa ofere prea multe explicatii si justificari.

O astfel de politica merge foarte bine la intern si a fost un real succes pentru guvernanti, care au reusit sa convinga din vorbe electoratul iresponsabil ca este mai bine pentru Romania sa ramana fara industrie, agricultura, transporturi si comert, pe scurt fara economie. Dupa care, din vorbe si din fapte, ne-au convins pe toti ca este bine ca in Romania sa fie salarii mici, ca este bine ca salariul minim pe economie sa fie situat sub limita unei vieti decente; in schimb este si mai bine sa se faca achizitii publice de preferat fara licitatie si la preturi supraevaluate; privatizari frauduloase; devalizari de firme de stat; contracte paguboase pentru stat (de fapt pentru contribuabili, ca doar nu pierd ministrii, consilierii si ceilalti functionari ai statului).

Astfel de functionari ai statului, indiferent ca vorbim de nemernici sau de prosti, ar trebui disponibilizati imediat. Probabil ca majoritatea sau unanimitatea ar trebui puscariabilizati imediat (pentru ca de la Ceasca incoace s-a scos pedeapsa cu moartea). Numai ca legea nu permite nimanui (cu atat mai putin poporului) destituirea imediata a functionarilor statului neperformanti, tot asa cum legea nu permite statului sa recupereze prejudiciile de la cei care le produc, ci numai de la contribuabili.