Situatia in Europa si chiar in lume a devenit mult mai grava decat pare dupa referendumul prin care populatia Crimeei a decis alipirea a Rusia.
Acest precedent periculos este facut oarecum dupa modelul anexarilor Germaniei inainte de al doilea razboi mondial. Dar exista anumite nuante.
Dupa sfarsitul Uniunii Sovietice, Ucraina devenise stat independent, avand al treilea arsenal nuclear din lume. Semnand in 1992 Tratatul pentru Reducerea Armelor Strategice (START) prin care a acceptat să cedeze Rusiei toate armele nucleare pentru a fi distruse, ratificand apoi in 1994 Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare, Ucraina a ramas fără arme nucleare (sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina#Armata).
In schimbul renuntarii la arma nucleara, Ucrainei i-au fost oferite garantii de securitate in concordanta cu Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE, azi devenita OSCE, adica Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) si cu Carta Organizației Națiunilor Unite.
Ucraina a mai semnat la 5 decembrie 1994 in Ungaria un document oarecum redundant, Memorandumul de la Budapesta, partile fiind Ucraina, Statele Unite, Marea Britanie și Rusia (sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Memorandumul_de_la_Budapesta; surse in limba engleza: http://en.wikipedia.org/wiki/Budapest_Memorandum_on_Security_Assurances si http://en.wikisource.org/wiki/Ukraine._Memorandum_on_Security_Assurances).
Conform acestui document, primele doua articole prevad:
"1. Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, precum și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, își reafirmă angajamentul față de Ucraina, în conformitate cu principiile Actului final al CSCE, să respecte independența și suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei.
2. Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, precum și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, își reafirmă obligația lor de a se abține de la amenințarea cu forța sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a Ucrainei, și că nici una dintre armele lor vor fi folosite vreodată împotriva Ucrainei decât pentru auto-apărare sau în alt mod, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite.".
In limba romana Memorandumul de la Budapesta este numit tratat international, dar in sens juridic administratia americana considera acest document un acord politic, care are un rang inferior unui tratat international, nefiind ratificat de Senatul SUA.
Dincolo de aceasta precizare, granitele Ucrainei trebuiau respectate si garantate de SUA, Rusia si Marea Britanie.
Cu toate acestea, a aparut ca posibila modificarea granitelor Ucrainei in urma referendumului din Crimeea, partile antagoniste invocand diverse argumente si precedente.
Ucraina si sustinatorii sai (inclusiv Romania si UE), considera acest referendum ilegal, "in conditiile in care Curtea Constitutionala a Ucrainei a declarat neconstitutionala organizarea referendumului privind separarea Peninsulei Crimeea de Ucraina, iar presedintele interimar al Ucrainei, domnul Oleksandr Turcinov, a semnat decretul de anulare a declaratiei de independenta a acesteia" (sursa http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16834479-traian-basescu-romania-considera-ilegal-referendumul-din-crimeea-nu-recunoaste-rezultatele-lui.htm).
Totusi, Rusia invoca un precedent asemanator: independenta Kosovo, nerecunoscuta de Romania, nici de Rusia insasi, dar acceptata de majoritatea statelor membre UE si NATO. Conform sursei http://www.zf.ro/business-international/vladimir-putin-invoca-precedentul-kosovo-in-cazul-crimeei-12285530,
"Situaţia din Kosovo este similară celei din Crimeea, a declarat marţi preşedintele rus, Vladimir Putin, citat de Russia Today, în pagina electronică.
Putin a respins criticile privind referendumul din Crimeea, citând declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, ca exemplu de autodeterminare lăudat de Occident.
Votul a fost considerat legitim din punctul de vedere al dreptului internaţional, de către Curtea Internaţională de Justiţie şi aceleaşi reguli se aplică în Crimeea, a declarat el.".
Rusia, tara membra in Consiliul de Securitate al ONU, a respins declaratia de independenta a Kosovo, pe care o considera ilegala (sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Recunoa%C8%99terea_independen%C8%9Bei_Republicii_Kosovo_la_nivel_interna%C8%9Bional). Dupa cum se vede, precedentul creat de declaratia unilaterala de independenta a regounii Kosovo este folosit acum de Rusia ca mijloc de presiune, in concordanta cu propriul sau interes.
Astfel incat in acest moment, din cate inteleg eu, se contrazic doua principii de drept:
1. Principiul autodeterminarii, care este un principiul de drept international;
2. Dreptul unui stat la integritatea teritoriului său, care poate fi:
2.1. Un principiu de drept international care se poate lua in considerare in cazul unei agresiuni externe in vederea anexarii unei parti a statului respectiv;
2.2. Un principiu de drept intern, prevazut in Constitutia statului respectiv, asa cum este cazul Romaniei, care se poate invoca in cazul unei miscari separatiste interne.
Din punct de vedere al dreptului intern, principiul autodeterminarii nu mai poate fi invocat in cazul unui stat autodeclarat in Constitutie national, unitar si indivizibil, fara incalcarea dreptului intern al statului respectiv.
Din punct de vedere al dreptului international, conform situatiei actuale de facto, granitele unui stat sunt valabile si recunoscute conform dreptului international, atat timp cat nicio minoritate interna a acelui stat nu isi proclama unilateral independenta fata de acel stat.
Dar daca acest lucru se intampla, comunitatea internationala sau o parte a acesteia poate recunoaste noua entitate independenta si noile granite. Desi aceasta entitate independenta incalca dreptul intern al unui stat proclamat unitar si indivizibil in cadrul Constitutiei sale proprii, din punct de vedere al dreptului international pare a nu se incalca, macar pana la acest moment, nicio norma juridica internationala.
Din acest motiv, in acest moment avem de a face cu o ambiguitate juridica extrem de periculoasa. Incalcarea dreptului intern al unui stat si dezmembrarea acelui stat de catre o parte din proprii cetateni nu pare sa fie o problema din punct de vedere al aplicarii dreptului international.
Dreptul international poate recunoaste in egala masura atat statul unitar, cat si statul dezmembrat si noile granite formate, atat timp cat unitatea sau dezmembrarea rezulta din cauze exclusiv interne, indiferent daca se incalca sau nu normele interne de drept ale statului respectiv.
Prin aceasta interpretare juridica, care pare la moda in acest moment, orice stat se poate faramita in regiuni sau chiar orase-stat, rezultand o anarhie globala care poate fi controlata de statele care-si permit manipularea populatiei locale si folosirea fortei.
Independenta regiunii Kosovo si referendumul din Crimeea sunt probele vii ale acestei situatii de facto.
Sunt cunoscute problemele Romaniei legate de maghiarii care cer autonomia Tinutului Secuiesc.
Deja in Europa, chiar in Uniunea Europeana, exista regiuni care si-au anuntat intentii separatiste: regiunea Veneto vrea sa se separe de Italia, regiunile Catalonia si Tara Bascilor vor sa se separe de Spania, Scotia vrea sa se separe de Marea Britanie, conform sursei http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/Stiri/Patru+zone+cu+pretentie+de+tari+Venetia+Catalonia+Tara+Bascilor+!!!
Poate ca e prea tarziu in cazurile Kosovo si Crimeea sa se mai faca ceva. Oricum sunt probleme care depasesc simplii cetateni. Dar ar fi bine sa se stabileasca juridic, prin tratate internationale, ca nu poate fi recunoscuta autodeterminarea ceruta de regiuni sau minoritati in cazul statelor nationale unitare si indivizibile. Mai simplu, s-ar putea prevedea un text de lege internationala in care sa se spuna, de exemplu, ca "Dreptul international nu recunoaste autodeterminarea facuta prin incalcarea dreptului intern al statului respectiv".
Altfel instabilitatea si anarhia se pare ca vor guverna lumea intr-un viitor care nu pare prea indepartat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu