Urmarile atentatului de la Paris

Atentatul de la Paris a fost transformat in circ politico-mediatic cu scopul de a trece timpul fara sa se schimba nimic in Europa.

Din cate vad, nu se va schimba nimic in favoarea sigurantei cetatenilor europeni si pentru prevenirea actelor de terorism de orice fel in spatiul european.

Politicieni europeni aflati in criza de imagine si in total dezinteres fata de problemele grave ale cetatenilor vor sa speculeze atentatul de la Paris pentru a obtine capital electoral in urma unor gesturi simbolice.

Conform sursei http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19063034-presedintele-klaus-iohannis-participa-duminica-marsul-solidaritatii-din-paris.htm,

"Presedintele Klaus Iohannis va participa duminica la "marsul solidaritatii" organizat la Paris in memoria victimelor recentelor atentate din capitala Frantei, anunta Administratia Prezidentiala.

La mars si-au anuntat participarea, printre altii, si cancelarul german Angela Merkel, premierul Marii Britanii David Cameron, presedintele Ucrainei Petro Porosenko si premierul spaniol Mariano Rajoy, precum si presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker si presedintele Parlamentului European, Martin Schulz.".

Este cel mai clar semnal ca politicienii nu vor sa ia masuri ferme pentru a opri manifestarile de fanatism si extremism religios, desi este evident ca fanatismul si extremismul religios pot fi oricand concretizate in alte atentate aberante si sangeroase.

Faptul ca politicieni europeni participa la un mars al solidaritatii reprezinta un gest inutil. Este normal ca simplii cetateni sa participe la un mars de solidaritate cu victimele atentatului. Dar de la politicieni, care au putere si influenta, se asteapta reactii si decizii concrete in favoarea garantarii dreptului la viata, in favoarea garantarii integritatii fizice si psihice, in favoarea garantarii libertatii presei, libertatii de opinie, libertatii de exprimare.

Faptul ca sefi de stat si de guvern participa la un astfel de mars arata ca nu au alta treaba si ca nici nu vor sa ia masuri concrete pentru a schimba radical situatia care poate degenera oricand in noi atentate, cu atat mai mult cu cat liderii extremisti religiosi din state musulmane ameninta pe fata occidentul cu asa ceva.

Participarea politicienilor la un astfel de mars fara sa se ia niciun fel de masuri legislative inseamna de fapt o incurajare a actelor teroriste generate de extremismul religios.

Un astfel de mars al solidaritatii, venind chiar si dinspre oamenii obisnuiti ai Europei, poate ca este un pleonasm, o repetare inutila a unor valori deja consfintite in legislatia europeana, care tin de dreptul la viata si de dreptul la libertatea de opinie. Este deja evident ca oamenii obisnuiti ai Europei nemusulmane nu impartasesc astfel de ganduri si fapte primitive si aberante, adresate celor care au alta religie si opinie fata de ei. Crestinii de orice fel din Europa nu se duc in statele musulmane sa comita atentate in numele religiei si cu asta nu cred ca mai trebuie adaugat nimic la acest subiect.

Dar legat de musulmani si de solidaritate, cred ca altfel ar sta lucrurile daca am vedea POPULATIA DE ORIGINE SI DE RELIGIE MUSULMANA STABILITA IN EUROPA, cetateni europeni, participand doar ei la un mars de solidaritate cu victimele atentatului de la Paris. Sa vedem femei purtand valul islamic pe fata si condamnand atentatul de la Paris.

S-au dezolidarizat musulmanii cetateni francezi de atentatul de la Paris?

Altfel ar sta lucrurile daca musulmanii, cetateni europeni, ar purta pancarte cu "Je suis Charlie", cu caricaturile in care era ridiculizat profetul religiei islamice (si strigand "Nu meritau sa moara pentru asa ceva"), cu inscriptii pe care sa fie scris "Suntem oripilati de acest atentat", "Acest atentat nu s-a facut in numele religiei musulmane", "Cei care comit astfel de atentate nu sunt musulmani, ci asasini ticalosi".

Astfel de gesturi ar proba solidaritatea musulmanilor stabiliti in Europa fata de valorile Europei care i-a gazduit cu mult prea multa buna credinta si ignoranta.

Dar sunt convins ca astfel de gesturi sunt de neconceput pentru lumea musulmana din Europa. Tocmai lipsa unor astfel de gesturi duc la gandul ca aceasta comunitate musulmana europeana nu s-a integrat in modul de viata european si este de fapt solidara cu autorii atentatelor. Iar in acest caz, viitorul si siguranta multor simpli cetateni europeni vor fi mereu dominate de incertitudine. Milioanele de cetateni europeni de origine musulmana neintegrati in cultura si valorile europene pot furniza oricand fanatici religiosi capabili de violenta extrema.

Ca un fapt divers, mereu m-am intrebat de ce acesti teroristi au vizat intotdeauna simplii cetateni lipsiti de aparare, victime sigure, si nu au urmarit suprimarea unor politicieni de prim rang, protejati de dispozitive de aparare.

Victimele atentatului de la Paris nu erau nici pe departe niste forte fizice, experti in arme de foc sau combatanti (dovada a lasitatii si micimii de caracter a atacatorilor). Caricaturisti de la Charlie Hebdo asasinati aveau urmatoarele varste: Georges David Wolinski - 80 de ani, Jean Cabut - 76 de ani (ar fi implinit 77 de ani pe 13 ianuarie); Bernard Verlhac - 58 de ani; Stéphane Charbonnier - 47 de ani!

In cazul simplilor cetateni, politicienii varsa lacrimi de crocodil in timp ce viata lor merge mai departe. Nu cred ca reactia politicienilor s-ar rezuma doar la participarea la un mars de solidaritate daca chiar pielea lor ar fi in mereu in pericol si unul de-al lor ar muri in acelasi mod. De aceea, reactia politicienilor nu ar trebui sa se rezume doar la un mars de solidaritate. Participarea politicienilor la marsuri de solidaritate nu ne apara de teroristi. Patrunderea musulmanilor in tarile Europei ar trebui restrictionata macar de acum incolo.