Ziua nationala a Romaniei este in mod teoretic ziua unirii si implicit a unitatii nationale. Cum in acest an ziua nationala a Romaniei are loc cu 10 doar zile inaintea alegerilor, in acest an are loc o adevarata dezbinare nationala. In acest climat ostil imi lipseste total placerea de a merge la parada militara.
In ultima perioada (de fapt ca de obicei) politicienii s-au straduit din rasputeri sa dezbine si sa sfideze societatea romaneasca. Fapt aparent extrem de simplu, in masura in care ar mai exista multi cetateni care sa se uite in gura politicienilor.
Mai intai s-a pus in aplicare strategia clasica a votului negativ. PSD-ul, PNL-ul si celelalte formatiuni politice mai micute s-au porcait din greu si si-au pus in evidenta defectele, ca sa nu spunem ticalosiile, pentru ca leguma cu drept de vot sa aleaga asa zisul rau cel mai mic.
Dupa care Iohannis cel cu casa pierduta definitiv in justitie a aruncat in piata criteriile de "integritate" atunci cand a facut invitatii oficiale la parada militara si la chermeza de 1 Decembrie (sa speram ca sotia presedintelui nu este invitata din aceleasi motive).
Circul invitatiilor a umplut rapid spatiul televiziunilor, devenind un balast mediatic de baza in locul temelor de interes national legitime, dar vesnic evitate.
La dezbinarea politica se adauga dezbinarea economica a cetatenilor.
In ultimii ani vedem cum salariatii bugetari beneficiaza constant de majorari salariale si de pensii speciale, in timp ce sectorul privat "beneficiaza" de... inghetarea salariilor.
Acest paradox economic intre salariatii statului si salariatii din sectorul privat este pe cat de uimitor, pe atat de ticalos.
In timp ce se spune ca o crestere a salariului minim pe economie "va determina scăderea productivităţii, dar şi a competitivităţii, va stimula munca la negru şi va împinge la 25% ponderea angajaţilor români plătiţi la nivelul minim" (sursa: http://adevarulfinanciar.ro/articol/analiza-pericolele-unui-salariu-minim-prea-mare/), in sectorul bugetar majorarile de salarii si de pensii se tin lant.
1. Am gasit, de exemplu, pe site-ul ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii) sectiunea "Declaratii de avere" (sursa: http://www.ancom.org.ro/l-declaratii_4369) si m-am uitat destul de uluit pe evolutia veniturilor salariale anuale ale unor angajati.
a) Am gasit pentru Linca Petru, inspector ANCOM, urmatoarea evolutie a veniturilor:
2012 - 40.299 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/DA_Linca_Petru_mai_2012.pdf)
2013 - 42.590 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/DA_Linca_Petru_mai_2013.pdf)
2014 - 49.855 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/da_linca_petru_mai_2014.pdf)
2015 - 54.150 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/linca_petru_iunie_2015.pdf)
2016 - 60.375 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/linca_petru_mai16.pdf).
b) Am gasit pentru Iulia Aron, inspector ANCOM, urmatoarea evolutie a veniturilor:
2011 - 12.975 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/DA_aron_iulia_iunie_2011.pdf)
2012 - 39799 lei + 10.134 lei indemnizatie crestere copil (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/DA_Iulia_Aron_iunie_2012.pdf)
2013 - 57.800 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/DA_Aron_Iulia_iunie_2013.pdf)
2014 - 70.376 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/da_aron_iulia_mai_2014.pdf)
2015 - 75.407 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/aron_iulia_iun_2015.pdf)
2016 - 84.069 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/aron_iulia_iunie_2016.pdf).
Am remarcat din declaratia de avere ca doamna respecttiva, in ciuda veniturilor substantiale, nu detine o masina (poate are masina de serviciu) si nici nu are vreun ban in conturi (deci cheltuie integral tot salariul de circa 7.000 de lei lunar in ultimul an?!).
c) Am gasit pentru Mirela Rodica Bejgu, expert la Serviciul Achizitii Operationale, urmatoarea evolutie a veniturilor:
2012 - 61.865 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/DA_Bejgu_Mirela_iunie_2012.pdf)
2013 - 79.808 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/DA_Mirela_Bejgu_mai_2013.pdf)
2014 - 83.115 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/da_Bejgu_Mirela_iunie_2014.pdf)
2015 - 91.991 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/bejgu_mirela_iunie_2015.pdf)
2016 - 99.396 lei (sursa: http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/bejgu_mirela_iun16.pdf).
Nici aceasta doamna nu pare sa detina conturi bancare in ciuda veniturilor substantiale. Se pare ca angajatii ANCOM sunt foarte cheltuitori sau dependenti de cumparaturi.
Ca o concluzie generala, in 5 ani veniturile acestor angajati au crescut cu minim 50%, in ciuda faptului ca sunt mult peste salariul minim lunar pe economie!
2. In sectorul privat, dincolo de salarizarea mizerabila, nu am nevoie de citarea unor surse ci doar de experienta personala recenta pentru a reafirma ca mi s-a cerut la angajare se semnez o demisie in alb, fapt pe care l-am refuzat (si in consecinta nu am fost angajat).
Aparte de experienta personala, in sectorul privat se vorbeste despre faptul ca "politicienii insistă pe marota salariului minim", ca "salariul minim, ăla săltat în vremurile bune, nu te lasă să te angajezi pe un salariu mai mic nici dacă vrei" si ca "aşa ajungi la şomaj mai ales în rândul tinerilor de 30-40-50%" (sursa: http://www.clubullibertatii.ro/mecanismul-ascuns-al-salariului-minim-pe-care-niciun-politician-nu-vrea-ca-tu-sa-l-stii/?gclid=CM379M_30dACFQrgGQodIsoLrw).
Desigur, cenzura mediatica (interzisa prin Constiututia Romaniei) nu mai spune ca detinatorul de salariu minim este in faliment tehnic desi munceste, adica nu-si poate plati chiria, facturile, tramsportul si produsele de stricta necesitate din acest salariu!
Tot despre sectorul privat se afirma ca:
"O creştere a salariului minim pe economie peste un anumit nivel poate afecta negativ mediul de afaceri şi, implicit, economia, iar efectele asupra sărăciei ar fi reduse" (sursa: http://adevarulfinanciar.ro/articol/analiza-pericolele-unui-salariu-minim-prea-mare/).
Tot despre sectorul privat s-au facut in anul 2016 urmatoarele afirmatii mediatice:
a) "Aproape jumatate dintre romani sunt platiti cu salariul minim pe economie." (sursa: http://incont.stirileprotv.ro/auto/aproape-jumatate-dintre-romani-sunt-platiti-cu-salariul-minim-pe-economie-numarul-contractelor-a-crescut.html, din 13.Septembrie.2016).
"Mai exact, in martie 2016, 5.337.819 contracte (86%) erau remunerate sub salariul mediu pe economie - adica sub suma de 2.879 lei brut (calculat de INS), iar 2.717.078 de contracte se situau la nivelul salariului minim sau sub acesta”.
b) "1,5 milioane de contracte de muncă, dintre cele şase milioane încheiate la nivel naţional, sunt la nivelul salariului minim pe economie." (sursa: http://www.economica.net/1-5-milioane-de-romani-muncesc-pe-900-de-lei-pe-luna-portretul-angajatului-platit-cu-salariul-minim_128663.html, din 16.Noiembrie.2016);
c) "1 din 4 angajati romani e platit cu salariul minim: Cei mai multi lucreaza ca soferi de tir si agenti de paza" (sursa: http://www.ziare.com/afaceri/salariati/1-din-4-angajati-romani-e-platit-cu-salariul-minim-cei-mai-multi-lucreaza-ca-soferi-de-tir-si-agenti-de-paza-1444915, din 29.Noiembrie.2016).
"Cei mai multi angajati care primesc salariul minim lucreaza ca:
sofer autocamion (87.259 contracte active la salariul minim),
agent securitate (82.684 contracte active la salariul minim),
muncitor necalificat in industria confectiilor (58.223 contracte active la salariul minim),
muncitor necalificat la demolarea cladirilor (54.269 contracte active la salariul minim),
muncitor necalificat la ambalarea produselor solide si semisolide (28.083 contracte active la salariul minim),
muncitor necalificat la spargerea si taierea materialelor de constructii (17.837 contracte active la salariul minim).".
Iata evaziunea fiscala si munca la gri (adica fiscalizata partial) in sectorul privat descrisa in direct!!!
Cum ne putem imagina ca este normal ca un sofer sa fie angajat pe salariul minim pe economie? O persoana care pe langa studii a facut si o scoala de soferi (pentru o categorie superioara celei de sofer de autoturism personal) se poate multumi cu salariul minim pe economie? Ce nevoie mai avea omul de studii pentru un loc de munca platit cu salariul minim pe economie?
Adica derbedeii de la ITM (ce-ar fi sa verific ceva declaratii de avere pe acolo?) se prefac ca astfel de contracte reprezinta acordul firesc intre angajat si angajator si nu un santaj economic al angajatorului fata de angajatul care ori accepta un loc de munca prost platit oficial ori moare de foame?
Pai daca tot ne-am apucat sa informam corect, sa o ducem pana la capat si sa vedem ce venituri se obtin pe la ITM Bucuresti in anii 2011 si 2016 (din lipsa de timp si de spatiu ignor ceilalti ani intermediari).
a) Am gasit pentru Adam Elena, inspector de munca la ITM Bucuresti, urmatoarele venituri:
2011: 28.056 lei (sursa: http://www.itmbucuresti.ro/pdf/2011/Adam%20Elena.pdf)
2016: 29.707 lei (sursa: http://www.itmbucuresti.ro/pdf/2016/Adam%20Elena.pdf).
b) Am gasit pentru Anfile Elena, inspector de munca la ITM Bucuresti, urmatoarele venituri:
2016: 27.674 lei (sursa: http://www.itmbucuresti.ro/pdf/2016/Anfile%20Elena.pdf).
In 2011 nu figura in evidentele salariatilor ITM.
c) Am gasit pentru Tudor Elena Dana, inspector de munca la ITM Bucuresti, urmatoarele venituri:
2011: 11.587 lei (sursa: http://www.itmbucuresti.ro/pdf/2011/Tudor%20Elena%20Dana.pdf)
2016: 24.551 lei (sursa: http://www.itmbucuresti.ro/pdf/2016/Tudor%20Elena%20Dana.pdf).
d) Am gasit pentru Valcu Elena, consilier resurse umane la ITM Bucuresti, urmatoarele venituri:
2011: 19.555 lei (sursa: http://www.itmbucuresti.ro/pdf/2011/Vilcu%20Elena.pdf)
2016: 29.240 lei (sursa: http://www.itmbucuresti.ro/pdf/2016/Vilcu%20Elena.pdf).
In concluzie, salariile actuale (2016) la ITM sunt cam de 2.000-2.500 lei lunar net, de circa 2,5 ori mai mari decat salariul minim net pe economie in Romania.
Fara dubii, salariile de la ITM nu au nicio legatura cu productivitatea si competitivitatea (nici macar cu buna credinta!) in conditiile in care exista la nivel national 87.259 contracte active la salariul minim pentru functia de sofer autocamion!
Anomalia salarizarii minimale pentru soferii de autocamion este uriasa. Ar rezulta ca un sofer de autocamion are o productivitate si o competitivitate mai mica decat un sofer de Dacie papuc sau de dubita! Ar rezulta ca zecile de mii de firme proprietare de camioane fac, probabil, unul sau doua transporturi pe luna (eventual pe an) si ca nu pot (evident...) oferi un salariu mai mare soferului) pentru ca nu e de lucru. Chiar poate crede cineva astfel de aberatii?
Pentru o comparatie intre bataia de joc dintre salarizarea bugetara si salarizarea in secorul privat, ofer trei exemple de salarii de soferi la stat.
a) In 2010, pe sursa http://www.cotidianul.ro/un-sofer-de-la-ministerul-muncii-are-un-salariu-de-4050-de-lei-115983/ aparea urmatorul titlu:
"Un şofer de la Ministerul Muncii are un salariu de 4.050 de lei"!
b) In 2013, pe sursa http://www.capital.ro/salariu-de-sofer-la-ministerul-sanatatii-mai-mare-decat-al-unui-director-178727.html era scris:
"Salariile bugetarilor din România au fost întotdeauna o enigmă. Nimeni nu a putut vreodată să explice de ce un secretar general de la Ministerul de Interne ia lunar peste 10.000 de lei, mai mult decât un secretar de stat sau chiar dublu decât un ministru.
Un şofer de la ministerul Sănătăţii a încasat în luna ianuarie a acestui an nu mai puţin de 3.266 de lei, aproximativ cât salariul unui şef serviciu."!
c) Despre salarizarea bugetara in anul 2016 s-au scris urmatoarele pe sursa http://www.profit.ro/stiri/social/tabel-haosul-salarizarii-bugetari-cu-aceeasi-functie-si-salariu-diferit-consilier-juridic-platit-mai-prost-ca-un-sofer-15436482:
"Deciziile adoptate de-a lungul timpului privind salarizarea bugetarilor au generat în administrație un haos în care un angajat are un salariu și de 4 ori mai mare sau mai mic decât un alt bugetar cu aceeași funcție dintr-o altă instituție sau chiar din același minister, iar un consilier juridic este plătit mai prost decât un șofer."!
In concluzie, ca s-o luam pe scurtatura, din moment ce in sectorul privat exista 87.259 contracte active la salariul minim pentru functia de sofer autocamion, bazate, desigur, pe principiile productivitatii si competitivitatii, in timp ce la stat se castiga de 3-4 ori mai mult pe masini mult mai mici, avem urmatoarele variante logice:
a) Ori sectorul privat este extrem de ineficient si ar trebui desfiintat, deci cel mai bine ar fi ca toata lumea sa lucreze la stat (stia el, comunismul, ce stia!);
b) Ori statul mafiot totalitar este extrem de ticalos si de corupt si ar trebui desfiintat pentru binele contribuabililor.
Cu asta cred ca am rezolvat problema unitatii nationale salariale, bazate pe "competitivitate" si "productivitate".
Cat despre unitatea in jurul politicienilor si a raului cel mai mic reprezentat de acestia, fiecare e pe cont propriu si actioneaza conform propriei constiinte si bun simt.
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu