Circul angajării în România ca simplu cetățean

Ieri, 24.Martie.2022, ar fi trebuit să semnez un contract de angajare temporară (3 luni) la firma APT. Postul era de Operator introducere date și aș fi lucrat în beneficiul Telekom, care digitaliza o bază de date.

Cu o zi înainte fusesem la un interviu-probă de lucru, de care am trecut fără probleme. Mi s-a spus că voi fi sunat peste 2-3 zile, dar am fost sunat în aceeași zi (23.Martie.2022) și mi s-a spus că am fost acceptat și am fost invitat la semnarea contractului în ziua următoare, 24.Martie.2022.

Salariul era de 1.700 lei plus bonuri de masă. Ar mai fi fost un sistem de bonusare despre care am cerut lămuriri precise la interviu și care nu mi-au fost oferite.

M-am dus deci la semnarea contractului. Un teanc considerabil de documente mi-a fost pus în față (și nici nu erau toate). Pe lângă contract mai erau (printre altele) Fișa postului, Clauza de confidențialitate, un acord de prelucrare a datelor personale.

Lipseau Regulamentul de ordine interioară al APT și al Telekom, standardele de performanță și normele de siguranță și securitate în muncă ale Telekom, la care făceau referire documentele de mai sus.

Regulamentul de ordine interioară al APT și standardele de performanță mi s-au pus formal la dispoziție după ce a devenit evident că nu voi semna contractul. Evident, nu le-am consultat și nu știu ce cuprind.

Mai mult ca sigur cei de la APT se așteptau să semnez ca primarul contractul, dar eu mi-am pus ochelarii și m-am apucat să studiez documentele pe care le aveam la dispoziție. În consecință, am fost lăsat singur și mi s-a spus să anunț când sunt gata.

Contractul nu era ceva simplu și obișnuit, ci se întindea pe mai multe pagini față-verso. Mai erau și restul de documente. Cam mult pentru 3 luni și pentru 1.700 de lei pe lună (cred că salariul era 2.942 lei brut înscris în contractul de muncă), aș zice eu la prima vedere.

În fine, nu contează prima impresie, ci conținutul contractului de muncă.

Iar la conținut mi-am notat observațiile pe care ne imaginăm că se pot negocia.

1. Primul lucru care mi-a atras atenția a fost prevederea că acea clauză de confidențialitate ar trebui să fie respectată pe termen nelimitat. Lista de informații confidențiale era cam interminabilă și cam de neînțeles, așa că mi s-a părut posibil ca după 4 ani (de exemplu) să scap la un pahar de vorbă vreo... vorbuliță care să poată fi interpretată ca fiind transmitere de date confidențiale. La banii oferiți și la perioada de lucru de numai trei luni, mi se pare că îmi asum un risc inutil și permanent.

După cum cunosc eu legea (fără să am o pregătire de specialitate), mi se pare că o grămadă de fapte penale au termen de prescriere de 10 ani. Așa că nu știu ce o fi atât de special în această confidențialitate. Dacă este atât de importantă și atât de permanentă, cred că ar trebui să fie măcar mai bine plătită. Dacă nu se dau bani, atunci ar trebui reformulată în termeni mai rezonabili.

2. În continuare, am remarcat că mi se cere să cunosc și să respect Regulamentul de ordine interioară și standardele de performanță, documente care nu mi-au fost puse la dispoziție simultan cu celelalte documente de semnat! Probabil că s-a presupus că le voi cunoaște prin „teleantipatie”.

3. Tot în contractul de muncă era stipulat că sunt obligat să respect orice modificare adusă în Regulamentul de ordine interioară. Cu atât mai mult, ar fi trebuit să respect orice așa zisă modificare din acest regulament chiar dacă mi-ar fi fost adusă la cunoștință doar verbal.

Mi se pare un dublu abuz. Nu sunt obligat din start să respect orice modificare tembelă care ar putea fi înscrisă în Regulamentul de ordine interioară. Practic, chiar este o definiție a sclaviei totale! Pe principiul ăsta, s-ar putea scrie (de exemplu) în regulamentul lui Peștișor că Barbu Marius participă zilnic la descărcarea de camioane. Aș fi obligat să respect așa ceva? Cât despre comunicarea verbală care ar trebui acceptată de către subsemnatul, nu ar fi mai bine să semnez doar verbal contractul de muncă?

4. Spre finalul contractului era menționat că am fost informat complet despre conținutul Art. 17 și 18 din Codul Muncii, că mi s-au prezentat toate elementele din cadrul acestor articole, fapt care nu s-a întâmplat.

Mai sunt și alte aspecte nefirești din contractul de muncă pe care le voi evoca ulterior, mai jos.

Momentan pun în discuție Fișa postului.

5. Era scris că angajatul „efectuează activități adiționale atribuite de către manager”!?!

Iată altă definiție a sclaviei totale! Dacă acest text există și este legal, mai are sens să se facă fișa postului? Pentru mine, fișa postului poate formulată simplu
”Angajatul efectuează activități adiționale atribuite de către manager.”
sau, mai simplu,
”Angajatul efectuează activități atribuite de către manager.”.

Sensul textului nu se schimbă deloc: faci ce zice managerul. Adică, teoretic, crezi că ești Operator introducere date, practic, ești zidar, profesor, inginer, doctor, textilist, prelucrător prin așchiere, spălător auto și așa mai departe.

Au cunoștință nulitățile de la Ministerul Muncii depsre prevederile din aceste contracte? Din momente ce ele ajung la ITM (Inspectoraltul teritorial de muncă) pentru a fi vizate și înregistrate, aș zice că da!

6. Mai jos în fișa postului era o prevedere sclavagistă asemănătoare cu cea de mai sus: angajatul „respectă orice alte sarcini de servici”.

Dacă am pus ghilimele îneasmnă că e cu citat și că nevinovații care au redactat au scris „servici” în loc de forma corectă „serviciu”. Eh, ce mare șmecherie, în țara analfabetismului funcțional?

Dar rămâne ideea că în fapt aș fi bun la toate. De exemplu, aș putea fi casier, paznic, luptător MMA, tâmplar, designer, cântăreț și (evident) așa mai departe.

7.Tot în fișa postului scria că am luat la cunoștință ... bla, bla, bla, „respectarea tuturor normelor și procedurilor interne specifice departamentului în care îmi desfășor activitatea”.

Dacă aveam la dispoziție ROI al APT, ROI al Telekom, NSSM ale APT și NSSM ale Telekom, probabil că așa ar fi fost.

8. În Clauza de  confidențialitate era reiterat faptul că toate informațiile confidențiale trebuie să rămână secrete pe o perioadă nelimitată.

9. Tot acolo ar fi trebuit să menționez în scris dacă dețin informații confidențiale înainte de începerea muncii la APT și Telekom, fapt cam dificil de stabilit cu precizie.

Știu eu ce știu, dar nu știu că știu? Hi, hi!

10. În finalul acestor observații primare, mai exista documentul numit „Angajament privind repectarea ROI”.

Aici era scris că îmi revine obligația să mă informez cu privire la modificările din ROI. Mi se pare total aiurea. Acea muncă de Operator introducere date presupunea o țintă de productivitate. Să mă duc zilnic să întreb dacă s-au făcut modificări în ROI (Regulementul de ordine interioară) mi se pare glumeț și nu cred că se întâmplă nicăieri așa ceva.

Pe de altă parte, modificarea unilaterală a ROI nu mi se pare în regulă. Să dau iar exemple de modificări cu care nu aș fi niciodată de acord?

Tot în acest document se specifica faptul că accept să mi se aducă la cunoștință verbal despre modificările ROI, fapt care am stabilit deja că mi se pare inacceptabil.

În fine, am anunțat că am terminat de parcurs materialele puse la dispoziție în vederea semnării contractului de muncă și au revenit un domn și o doamnă. Domnul părea și chiar era mai înalt în „grad” și discuția ulterioară am purtat-o exclusiv cu el. Soția lui urma să nască, fapt pe care l-am aflat pentru că l-a sunat în timpul discuției pe care am purtat-o.

Pe lângă cele menționate mai sus mai există și alte aspecte demne de a fi puse în evidență.

Din start, domnul mi-a spus că este un contract cadru și că nu se poate modifica nimic, dar a fost dispus să îmi asculte până la un punct observațiile.

11. Am întrebat despre sistemul de bonusare și mi s-a spus că problema asta trebuia lămurită la interviul la care am fost și că e vina mea că nu am fost în stare să o lămuresc.

Așa o fi. Am întrebat la interviu foarte clar despre această problemă și nu mi s-a oferit un răspuns clar și satisfăcător. Dacă persoana cu care am vorbit a ocolit răspunsul deliberat sau nu, nu cred că mă interesează.

Pornesc de la premisa (cel mai probabil falsă), că mi se face o ofertă corectă de muncă și că mi se oferă toate informațiile de interes. Dacă cineva alege să ocolească niște informații care mă privesc, ce pot să fac? De exemplu, să nu semnez în final un contract care ar fi fost, evident, mult mai benefic pentru angajator și deloc benefic pentru mine.

Practic, până la semnarea contractului oricine poate să mă facă din vorbe. Dar cu documentele scrise în față lucrurile se complică.

12. Am pus întrebări referitoare la partea de evaluare, prevăzută destul de consistent în Contractul de muncă. Practic, tot ce era scris acolo e vorbă goală, fără acoperire în realitate. Mi s-a spus că nu se face o evaluare pentru trei luni de muncă și că o să-mi dau seama de evaluare după bonusurile pe care le voi primi.

Și atunci, dacă așa stau lucrurile, de ce mai apare mâzgăleala aia în contract? Să răspundă Ministerul Muncii!

13. În contractul de muncă era prevăzută obligația mea de a deține un cont bancar pentru realizarea plății salariului. Am spus că nu dețin conturi în lei și că aș dori să fiu plătit în numerar. Îmi displace profund să interacționez cu băncile și pentru trei luni de muncă chiar nu merita efortul.

Mi se spus că nu este posibil și că nici nu este legal.

Am replicat că este legal (a se citi Codul Muncii) dar mi s-a ignorat replica.

14. Am pus în discuție faptul că o prevedere din contract prevedea obligația mea de a mă deplasa în străinătate dacă interesul serviciului o cere. Am menționat că nu s-a discutat așa ceva și că prevederea este inutilă. Nu am mai spus și că nu pot fi obligat să mă deplasez în străinătate. Acest lucru se poate întâmpla numai cu acordul meu.

15. Nu am mai pus în discuție, pentru că nu a mai fost cazul, faptul că urma, dacă eram de acord, să semnez protecția muncii ca primarul, adică în totală necunoștință de cauză, simultan cu semnarea contractului de muncă. După părerea mea, protecția muncii se face la locul de muncă, ulterior semnării contractului, de către o persoană specializată. Este parte din programul de lucru. Greșesc oare?

În final am întrebat dacă are rost să continuăm, din moment ce sunt atâtea modificări de făcut în contract și deja mi s-a spus că nu se poate.

Bineînțeles, mi s-a răspuns că ne oprim aici, deci semnarea contractului a căzut. Mi s-a mai spus că firma are nu știu câți angajați, că la proiectul Telekom lucrează (dacă am reținut bine) 40 de angajați și că nimeni nu are nicio problemă.

Deci toți au semnat aberațiile pe care le-am semnalat, ITM a vizat contractele și viața a mers înainte.

E bine de știu că sunt singur în Univers.

Cel mai probabil mă voi mai angaja în România când îmi voi vedea ceafa fără oglindă.

Rămâne totuși faptul că Ministerul Muncii patronează astfel de abuzuri odioase și sinistre. Așa lucrează Ministerul Muncii în interesul cetățenilor?

În fapt, abuzul este lege în România, iar statul de drept este statul de șpagă sau statul de drept abuziv.

Iar simplu cetățean este o cârpă de șters pe jos pentru statul mafiot totalitar român.