Dupa ce am rezolvat-o cu telefonul mobil de la RCS RDS, simtindu-ma in mare forma, m-am dus si la Romtelecom sa-mi desfiintez postul de telefonie fixa.
Toti cei din familie (cu exceptia mea) au telefoane mobile, iar pe telefonul fix, de cativa ani, m-am confruntat cu o adevarata ploaie de apeluri anonime.
Cele mai multe erau de la asa zisi functionari bancari care imi cereau informatii de la presupusi vecini din bloc, care ar fi fost, chipurile, debitori. Le-am spus ca nu dau astfel de informatii decat personal, dar toti apelantii au refuzat intalniri fata in fata!
Alte apeluri erau in legatura cu tot felul de promotii, care nu ma intereseaza absolut deloc (de exemplu ofertele medicale recente).
In plus, o alta nemultumire, majora de data asta, a fost legata de calitatea apelurilor din strainatate. Cand vorbeam din strainatate sau cand primeam apeluri din strainatate, calitatea semnalului audio era foarte proasta si se auzea cu intermitente suparatoare. Poate ca aveau ascultacii multa treaba. Sau poate ca pur si simplu acest serviciu international de voce este de prea proasta calitate.
Astfel incat la ora actuala telefonul fix a devenit un balast inutil.
M-am dus la Palatul Telefoanelor, unde facusem candva cerere pentru instalarea postului telefonic, dar era inchis acolo, cica e in renovare. Am intrat totusi pe o alta usa laterala si une nene de la receptie m-a indrumat in... Drumul Taberei, la sediul de pe langa Moghioros.
Am avut astfel ocazia sa vad calamitatea, dezastrul ecologic, aspectul de zona bombardata sau nu stiu cum sa mai zic, ocazionata de deschiderea santierului pentru linia de metrou. Desi era luni, nu se vedea nicio miscare, semn ca "edilii", "specialistii" si alte categorii de oameni "deosebiti" in a toca in bataie de joc banii publici vor sa intre in istorie pentru multi ani cu mizeria aceasta de santier. Momentan se pare ca "edilii" sunt avantajati de faptul ca lumea nemultumita are treaba pe la protestele nocturne (cu cine vor sa dialogheze social la acea ora?) legate de Patlageaua Montana.
Am ajuns la sediul de la Romtelecom, am facut o cerere, mi s-a dat un numar de inregistrare si mi s-a spus ca in circa 10 zile voi fi sunat acasa, dupa care mai exista o perioada de preaviz de 30 de zile pana se desfiinteaza linia telefonica. Mai sa fie, cata "promptitudine"! Bine ca timpul trece si scap si de astia in cele din urma!
Am plecat de acolo pe jos spre casa, facand un ocol pe la fosta firma "Tricodava". Acum acolo este acum un teren viran bogat imburuienat, firma fiind rasa de pe fata pamantului de multi ani. S-au desfiintat locurile de munca de acolo, in schimb javrele prospera. Am numarat cel putin 30 de javre, organizate in mai multe haite care m-au obligat sa-mi pun in valoare abilitatile de om prudent si generos cu ocolisurile largi, la limita evitarii oricarui pericol. Cand am ajuns acasa, am dat drumul la televizor si primul lucru pe care l-am vazut (era pe toate posturile) a fost stirea despre copilul de 4 ani macelarit de javre... Viata si moarte de roman...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu