joi, 29 februarie 2024
miercuri, 28 februarie 2024
După Cîțu, a venit rândul Ciolacului să „salveze” economia
Pe vremea lui Cîțu era imprimeu cu același text, atașat numelui momentului.
Din câte se spune, Cîțu ne-a „salvat” economia cu niște împrumuturi de zeci de miliarde de euro despre care nimeni nu stie unde s-au dus, iar puterea actuală (la fel ca și cel trecută și cel viitoare) nu are nicio problemă cu asta.
Conform predicțiilor și faptelor de până acum, Ciolacul va „salva” economia mărind găurile din buget, favorizând în continuare paraziții banilor publici generos asistați social priontr-o salarizare aberantă și fără sens, venind cu un nou puseu de inflație galopantă după alegeri, armonios completat de majorări odioase și sinistre de taxe.
Pe scurt, conform tradiției postdecembriste, guvernul (sau guvernele) Ciolacu continuă să sfideze populația, țara, legile economice, Constituția României, legile bunului simț și orice morală.
marți, 27 februarie 2024
Muncă în zadar și exploatare democratică la Poșta Română
Citesc în Constituția României, chiar în Articolul 1, alineat (3) (sursa: https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=1#t1c0s0sba1) și aflu că valorile supreme în România ar fi:
1. Demnitatea omului,
2. Drepturile şi libertăţile cetăţenilor,
3. Libera dezvoltare a personalităţii umane,
4. Dreptatea,
5. Pluralismul politic.
Mă rog, practic și faptic, valorile supreme în România ar fi furtul discreționar, legal sau nu, al banilor publici de către mafia politico-economică de la putere; manipularea democrației și a voturilor de către mafia politico-economică în scopul conservării veșnice a puterii; falimentarea statului și a simplilor cetățeni de către mafia politico-economică de la putere.
Ca să dezvolt titlul articolului, pun în discuție „demnitatea” omului și „dreptatea” în cazul angajaților Poștei Române.
Concret, conform însuși preşedintelui interimar al Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, Ionel Oțelea, citat de sursa https://www.economica.net/otelea-slpr-aproape-80-dintre-angajatii-postei-romane-au-salariul-minim-pe-economie_698596.html,
„Aproape 80% dintre angajaţii Poştei Române au ajuns la salariul minim pe economie sau în jurul acestuia, fără să conteze studiile, responsabilităţile sau experienţa profesională”!!!
Și cu asta, cred că s-a încheiat (înainte să înceapă) orice discuție despre dreptate și deminate umană.
Adică, de exemplu, vrea Barbu Marius să se angajeze la Poșta Română și, nu se știe cum, reușește, pe salariul minim. Nu-i convine? Păi, va descoperi că sunt angajați cu 20-30 de ani vechime pe același salariu minim, în ciuda calificării indiscutabile.
Adică, de exemplu, un oficiant la ghișeul poștal este plătit ca un lucrător necalificat? Un factor poștal, care umblă cu traista plină bani de pensii, este plătit ca un lucrător necalificat?
E clar că salarizarea la Poșta Română este... neconstituțională, adică nedreaptă și în dispreț total față de demnitatea umană.
De ce oare? Are Poșta Română tarifele poștale prea mici față de Europa de Vest?
Știu și eu?
Timbrele se emit de Romfilatelia, companie la care acționar unic este chiar Poșta Română.
Conform magazinului online, prețurile la ultimele emisiuni de timbre de la momentul scrierii articolului sunt (sursa: https://romfilatelia.ro/magazin/categorie-produs/colectii-anuale/):
26 lei (un timbru de 4 lei și unul de 22 de lei!);
13 lei (un singur timbru);
28,60 lei (4 timbre cu valori respectiv de 4,60 lei, 5 lei, 6 lei, 13 lei);
33 lei (4 timbre cu valori respectiv de 4,60 lei, 5 lei, 12 lei, 13 lei);
25 de lei (un singur timbru de circa 5 euro!)
28 de lei (3 timbre cu valori respectiv de 2 lei, 4 lei, 22 lei!)
23 lei (2 timbre cu valori respectiv de 10 lei și 13 lei)
36 lei (4 timbre cu valori respectiv de 2 lei, 3 lei, 6 lei, 25 lei!).
La acestea se adaugă 3 colițe cu valori de 33 lei fiecare, care nu au niciun sens din punct de vedere poștal, sau cel mult un sens minimal, putând fi aplicate pe scrisori în care se pun cărămizi de o anumită greutate ca să facă necesar un astfel de tarif poștal.
Tariful minim pentru scrisori simple și cărți poștale a urcat rapid și constant în ultimii ani:
- A fost 2,60 lei în 2022;
- A fost 2,90 lei și apoi 3,10 lei în 2023;
- A devenit 4 lei în 2024.
Probabil că în concepția statului mafiot totalitar român inflația la tariful minim poștal de la 2,60 lei la 4 lei este de circa 7% sau 8%, deși, matematic, este de peste 50%.
Ideea este că tarifele poștale nu sunt mici, ci foarte piperate. Mult timp pe vremea lui Ceaușscu și chiar și înaintea lui tariful poștal minim era de 55 de bani (și chiar 40 de bani pentru cărți poștale). Deci Poșta Română are tarife care îi asigură venituri care i-ar permite să ofere salarii decente angajaților.
Dar asta nu e tot. Motto-ul Poștei Române este „Tradiție și modernitate”... Probabil la furat bani atât prin salariile mizerabile oferite angajaților, cât și la băgat mâna în buzunarul clienților.
Cum asta? Chiar prin intermediul acestor scumpiri repetate, care fac parțial inutile timbrele cumpărate pe preț vechi. Persoane care și-au cumpărat în 2023 timbre de 2,90 și 3,10 lei ar trebui să plătească o diferență de 1,10 sai 0,90 lei pentru a putea aplica pe plicuri noul tarif poștal din 2024, de 4 lei.
Se poate face asta? Nici pomeneală. Normal ar fi ca Poșta Română, prin Romfilatelia, să emită timbre uzuale de 0,10 lei; 0,20 lei și 0,30 lei (de exemplu), pentru a oferi clienților posibilitatea de a completa diferențele de tarif. Dar de ce să fie normalitate tocmai la Poșta Română?
Se duce pensionara cu plicuri și timbre de 2,90 lei, iar la ghișeu i se spune că tariful actual este de 4 lei. Pensionara cere timbre cu diferența, dar i se spune că la ghișeu nu există la vânzare timbre cu preț mai mic de 2 lei. Așa că pensionara plătește 2,90 lei + 2 lei = 4,90 lei pentru un plic. Diferența intră ca venit în buzunarul Poștei Române, dar, chiar și așa, salariații cu studii, responsabilităţi și experienţă profesională sunt plătiți tot cu salariul minim!
Statele în care poșta își respectă clienții (unde demnitatea umană nu înseamnă demagogie pură) emit timbre uzuale cu valori mici. De pildă Franța a emis recent timbre cu valoare nominală de 0,05 euro.
Slovacia a emis timbre de 0,05; 0,10 și 0,20 euro.
Dar asta nu e tot. State în care modernitatea poștei nu echivalează cu demagogie pură (inclusiv Franța și Slovacia, dar și, de exemplu, Marea Britanie, Croația, și chiar Ucraina și chiar sancționata Belarus!) emit de zeci de ani timbre cu validitate permanentă, cu tarif exprimat în litere (de exemplu A pentru tariful minim sau 1st în Marea Britanie sau lettre verte în Franța).
Tot legat de modernitate sunt timbrele autoadezive, de care Poșta Română refuză constant să audă.
În rest, pe hârtie, dreptatea, demnitatea umană și modernitatea curg gârlă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)