joi, 20 septembrie 2018

Omul invizibil

Se pare ca sunt chiar eu acela. Treceam prin supermarchet si ma indreptam catre iesire.

Un nene, batran, dar nu din cale afara, venea din sensul opus. Traiectoriile noastre nu pareau ca se vor intersecta, dar cand omul s-a apropiat de mine a virat chiar catre mine.

Parea foarte hotarat sa treaca prin... mine. Incredibila coliziune fiind aproape inevitabila, am "claxonat" la el: "Hei!".

S-au intors ceva priviri catre noi, omul s-a paralizat pentru o clipa, suficient cat sa-l ocolesc.

Chiar daca am 1,80 si un pic inaltime, se pare ca pentru unii sunt omul invizibil. :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu