sâmbătă, 20 martie 2021

Plan de spulberare în bătaie de joc a 30 de miliarde de euro din bani publici de către mafia politico-economică românească

Prim-ministrul de facto al României, adică tovarășul Klaus Iohannis, a prezentat prioritățile Planului Național de Redresare și Reziliență: statul mafiot totalitar român va spulbera pe iluzii publice 30 de miliarde de euro din bani publici primiți de la Uniunea Europeană.

Ca o paranteză, reziliența este o proprietate a materialelor. Nu știu ce legătură are cu societatea. Probabil că minciunile de neînteles dau mai bine la analfabeții funcționali.

Planul lui Pește Prăjit este alcătuit doar din câteva idei principale grosolane, așa cum îi place mafiei politico-economice românești: fără detalii „inutile” și fără termene precise de respectat.

1. La sănătate se vor arunca 3 miliarde de euro pe „îmbunătățirea” „serviciilor” din acest domeniu. Apar constant atâtea știri halucinante, odioase și sinistre din „sănătatea” românească încât momentan îmi e lene să fac un articol chiar și numai cu titlurile pe temă.

Actul medical va rămâne la fel de odios și de sinistru în România și după subtilizarea celor 3 miliarde de euro de către mafia politico-economică de la putere. Asta e părerea mea. Mi-aș dori să mă înșel, dar șansele sunt inexistente.

Am văzut deja cum s-au aruncat niște milioane de euro pe „spitalul” de la Lețcani...

2. Pe rețeaua de „autostrăzi” se vor factura 4,5 miliarde de euro. Drăguț!

Ieri, 19.Martie.2020, a apărut următorul tiltu (sursa: https://ziare.com/index.php?module=AmvcSLMobile&action=crossNews&id=8415432&lid=23):

„Vai de constructorii din România! O mare porțiune din autostrada Sebeș-Turda în pericol să se surpe”!

Ca de obicei, pentru asta vor răspunde... contribuabilii, prin plata de noi taxe și impozite!

Aștept cu nerăbdare să aflu cum se vor „surpa” cele 4,5 miliarde de euro cu autostrăzi cu tot.

3. De o „frumoasă” inginerie financiară urmează să „beneficieze” „educația”: 4 miliarde de euro se vor arunca pe „școli sigure, curate, cu dotări moderne și laboratoare” și pe „o rețea de școli verzi, eficiente energetic și adaptate provocărilor climatice” (sursa: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/klaus-iohannis-pnrr-reprezinta-o-sansa-majora-pentru-dezvoltarea-romaniei-presedintele-a-prezentat-prioritatile-planului-national-1469713).

De asta există abandon școlar uriaș în România: pentru că sutele de mii de micuți defavorizați care se culcă zilnic flămânzi în România nu au școli verzi, eficiente energetic și adaptate provocărilor climatice! De curiozitate: o școală cu WC-ul în curte este verde? În mod sigur este bio...

O altă „provocare” a „educației” este digitalizarea (altă mașinărie-iluzie de tocat banii publici). Oare nu vor mai exista, de exemplu, sportivi, artiști (de exemplu actori), manipulanți de mărfuri, zidari, zugravi, tâmplari, agenți de pază, dulgheri, manichiuriste, frizeri și maseuze fără competențe digitale? Toate aceste activități urmează să fie transferate pe calculatoare? Ha, ha, ha, ha!

4. Caterinca verde va toca următoarele fonduri:
a) 1,3 miliarde de euro pe energie regenerabilă;
b) 1,5 miliarde de euro pentru împădurire masivă, pentru ca jaful forestier național să poată continua în liniște și consens (s-or fi plâns ciordacii de păduri că rămân fără obiectul muncii);
c) 4 miliarde de euro pentru irigații (Nu ar trebui să dureze prea mult dacă sunt banii; există vreun termen pentru asta?);
d) 5 miliarde de euro pentru transport durabil (?!) pe calea ferată (dar nu există detalii tehnice și parametri concreți pe temă, totul este o simplă vrăjeală verbală).
e) 2,2 miliarde de euro se vor da pe reabilitarea termică a clădirilor și pe consolidarea clădirilor vulnerabile la cutremur.

Pâna aici s-au adunat 25,5 miliarde de euro.

Rezultă că statul mafiot totalitar român nu știe momentan cum să subtilizeze aparent legal 4,5 miliarde de euro!

5. Se mai spune că se va aloca o sumă neprecizată pentru accesul la apă potabilă și canalizare. Numai că accesul la apă potabilă și canalizare trebuia realizat demult; pentru această activitate erau deja bani europeni din fondurile structurale.

Conform sursei https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale, în perioada 2007-2013 România și-a bătut joc de următoarele fonduri structurale (total: 19,7 miliarde de euro):

„Programe operaționale în România

1. Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice – 2.536.646.054 euro

Prin POS Creșterea Competitivității Economice, s-a acordat finanțare IMM-urilor, întreprinderilor mari, autorităților locale ș.a. pentru extinderea capacității de producție, modernizarea întreprinderii; accesul instituțiilor publice și IMM-urilor la internet și servicii conexe etc.

2. Programul Operațional Sectorial Transport – 5.7 miliarde euro

Prin POS Transport administrațiile infrastructurii naționale de transport ș.a. puteau obține finanțare pentru modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecția mediului înconjurător, modernizarea și dezvoltarea rețelelor naționale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile etc.

3. Programul Operațional Sectorial Mediu – 5.6 miliarde euro

POS Mediu a acordat finanțare pentru proiecte pentru sectoarele apa/apa uzata, managementul deseurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric, termoficare, protecția naturii, protecția împotriva inundațiilor și reducerea eroziunii costiere. Beneficiarii au fost organizații non-guvernamentale, autorități publice ș.a.

4. Programul Operațional Regional – 1.349.611.336 euro

Proiectele finanțate prin POR au urmărit, între altele, îmbunătățirea calității vieții și a înfățișării orașelor, precum și cresterea rolului lor în regiune, modernizarea serviciilor sociale: școli, clinici, servicii de intervenție în situații de urgență etc. și au fost derulate de autorități ale administrației publice locale, organizații neguvernamentale, companii private ș.a.

5. Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative – 50.910.289 euro

Acest program operațional a acordat finanțare pentru proiecte de studii și cercetări privind experiențele de reformă ale administrației locale din alte state membre, de asistență tehnică pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituțională, de training și asistență tehnică pentru sprijinul receptării bunelor practici etc. Au putut obține finanțare organisme ale administrației centrale și locale, ONG-uri etc.

6. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) – 3.476.000 euro

Prin POSDRU s-a finanțat organizarea de seminarii de instruire, proiecte de dezvoltare și promovare a abilităților manageriale moderne, s-a sprijinit înființarea de start-upuri și structuri de economie socială, s-au acordat burse pentru doctoranzi etc. Au obținut finanțare între altele, școli, universități, camere de comerț, furnizori de formare profesională, start-upuri, structuri de economie socială, ONGuri etc.

7.Programul Operațional Asistență Tehnică – 164.259.241 euro

PO Asistență Tehnică a finanțat, între altele, asigurarea sprijinului și a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări și implementări eficiente a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 și pregătirea pentru următorea perioadă de programare a instrumentelor structurale. Au beneficiat de finanțare Autoritățile de Managament responsabile de gestionarea Programelor Operaționale; Organismele Intermediare ș.a.”
.

Conform aceleiași surse citate, în perioada 2014-2020 România și-a bătut joc de următoarele fonduri structurale:

„Programe Operaționale în România

1. Programul Operațional Regional – 6.700,00 euro

POR 2014–2020 își propune creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

2. Programul Operațional Capital Uman – 4.326,84 milioane euro

POCU 2014-2020 urmărește integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane în ansamblul programelor și politicilor publice ale României, ca SM al UE și are în vedere valorizarea capitalului uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor.

3. Programul Operațional Capacitate Administrativă – 553,19 milioane euro

POCA 2014 - 2020 promovează crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate.

4. Programul Operațional Competitivitate – 1.329,78 milioane euro

POC 2014-2020 contribuie la creșterea competitivității și la dezvoltarea economică prin îmbunătățirea accesului, securității și utilizării TIC și prin consolidarea CDI.

5. Programul Operațional Infrastructură Mare – 9.418,53 milioane euro

POIM 2014-2020 are ca obiectiv global dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie și prevenirea riscurilor la standarde europene, în vederea creării premiselor unei creșteri economice sustenabile, în condiții de siguranță și utilizare eficientă a resurselor naturale.

6. Programul Operațional Asistență Tehnică – 212,76 milioane euro

POAT 2014-2020 are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă și eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în România în conformitate cu principiile și regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare și control, pe baza responsabilităților împărțite între Statele Membre și Comisia Europeană.

7. Programul Național de Dezvoltare Rurală – 8.127,99 milioane euro

PNDR 2014 - 2020 este programul prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spațiului rural din România.

8. Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime – 168,42 milioane euro

POPAM 2014 - 2020 își propune în principal creșterea producției în acvacultură și procesare. De asemenea, își propune creșterea profitabilității operatorilor, conservarea biodiversității și protecția mediului, menținerea și crearea de locuri de muncă, în special în zonele pescărești.”
.

Vaai! Ce drăguț sună vechile caterinci (2007-2020) pe hârtie: creștere, îmbunătățire, dezvoltare, modernizare... Așa o fi fost? E de ajuns să mă uit la „autostrăzi” și la „canalizare” ca să am răspunsul la întrebare.

6. De unde și paradoxul: cum de a ajuns România în 2021 la redresare, deși a avut zeci de miliarde de euro din fonduri europene la dispoziție?!? Nu cumva aceasta este o dovadă concretă că România este un stat mafiot totalitar? Nu cumva aceasta este o dovadă concretă că la București se face constant o politică antiromânească, indiferent de partidele aflate la putere? Nu cumva cele 30 de miliarde de euro reprezintă de fapt fondurile structurale destinate României în perioada 2021-2027?

Câteva întrebări pentru Iohy, Cîțu, Barna, Cioloș și Hunor. Ce înseamnă reziliență din punct de vedere economic și social? Există niște parametri tehnici concreți care caracterizează acest tip de reziliență? Există vreun termen concret când se vor atinge acești parametri?

În lipsa unor explicații clare și complete, consider reziliența o tâmpenie, o măgărie și o înșelătorie politică destinată analfabeților funcționali și celor care cred că le știu pe toate, când de fapt nu știu și nici nu înțeleg nimic.

Iohannis, Cîțu, Barna, Cioloș și Hunor: DEMISIA, CIUMĂ GALBEN-ALBASTRĂ!

CER (A CÂTA OARĂ?) REDUCEREA TAXELOR CU MINIM 30% PENTRU CREȘTEREA IMEDIATĂ A NIVELULUI DE TRAI AL CETĂȚENILOR ȘI PENTRU TĂIEREA FINANȚĂRII MAFIEI POLITICO-ECONOMICE!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu