Omenirea în criză... umanitară: majoritatea decidenților politici sunt niște scelerați corupți care își disprețuiesc propriile popoare?

În ciuda progreselor tehnnice și tehnologice și, cu atât mai mult, în ciuda acestor progrese tehnice și tehnologice, omenirea pare să bată pasul pe loc și să se apropie din ce în ce mai mult de viața din comuna primitivă!

Chiar și în țările zise civilizate, zeci de milioane de cetățeni au ajuns să trăiască de azi pe mâine și să se întrebe dacă vor avea ce mânca în ziua următoare.

Este acest lucru posibil fără amestecul direct și fără voința directă a unor autorități corupte și scelerate?

Deja, de la ONU aflăm că (sursa: https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/345-de-milioane-de-oameni-se-confrunta-cu-perspectiva-foametei-pandemia-si-razboiul-din-ucraina-au-accelerat-procesul-onu-2004833)
„345 de milioane de oameni se confruntă cu perspectiva foametei”!!!

Și suntem în secolul 21, nu în epoca de piatră!

Iar Sri Lanka a devenit recent un stat total eșuat, cu milioane de cetățeni distruși de „criza economică fără precedent prin care trece țara” (sursa: https://www.digi24.ro/stiri/externe/video-protestatarii-din-palatul-prezidential-din-sri-lanka-s-au-antrenat-in-sala-presedintelui-si-i-au-mancat-mancarea-2006811). Conform sursei citate, „Milioane de oameni nu au alimente, medicamente și combustibil.”.

Nu cred că e treaba mea să fac integrala problemelor sociale contemporane ale statelor de pe planetă. Mă mulțumesc să îmi amintesc că Uniunea Europeană trâmbițează triumfalistă criza energetică, alimentară și inflația galopantă, capitole la care excelează și România.

Dar mă opresc, ca de obicei, asupra Articolului 47 din Constituția României:
”Nivelul de trai
ARTICOLUL 47
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”.

Dacă texte echivalente cu enunțul de mai sus există și în constituțiile altor state, atunci realitatea contemporană este incompatibilă cu aceste texte.

Juridic vorbind, traiul decent nu este definit nicăieri în România. Juriștii care ne-au ”copt” Constituția României au profitat de ignoranța populară și au lăsat astfel loc abuzurilor ulterioare (care s-au dovedit a fi constante) ale liderilor politici.

Dar, la nivel de bun simț, nu se poate asocia traiul decent cu... foamea.

În ciuda acestei logici primare, la ora actuală România se laudă cu culturile distruse din cauza secetei!!! Se pare că 32 de ani de „democrație” nu au fost suficienți nici măcar pentru a reface sistemul de irigații (probabil „megaloman”) al „dictatorului”, distrus cu celeritate în zorii democrației infracționale...

Iată știri recente referitoare la agricultura „democrată” românească.

1. „Fermierii arădeni au culturile distruse din cauza secetei, în timp ce Ungaria își irigă câmpurile cu apă din Mureș”
(sursa: http://stiri.tvr.ro/fermierii-aradeni-au-culturile-distruse-din-cauza-secetei--in-timp-ce-ungaria-i--i-iriga-campurile-cu-apa-din-mure--_909150.html#view).

2. „România a intrat sub semnul secetei extreme: Culturi compromise total”
(sursa: https://observatornews.ro/eveniment/romania-a-intrat-sub-semnul-secetei-extreme-culturi-compromise-total-iar-oamenii-au-ajuns-sa-primeasca-apa-cu-ratia-an-ca-asta-na-mai-fost-din-47-478037.html).

3. „România este grav afectată de secetă. Cele mai afectate sunt culturile de porumb”
(sursa: https://www.stirilekanald.ro/romania-este-grav-afectata-de-seceta-cele-mai-afectate-sun-culturile-de-porumb-202356970).

4. „Dezastru în Vrancea din cauza secetei. Peste 20 de mii de hectare de culturi agricole calamitate”
(sursa: https://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/viata-satului/dezastru-in-vrancea-din-cauza-secetei-peste-20-de-mii-de-hectare-de-culturi-agricole-calamitate).

5. „Seceta afectează o suprafață de teren agricol din județul Tulcea cât 168.000 de terenuri de fotbal/ Culturile de grâu, orz și rapiță au fost compromise”
(sursa: https://www.g4media.ro/seceta-afecteaza-o-suprafata-de-teren-agricol-din-judetul-tulcea-cat-168-000-de-terenuri-de-fotbal-culturile-de-grau-orz-si-rapita-au-fost-compromise.html).

6. „Secetă extremă în Moldova, Dobrogea și Muntenia.”
(sursa: https://www.europafm.ro/seceta-extrema-in-moldova-dobrogea-si-muntenia-anm-deceniul-2021-2030-debuteaza-cu-un-an-excesiv-de-secetos-cum-sunt-afectate-culturile-de-cereale-audio/).

7. „Seceta afectează producția de miere: Plantele de pe câmp s-au uscat, iar în lipsa polenului, albinele sunt hrănite de apicultori”
(sursa: https://www.digi24.ro/stiri/economie/agricultura/seceta-afecteaza-productia-de-miere-plantele-de-pe-camp-s-au-uscat-iar-in-lipsa-polenului-albinele-sunt-hranite-de-apicultori-2005413).

8. „Fermierii avertizează că din cauza culturilor distruse, uleiul ar putea să coste cu până la 5 lei mai mult în următoarele luni. De asemenea, pe lista scumpirilor se află și carnea, laptele, dar și legumele”.
(sursa: https://anchetaonline.ro/lista-alimentelor-care-se-vor-scumpi-din-toamna-38095/).

9. „La grâu și orz, de exemplu, cel mai mare consum de apă este în perioada de formare a bobului. Nu am avut niciun fel de precipitații și cultura s-a diminuat cu cel puțin 25%”
(sursa: https://www.dobrogea.tv/stire/actualitate/33120/cultura-sa-diminuat-cu-cel-putin-25-seceta-face-ravagii-in-dobrogea-agricultorii-isi-vad-culturile-distruse-si-se-tem-ca-nusi-vor-mai-putea-recupera-nici-macar-investitia.html).

10. „Seceta a distrus recoltele de grâu și porumb din Moldova”
(sursa: https://jurnalulnational.ro/seceta-a-distrus-recoltele-de-grau-si-porumb-din-moldova/).

Asta se poate numi agricultură?

Stați liniștiți, „fermieri”, o să vă irig eu terenurile: o să vin cu apă în pix sau în claviatura calculatorului și vă rezolv problema în căteva sute de mii de ani.

Dincolo de această discretă prosteală colaterală, Articolul 47 din Constituția României, referitor la nivelul de trai, există în forma actuală din anul 2003, de când s-a revizuit Constituția României pentru a se armoniza cu prevederile UE și cu prevederile NATO.

Constituția din 2003 a înlocuit Constituția din 1991. În Constituția din 1991 exista Articolul 43 referitor la nivelul de trai, cu un text identic cu cel din actualul Articol 47 (sursa: http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act1_1&par1=2#t2c2s0sba43).

În concluzie, începând cu anul 1991, liderii politici români  și diverși alți angajați ai statului ar fi trebuit să respecte următoarea prevedere constituțională:
„Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”.

Din moment ce vedem că în România liderii politici nu au fost preocupați de dezvoltarea unui sistem performant (nici măcar de un sistem neperformant) de irigații, iar anul 2022 este foarte secetos (la exact 75 de ani de la seceta din 1947!), iar acest lucru duce la distrugerea unui procent uriaș de culturi agricole, iar acest lucru se răsfrânge direct în sens negativ asupra nivelului de trai al cetățenilor români, aș dori să pun următoarele întrebări unor paraziți ai banilor publici care nu lucrează în interesul cetățenilor, conform prevederilor legale:

Klaus Iohannis, ce înseamnă un trai decent pentru români și ce măsuri ai luat în acest scop?
Nicolae Ciucă și membri ai Guvernului României, ce înseamnă un trai decent pentru români și ce măsuri ați luat în acest scop?
Membri ai Parlamentului României, ce înseamnă un trai decent pentru români și ce măsuri ați luat în acest scop?
Membri ai Consiliilor Județene și membri ai Primăriilor, ce înseamnă un trai decent pentru români și ce măsuri ați luat în acest scop?