Duminica, 24.Iulie.2011, s-a terminat Turul Frantei. A castigat Cadel Evans absolut meritat, pentru ca a fost un triumf al muncii si perseverentei.
Trecut in planul secund la inceputul competitiei de calculele hartiei (Andy Schelck si Alberto Contador - marii favoriti), Cadel Evans a avut un parcurs constant, iar catre sfarsitul Turului a inceput sa straluceasca. Mai intai a dus in Alpi trena urmaritorilor tandemului Schleck-Contador, ajungandu-i pe favoriti desi a fost nevoit sa isi schimbe bicicleta din cauza unor probleme mecanice! Apoi a facut un contratimp extraordinar, pe care l-ar fi putut castiga daca nu ar fi primit ordin sa nu mai riste, pentru ca avea un avans suficient fata de Andy Schleck. Cred ca presa sportiva nu a simtit si nu a subliniat indeajuns determinarea, concentrarea si dorinta de a castiga a lui Cadel Evans. Ciclistul australian a castigat pentru ca a stiut sa lupte si sa continue pana in ultima clipa.
Daca ar fi sa raman cu ceva dupa victoria lui Cadel Evans, acest lucru ar fi: "Nimic nu e pierdut atat timp cat respir".
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu