miercuri, 20 octombrie 2010

Stat mafiot angajez politie politica.

Actualii lideri politici, avizi de putere si de bani publici, au reusit sa suprime chiar si aparenta democratiei odata cu publicarea constanta in presa a conversatiilor telefonice private a diversilor cetateni cu care varfurile statului sunt in conflict.

Statul capitalist, care condamna existenta politiei politice in vechiul regim, a preluat, continuat si amplificat fara jena eterna traditie si dorinta de control total al individului. In capiltalism, politia politica nu numai ca asculta si inregistreaza conversatii telefonice, ci le face si publice atunci cand considera oportun acest lucru, cu toate ca se incalca astfel drepturi fundamentale ale omului, mai ceva decat pe vremea comunismului.

Pe langa ascultarile telefonice, se mai obtin informatii cu ajutorul internetului, orice calculator fiind vulnerabil in fata unor soft-uri performante care nu sunt accesibile publicului. Sunt atacate, blocate, virusate si, eventual, golite de informatii, calculatoare sau servere ale persoanelor si organizatiilor cu atitudine critica fata de puterea actuala.

Serviciile secrete au beneficiat de un buget record pe timp de criza. Daca si-ar fi facut datoria fireasca, ar fi identificat demult guvernarea actuala si guvernarile anterioare ca inamici ai Romaniei si ai economiei nationale; ar fi vazut demult ca modul in care se cheltuie banul public submineaza economia nationala.

Dar, dincolo de culegerea de informatii, exista un departament de dezinformare, sa-l numim Serviciul Roman de Dezinformare, cu persoane infiltrate in toate zonele cheie ale tarii cu scopul de a influenta opinia publica, de a semana confuzie, de a crea diversiuni, de a invrajbi cetatenii. Multe persoane cu atributii de dezinformare au aparitii agresive in special la televizor si pe internet, constituindu-se in aparatori ai tuturor aberatiilor politice, economice si sociale.

Astfel, binele este denumit rau, raul este denumit bine, adevarul devine minciuna, minciuna devine adevar, nedreptatea devine un act de justitie. In plus, acesti neaveniti emit continuu pareri personale in spatiul public, cu scopul de a testa reactia sau lipsa de reactie a opiniei publice fata de noile abuzuri pe care puterea intentioneaza sa le comita.

In aceste zile s-au inmultit protestele de strada. Daca va fi cazul, Serviciul Roman de Dezinformare va infiltra politai politici printre protestatari, cu misiunea de a juca rolul elementelor huliganice, destabilizatoare. Astfel, daca va fi cazul, statul va avea pretextul pentru a-si justifica orice interventie in forta.

Nu exista nicio institutie care sa cerceteze si sa penalizeze abuzurile perioadei capitaliste 1990-2010 (si, desigur, ulterioare). Ipocritele democratii occidentale ignora realitatea romaneasca, cu toate ca este mult mai odioasa decat ultimii ani ai socialismului romanesc. Este normal sa fie asa, pentru ca am fost acceptati in UE numai cu statut de sclavi ieftini. Atat timp cat politicienii romani reusesc sa mentina statutul de sclavi pentru poporul roman in raport cu UE, sunt liberi sa comita orice abuz in tara lor.

Mircea Badea, cea mai critica voce impotriva puterii, considera, pe buna dreptate, ca actuala politie politica este mai abjecta decat cea de pe vremea lui Ceausescu. Tot Mircea Badea se mira de lipsa de reactie a cetatenilor fata de situatia in care se afla romanii si Romania.
Intrebarea care se pune este: in ce mod se poate opune cetateanul roman abuzurilor statului roman? Sa se adreseze justitiei? Care justitie? De ce nu s-a autosesizat pana acum justitia? Pentru ca justitia ar trebui sa isi penalizeze propriile abuzuri, cum ar fi aparitia in presa a convorbirilor telefonice private ale unor persoane.

Ce ar mai putea face cetateanul? Sa iasa in strada si sa protesteze? E clar ca puterea il ignora. Sa faca greva foamei? Pai, autoexterminarea i-ar place puterii cel mai mult: s-ar reduce populatia cu cateva procente, s-ar reduce somajul, bugetul de pensii, asistatii social...

Dupa parerea mea, cetatenii romani ar trebui sa faca urmatoarele:
1. Sa ignore minciunile emise de partidele politice.
2. Sa ignore partidele politice.
3. Sa isi gaseasca proprii candidati la functii publice din randul celor care au avut de suferit in urma abuzurilor actualei puteri (si sunt atatia, majoritatea catatenilor au suferit).
4. Sa isi voteze proprii candidati.

Am, totusi, convingerea ca unitatea nationala (macar fata de principii) este o utopie.

Cota unica

Se doreste reducerea cotei unice. Nu stiu daca aceasta cota unica se aplica numai salariatilor sau se aplica si in cazul impozitului pe profit. Pentru ca sunt doua situatii distincte: salariati si firme profitabile.

Pentru salariati ar putea insemna o oarecare pomana, benefica in conditiile salarizarii derizorii din Romania.

Pentru firme profitabile si foarte profitabile, reducerea cotei unice ar insemna un mare si nemeritat bacsis. Cota unica insasi reprezinta un urias si nemeritat bacsis pentru toate firmele clientelare, mari consumatoare de bani publici.

Statul a vazut in Romania numai salarii si pensii nesimtite, desi salarizarea din Romania ocupa ultimele locuri din Europa. Acelasi stat roman mafiot inchide ochii atunci cand este vorba de impozitarea profiturilor absolut nesimtite si nemeritate ale firmelor clientelare, pentru ca persoanele care compun elita statul roman mafiot sunt, simultan, finantatorii si beneficiarii profiturilor nesimtite.

Conducatorii firmelor clientelare sunt nulitati din punct de vedere economic. Profiturile pe care le realizeaza nu se justifica prin geniul lor economic, ci prin faptul ca sunt conectati in permanenta la banii publici. Faptul ca, de exemplu, se schimba borduri, se reasfalteaza anual strazi, se cumpara ceasuri publice scumpe, se construiesc sau se repara scoli, se fac studii de fezabilitate sau se cheltuie bani pe autostrazi inexistente se datoreaza doar dorintei statului de a imbogati/ finanta firme clientelare, care returneaza o parte din profit celor care au oferit contractele. Fara stat, firmele clientelare nu ar exista, nulitatile s-ar confirma ca nulitati, atat din punct de vedere financiar, cat si din punct de vedere al activitatii economice. Pentru ca nu vom vedea firmele clientelare apuncand-se de investitii in hi-tech sau in cercetare daca vor termina afacerile cu statul.

In acest caz, cum se poate accepta ideea de cota unica? Adica cei care realizeaza profituri de milioane fara niciun efort si fara nicio competenta sunt impozitati cu acelasi procent cu cei care lupta pentru supravietuire? Adica un patron care obtine un profit brut de 1 milion de euro plateste 160.000 de euro impozit la stat si ramane cu 840.000 de euro in buzunar? Pentru ce merite? Faptul ca un patron impune un pret dublu sau triplu (sau mai mult) unui kilometru de autostrada (in raport cu pretul pietii occidentale, in conditiile in care costul cu forta de munca din Romania este de cel putin 4 ori mai mic decat in occident) nu este un merit. Este un furt al banilor publici legalizat de complicitatea statului roman, foarte competent si performant la furat.

Asa ca, ce dragut e statul roman! Daca ar dori (dar nu doreste) echilibrarea bugetului ar trebui sa nu se preocupe de diminuarea veniturilor salariatilor, nici de reducerea cotei unice, ci, printre altele, de impozitarea si reducerea veniturilor patronilor clientelari.

luni, 18 octombrie 2010

Reforma statului

"Reforma statului" este expresia favorita a lui Traian Basescu. Multi cetateni au crezut in mod gresit in aceasta forma fara fond, imaginandu-si ca se ascunde ceva pozitiv sub aceste doua vorbe.

Prezentul demonstreaza ca "reforma statului" reprezinta un pretext pentru a face poporul roman sa indure lipsuri mult mai mari decat in ultimii ani ai vechiului regim. Oare pentru asta a fost impuscat Ceausescu, pentru ca nu aveau actualii lideri politici si economici posibilitatea sa ne batjocoreasca in halul actual?

Circul cu "reforma statului" continua. Odiosul Basescu il apara pe "competentul" Boc spunand ca Primul Sinistru nu stia (de performant ce era) de stimulentele de la Ministerul de Finante. Dar si unul si altul stiu ca fara stimulente salariile majoritatii angajatilor din Ministerul de Finante se situeaza sub limita de supravietuire. Cu toate acestea cei doi lideri considera normal ca angajatii sa munceasca in continuare pe aceste salarii mizerabile. O alta picatura in paharul falimentarii Romaniei si romanilor. Liderii politici, foarte grijulii in stabilirea criteriilor de performanta pentru functionari, uita sa isi vada propria lipsa de performanta, care ar trebui sa ii condamne la inchisoare pe viata intr-un stat in care justitia ar avea putere si decenta.

Romanii vor pierde in continuare. Politicienii romani, niciodata, pentru ca politicienii romani sunt niste borfasi cu iresponsabilitate nelimitata. Politicienii romani nu raspund nici in justitie.

Boc spune ca guvernul Tariceanu a facut cheltuieli iresponsabile, avand un deficit foarte mare desi cresterea economica a fost si ea mare (sustinuta in special de specula imobiliara). Atunci de ce nu il face Boc pe Tariceanu raspunzator in fata justitiei? De ce nu exista in Romania legi impotriva deficitelor excesive?

PSD si PNL pregatesc motiunea de cenzura impotriva guvernului PDL. Vor aduce PSD si PNL pe cineva din PDL in fata justitiei? Eu cred ca nu. Triada PDL-PSD-PNL a fost in ultimii 6 ani (dar nu numai) la guvernare. Romania a devenit din 1990 un teren de joaca pentru politicienii avizi de bani si de putere. S-au experimentat toate aberatiile economice pe seama unui popor incapabil sa-si excluda dusmanii din viata politica.

Ce s-a facut din 1990 incoace? S-au exterminat intreprinderile romanesti. Odata cu ele, si locurile de munca. Avem acum atat de multi pensionari pentru ca guvernarile anilor '90 invitau angajatii sa se pensioneze la 45-55 de ani. Altfel, pentru angajati exista doar varianta somajului. Privatizarile facute de stat au dus la disponibilizari, la suprimarea de locuri de munca. Statul a disponibilizat mineri si angajati ai CFR, preferand sa le plateasca acestora salarii compensatorii, dar neoferindu-le alte locuri de munca. De 20 de ani, statul a distrus milioane de locuri de munca. De 20 de ani statul interzice romanilor dreptul la munca.

Exista in prezent circa 5 milioane de locuri de munca in Romania, inclusiv locurile de munca disponibile si neocupate. Cu toate acestea, majoritatea locurilor de munca din Romania sunt normate mizerabil, platite mizerabil si se desfasoara in conditii mizerabile. Unde sunt investitorii romani sau straini, unde sunt salariile occidentale? Occidentale sunt doar preturile, desi calitatea produselor comercializate in Romania este sub calitatea occidentala.

Romania a incasat zeci de miliarde de euro din privatizari (s-au privatizat, printre altele: petrolul!!!, comunicatiile, bancile si multe altele). Cu toate acestea, banii incasati nu se regasesc nici in locuri de munca, nici in nivelul de trai, nici in realizarea de investitii majore. In plus, statul a ajuns sa se imprumute cu zeci de miliarde de euro pe an.

Aceste imprumuturi dau masura ineficientei si, in plus, masura hotiei pe care politicienii o gestioneaza de 20 de ani. Politicienii romani au devenit din 1990 vatafii avutiei nationale. Ei se imbogatesc unii pe altii sau firmele clientelare, dupa care hotarasc cat de prost are dreptul sa traiasca poporul roman in fiecare an. Cum in ultimii ani politicienii au dorit sa fure foarte multi bani, evident ca salariatii trebuie sa castige foarte putini bani.

Isi face cineva iluzii ca se va intampla un miracol economic in Romania peste noapte? Isi face cineva iluzii ca se vor crea sute de mii de locuri de munca peste noapte? Isi face cineva iluzii ca vor ajunge la inchisoare turmele de mincinosi si borfasi din PDL-PSD-PNL?

Ce am invatat din toate acestea? Ca "reforma statului" se va finaliza odata cu falimentul statului roman. Dar, pana la falimentul statului, multi romani s-au obisnuit sa traiasca in faliment.

Pasteluri in contre-jour