Manipularea maselor, necredinta si conspiratia liderilor evrei impotriva lui Isus (2)

Manipularea maselor, necredinta si conspiratia liderilor evrei impotriva lui Isus, evidentiate in Biblie (sursa http://biblia.resursecrestine.ro/), in "Ioan" din Noul Testament. Din cate inteleg eu, la fel ca si acum, liderii bisericii erau preocupati doar de prostit masele pentru foloase materiale personale, fara sa le pese de credinta, adevar, bine, dreptate, mila, iubirea aproapelui, asa cum cere Tatal ceresc.

[Ioan 5.16.]
Din pricina aceasta, iudeii au început să urmărească pe Isus şi căutau să-L omoare, fiindcă făcea aceste lucruri în ziua Sabatului.

[Ioan 5.18.]
Tocmai de aceea căutau şi mai mult iudeii să-L omoare, nu numai fiindcă dezlega ziua Sabatului, dar şi pentru că zicea că Dumnezeu este Tatăl Său şi Se făcea astfel deopotrivă cu Dumnezeu.

[Ioan 7.1.]
După aceea Isus străbătea Galileea; nu voia să stea în Iudeea, pentru că iudeii căutau să-L omoare.

[Ioan 7.7.]
Pe voi lumea nu vă poate urî; pe Mine Mă urăşte, pentru că mărturisesc despre ea că lucrările ei sunt rele.

[Ioan 7.12.; 7.13.]
Noroadele vorbeau mult în şoaptă despre El. Unii ziceau: „Este un Om bun.” Alţii ziceau: „Nu, ci duce norodul în rătăcire.”
Totuşi, de frica iudeilor, nimeni nu vorbea de El pe faţă.

[Ioan 7.25.; 7.26.]
Nişte locuitori din Ierusalim ziceau: „Nu este El Acela pe care caută ei să-L omoare?
Şi totuşi iată că vorbeşte pe faţă, şi ei nu-I zic nimic! Nu cumva, în adevăr, cei mai mari vor fi cunoscut că El este Hristosul?

[Ioan 7.30.; 7.31.; 7.32.]
Ei căutau deci să-L prindă; şi nimeni n-a pus mâna pe El, căci încă nu-I sosise ceasul.
Mulţi din norod au crezut în El şi ziceau: „Când va veni Hristosul, va face mai multe semne decât a făcut Omul acesta?”
Fariseii au auzit pe norod spunând în şoaptă aceste lucruri despre El. Atunci preoţii cei mai de seamă şi fariseii au trimis nişte aprozi să-L prindă.

[Ioan 7.44. pana la 7.49.]
Unii din ei voiau să-L prindă; dar nimeni n-a pus mâna pe El.
Aprozii s-au întors deci la preoţii cei mai de seamă şi la farisei. Şi aceştia le-au zis: „De ce nu L-aţi adus?”
Aprozii au răspuns: „Niciodată n-a vorbit vreun om ca Omul acesta.”
Fariseii le-au răspuns: „Doar n-aţi fi fost duşi şi voi în rătăcire?
A crezut în El vreunul din mai marii noştri sau din farisei?
Dar norodul acesta, care nu ştie Legea, este blestemat!”

[Ioan 8.19.; 8.20.]
Ei I-au zis deci: „Unde este Tatăl Tău?” Isus a răspuns: „Voi nu Mă cunoaşteţi nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M-aţi cunoaşte pe Mine, aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu.”
Isus a spus aceste cuvinte pe când învăţa pe norod în Templu, în locul unde era vistieria; şi nimeni n-a pus mâna pe El, pentru că încă nu-I sosise ceasul.

[Ioan 9.16.]
Atunci unii din farisei au început să zică: „Omul acesta nu vine de la Dumnezeu, pentru că nu ţine Sabatul.” Alţii ziceau: „Cum poate un Om păcătos să facă asemenea semne?” Şi era dezbinare între ei.

[Ioan 9.22.]
Părinţii lui au zis aceste lucruri pentru că se temeau de iudei; căci iudeii hotărâseră acum că, dacă va mărturisi cineva că Isus este Hristosul, să fie dat afară din sinagogă.

[Ioan 9.26. pana la 9.34.]
Iarăşi l-au întrebat: „Ce ţi-a făcut? Cum ţi-a deschis ochii?”
„Acum v-am spus”, le-a răspuns el, „şi n-aţi ascultat. Pentru ce voiţi să mai auziţi încă o dată? Doar n-aţi vrea să vă faceţi şi voi ucenicii Lui!”
Ei l-au ocărât şi i-au zis: „Tu eşti ucenicul Lui, noi suntem ucenicii lui Moise.
Ştim că Dumnezeu a vorbit lui Moise, dar Acesta nu ştim de unde este.”
„Aici este mirarea”, le-a răspuns omul acela, „că voi nu ştiţi de unde este, şi totuşi El mi-a deschis ochii.
Ştim că Dumnezeu n-ascultă pe păcătoşi; ci, dacă este cineva temător de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acela îl ascultă.
De când este lumea, nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naştere.
Dacă Omul acesta n-ar veni de la Dumnezeu, n-ar putea face nimic.”
„Tu eşti născut cu totul în păcat”, i-au răspuns ei, „şi vrei să ne înveţi pe noi?” Şi l-au dat afară.

[Ioan 10.24.; 10.25.]
Iudeii L-au înconjurat şi I-au zis: „Până când ne tot ţii sufletele în încordare? Dacă eşti Hristosul, spune-ne-o desluşit.”
„V-am spus”, le-a răspuns Isus, „şi nu credeţi. Lucrările pe care le fac Eu, în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine.

[Ioan 10.30. pana la 10.33.]
Eu şi Tatăl una suntem.”
Atunci iudeii iarăşi au luat pietre ca să-L ucidă.
Isus le-a zis: „V-am arătat multe lucrări bune care vin de la Tatăl Meu: pentru care din aceste lucrări aruncaţi cu pietre în Mine?”
Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă şi pentru că Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu.”

[Ioan 10.37.; 10.38.; 10.39.]
Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi.
Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi măcar lucrările acestea, ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să ştiţi că Tatăl este în Mine, şi Eu sunt în Tatăl.”
La auzul acestor vorbe, căutau iarăşi să-L prindă; dar El a scăpat din mâinile lor.

[Ioan 11.44. pana la 11.54.]
Şi mortul a ieşit cu mâinile şi picioarele legate cu fâşii de pânză şi cu faţa înfăşurată cu un ştergar. Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă.”
Mulţi din iudeii care veniseră la Maria, când au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El.
Dar unii din ei s-au dus la farisei şi le-au spus ce făcuse Isus.
Atunci preoţii cei mai de seamă şi fariseii au adunat soborul şi au zis: „Ce vom face? Omul acesta face multe minuni.
Dacă-L lăsăm aşa, toţi vor crede în El, şi vor veni romanii şi ne vor nimici şi locul nostru şi neamul.”
Unul din ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: „Voi nu ştiţi nimic;
oare nu vă gândiţi că este în folosul vostru să moară un singur om pentru norod, şi să nu piară tot neamul?”
Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el; ci, fiindcă era mare preot în anul acela, a prorocit că Isus avea să moară pentru neam.
Şi nu numai pentru neamul acela, ci şi ca să adune într-un singur trup pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi.
Din ziua aceea, au hotărât să-L omoare.
De aceea Isus nu mai umbla pe faţă printre iudei; ci a plecat de acolo în ţinutul de lângă pustiu, într-o cetate numită Efraim; şi a rămas acolo împreună cu ucenicii Săi.

[Ioan 11.57.]
Iar preoţii cei mai de seamă şi fariseii porunciseră că, dacă va şti cineva unde este, să le dea de ştire ca să-L prindă.

[Ioan 12.9.; 12.10.; 12.11.]
O mare mulţime de iudei au aflat că Isus era în Betania; şi au venit acolo, nu numai pentru Isus, ci ca să vadă şi pe Lazăr, pe care-l înviase din morţi.
Preoţii cei mai de seamă au hotărât să omoare şi pe Lazăr,
căci din pricina lui mulţi iudei plecau de la ei şi credeau în Isus.

[Ioan 12.17.; 12. 18.; 12.19.]
Toţi cei ce fuseseră împreună cu Isus, când chemase pe Lazăr din mormânt şi-l înviase din morţi, mărturiseau despre El.
Şi norodul I-a ieşit în întâmpinare, pentru că aflase că făcuse semnul acesta.
Fariseii au zis deci între ei: „Vedeţi că nu câştigaţi nimic: iată că lumea se duce după El!”

[Ioan 12.37. pana la 12.43.]
Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El,
ca să se împlinească vorba pe care o spusese prorocul Isaia: „Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre? Şi cui a fost descoperită puterea braţului Domnului?”
De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis:
„Le-a orbit ochii şi le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec.”
Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui şi a vorbit despre El.
Totuşi, chiar dintre fruntaşi, mulţi au crezut în El; dar, de frica fariseilor, nu-L mărturiseau pe faţă, ca să nu fie daţi afară din sinagogă.
Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu.

[Ioan 15.23. pana la 15.26.]
Cine Mă urăşte pe Mine urăşte şi pe Tatăl Meu.
Dacă n-aş fi făcut între ei lucrări pe care nimeni altul nu le-a făcut, n-ar avea păcat; dar acum le-au şi văzut, şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu.
Dar lucrul acesta s-a întâmplat ca să se împlinească vorba scrisă în Legea lor: „M-au urât fără temei.”
Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine.

[Ioan 19.4. pana la 19.16.]
Pilat a ieşit iarăşi afară şi a zis iudeilor: „Iată că vi-L aduc afară, ca să ştiţi că nu găsesc nicio vină în El.”
Isus a ieşit deci afară, purtând cununa de spini şi haina de purpură. „Iată Omul!”, le-a zis Pilat.
Când L-au zărit preoţii cei mai de seamă şi aprozii, au început să strige: „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!” „Luaţi-L voi şi răstigniţi-L”, le-a zis Pilat, „căci eu nu găsesc nicio vină în El.”
Iudeii i-au răspuns: „Noi avem o Lege, şi după Legea aceasta, El trebuie să moară, pentru că S-a făcut pe Sine Fiul lui Dumnezeu.”
Când a auzit Pilat aceste cuvinte, i-a fost şi mai mare frică.
A intrat iarăşi în odaia de judecată şi a zis lui Isus: „De unde eşti Tu?” Dar Isus nu i-a dat niciun răspuns.
Pilat I-a zis: „Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că am putere să Te răstignesc şi am putere să-Ţi dau drumul?”
„N-ai avea nicio putere asupra Mea”, i-a răspuns Isus, „dacă nu ţi-ar fi fost dată de sus. De aceea, cine Mă dă în mâinile tale are un mai mare păcat.”
De atunci Pilat căuta să-I dea drumul. Dar iudeii strigau: „Dacă dai drumul Omului acestuia, nu eşti prieten cu cezarul. Oricine se face pe sine împărat este împotriva cezarului.”
Când a auzit Pilat aceste vorbe, a scos pe Isus afară; şi a şezut pe scaunul de judecător, în locul numit „Pardosit cu pietre”, iar evreieşte: „Gabata.”
Era ziua Pregătirii Paştilor, cam pe la ceasul al şaselea. Pilat a zis iudeilor: „Iată Împăratul vostru!”
Dar ei au strigat: „Ia-L, ia-L, răstigneşte-L!” „Să răstignesc pe „Împăratul vostru”?”, le-a zis Pilat. Preoţii cei mai de seamă au răspuns: „Noi n-avem alt împărat decât pe cezarul!”
Atunci L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit. Au luat deci pe Isus şi L-au dus să-L răstignească.

[Ioan 19.19. pana la 19.22.]
Pilat a scris o însemnare pe care a pus-o deasupra crucii, şi era scris: „Isus din Nazaret, Împăratul iudeilor.”
Mulţi din iudei au citit această însemnare, pentru că locul unde fusese răstignit Isus era aproape de cetate: era scrisă în evreieşte, latineşte şi greceşte.
Preoţii cei mai de seamă ai iudeilor au zis lui Pilat: „Nu scrie: „Împăratul iudeilor”. Ci scrie că El a zis: „Eu sunt Împăratul iudeilor.”
„Ce am scris, am scris”, a răspuns Pilat.

[Ioan 19.38.]
După aceea, Iosif din Arimateea, care era ucenic al lui Isus, dar pe ascuns, de frica iudeilor, a rugat pe Pilat să-i dea voie să ia trupul lui Isus de pe cruce.

Manipularea maselor, necredinta si conspiratia liderilor evrei impotriva lui Isus (1)

Manipularea maselor, necredinta si conspiratia liderilor evrei impotriva lui Isus, evidentiate in Biblie (sursa http://biblia.resursecrestine.ro/), in "Matei", "Marcu" si "Luca" din Noul Testament.

[Matei 9.34.]
Dar fariseii ziceau: „Cu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!”

[Matei 12.14.]
Fariseii au ieşit afară şi s-au sfătuit cum să omoare pe Isus.

[Matei 12.23.; 12.24.]
Toate noroadele, mirate, ziceau: „Nu cumva este acesta Fiul lui David?”
Când au auzit fariseii lucrul acesta, au zis: „Omul acesta nu scoate dracii decât cu Beelzebul, domnul dracilor!”

[Matei 16.21.]
De atunci încolo, Isus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrânilor, din partea preoţilor celor mai de seamă şi din partea cărturarilor; că are să fie omorât şi că a treia zi are să învie.

[Matei 21.15.]
Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, când au văzut minunile pe care le făcea, şi pe copii strigând în Templu şi zicând: „Osana, Fiul lui David!”, s-au umplut de mânie.

[Matei 21.45.; 21.46.]
După ce au auzit pildele Lui, preoţii cei mai de seamă şi fariseii au înţeles că Isus vorbeşte despre ei
şi căutau să-L prindă; dar se temeau de noroade, pentru că ele Îl socoteau drept proroc.

[Matei 22.15.]
Atunci fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba.

[Matei 23.14.]
Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi mâncaţi casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, faceţi rugăciuni lungi; de aceea veţi lua o mai mare osândă.

[Matei 23.23.]
Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute.

[Matei 23.27.; 23.28.]
Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele văruite, care pe din afară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie.

Tot aşa şi voi, pe din afară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege.

[Matei 23.37.]
Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci şi ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine! De câte ori am vrut să strâng pe copiii tăi cum îşi strânge găina puii sub aripi, şi n-aţi vrut!

[Matei 26.3.; 26.4.; 26.5.]
Atunci preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrânii norodului s-au strâns în curtea marelui preot care se numea Caiafa;
şi s-au sfătuit împreună, cum să prindă pe Isus cu vicleşug şi să-L omoare.
Dar ziceau: „Nu în timpul praznicului, ca să nu se facă tulburare în norod.”

[Matei 26.14.; 26.15.]
Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preoţii cei mai de seamă
şi le-a zis: „Ce vreţi să-mi daţi, şi-L voi da în mâinile voastre?” Ei i-au cântărit treizeci de arginţi.

[Matei 26.59.; 26.60.]
Preoţii cei mai de seamă, bătrânii şi tot soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî.
Dar n-au găsit niciuna, măcar că s-au înfăţişat mulţi martori mincinoşi.

[Matei 27.17. pana la 27.23.]
Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiţi să vi-l slobod? Pe Baraba sau pe Isus, care Se numeşte Hristos?”
Căci ştia că din pizmă dăduseră pe Isus în mâinile lui.
Preoţii cei mai de seamă şi bătrânii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare.
Dregătorul a luat cuvântul şi le-a zis: „Pe care din amândoi voiţi să vi-l slobod?” „Pe Baraba”, au răspuns ei.
Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus, care Se numeşte Hristos?” „Să fie răstignit!”, i-au răspuns cu toţii.
Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?”. Ei au început să strige şi mai tare: „Să fie răstignit!”.

[Matei 28.11. pana la 28.15.]
Pe când se duceau ele, au intrat în cetate unii din străjeri şi au dat de veste preoţilor celor mai de seamă despre toate cele întâmplate.
Aceştia s-au adunat împreună cu bătrânii, au ţinut sfat, au dat ostaşilor mulţi bani
şi le-au zis: „Spuneţi aşa: „Ucenicii Lui au venit noaptea, pe când dormeam noi, şi L-au furat.”
Şi dacă va ajunge lucrul acesta la urechile dregătorului, îl vom potoli noi şi vă vom scăpa de grijă.”
Ostaşii au luat banii şi au făcut cum i-au învăţat. Şi s-a răspândit zvonul acesta printre iudei până în ziua de astăzi.


[Marcu 3.2.]
Ei pândeau pe Isus să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să-L poată învinui.

[Marcu 3.6.]
Fariseii au ieşit afară şi s-au sfătuit îndată cu irodienii cum să-L piardă.

[Marcu 3.21.; 3.22.]
Rudele lui Isus, când au auzit cele ce se petreceau, au venit să pună mâna pe El. Căci ziceau: „Şi-a ieşit din minţi.”
Şi cărturarii care se coborâseră din Ierusalim ziceau: „Este stăpânit de Beelzebul; scoate dracii cu ajutorul domnului dracilor.”

[Marcu 8.31.]
Atunci a început să-i înveţe că Fiul omului trebuie să pătimească mult, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorât, şi după trei zile să învie.

[Marcu 11.18.]
Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, când au auzit cuvintele acestea, căutau cum să-L omoare; căci se temeau de El, pentru că tot norodul era uimit de învăţătura Lui.

[Marcu 12.12.]
Ei căutau să-L prindă, dar se temeau de norod.

[Marcu 12.13.]
Apoi au trimis la Isus pe unii din farisei şi din irodieni, ca să-L prindă cu vorba.

[Marcu 12.38.; 12.39.; 12.40.]
În învăţătura pe care le-o dădea, Isus le zicea: „Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe.
Ei umblă după scaunele dintâi în sinagogi şi după locurile dintâi la ospeţe;
casele văduvelor le mănâncă şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osândă va veni peste ei.”

[Marcu 14.1.; 14.2.]
După două zile era praznicul Paştilor şi al Azimelor. Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleşug şi să-L omoare.
Căci ziceau: „Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă tulburare în norod.”

[Marcu 14.10.; 14.11.]
Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la preoţii cei mai de seamă ca să le vândă pe Isus.
Când au auzit ei lucrul acesta, s-au bucurat şi i-au făgăduit bani. Şi Iuda căuta un prilej nimerit ca să-L dea în mâinile lor.

[Marcu 14.55.; 14.56.]
Preoţii cei mai de seamă şi tot soborul căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L omoare; dar nu găseau niciuna.
Pentru că mulţi făceau mărturisiri mincinoase împotriva Lui, dar mărturisirile lor nu se potriveau.

[Marcu 15.9.; 15.10.; 15.11.]
Pilat le-a răspuns: „Voiţi să vă slobod pe Împăratul iudeilor?”
Căci pricepuse că preoţii cei mai de seamă din pizmă Îl dăduseră în mâna lui.
Dar preoţii cei mai de seamă au aţâţat norodul să ceară lui Pilat să le sloboadă mai bine pe Baraba.


[Luca 6.7]
Cărturarii şi fariseii pândeau pe Isus, să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să aibă de ce să-L învinuiască.

[Luca 6.11]
Ei turbau de mânie şi s-au sfătuit ce ar putea să facă lui Isus.

[Luca 11.15; 11.16.]
Dar unii ziceau: „El scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor.”
Alţii, ca să-L ispitească, Îi cereau un semn din cer.

[Luca 11.42.; 11.43.; 11.44.]
Dar vai de voi, fariseilor! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile, şi daţi uitării dreptatea şi dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe celelalte să nu le lăsaţi nefăcute!
Vai de voi, fariseilor! Pentru că voi umblaţi după scaunele dintâi la sinagogi şi vă place să vă facă lumea plecăciuni prin pieţe!
Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele care nu se văd şi peste care oamenii umblă fără să ştie.”

[Luca 11.46.; 11.47.]
„Vai şi de voi, învăţători ai Legii”, a răspuns Isus. „Pentru că voi puneţi pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici măcar cu unul din degetele voastre nu vă atingeţi de ele.
Vai de voi! Pentru că voi zidiţi mormintele prorocilor pe care i-au ucis părinţii voştri."

[Luca 11.53.;11.54.]
După ce a ieşit de acolo, cărturarii şi fariseii au început să-L pună la strâmtorare şi să-L facă să vorbească despre multe lucruri;
I-au întins astfel laţuri, ca să prindă vreo vorbă din gura Lui, pentru care să-L poată învinui.

[Luca 16.14.]
Fariseii, care erau iubitori de bani, ascultau şi ei toate lucrurile acestea şi îşi băteau joc de El.

[Luca 19.45. pana la 19.48]
În urmă a intrat în Templu şi a început să scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în el.
Şi le-a zis: „Este scris: „Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.”
Isus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrânii norodului căutau să-L omoare;
dar nu ştiau cum să facă, pentru că tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.

[Luca 20.19.; 20.20.]
Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.
Au început să pândească pe Isus; şi au trimis nişte iscoditori care se prefăceau că sunt neprihăniţi ca să-L prindă cu vorba şi să-L dea pe mâna stăpânirii şi pe mâna puterii dregătorului.

[Luca 20.46.; 20.47.]
„Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintâi în sinagogi şi după locurile dintâi la ospeţe;
şi casele văduvelor le mănâncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osândă.”

[Luca 22.2.]
Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod.

[Luca 22.4.; 22.5.; 22.6.]
Iuda s-a dus să se înţeleagă cu preoţii cei mai de seamă şi cu căpeteniile străjerilor Templului cum să-L dea în mâinile lor.
Ei s-au bucurat şi au căzut la învoială să-i dea bani.
După ce le-a făgăduit că li-L va da în mâini, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mâinile lor, fără ştirea norodului.

[Luca 23.4.; 23.5.]
Pilat a zis preoţilor celor mai de seamă şi noroadelor: „Eu nu găsesc nicio vină în Omul acesta.”
Dar ei stăruiau şi mai mult şi ziceau: „Întărâtă norodul şi învaţă pe oameni prin toată Iudeea, din Galileea, unde a început, până aici.”

[Luca 23.10.]
Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii stăteau acolo şi-L pârau cu înfierbântare.

[Luca 23.13.; 23.14.; 23.15.]
Pilat a strâns pe preoţii cei mai de seamă, pe fruntaşi şi pe norod
şi le-a zis: „Mi-aţi adus înainte pe Omul acesta ca pe unul care aţâţă norodul la răscoală. Şi iată că, după ce L-am cercetat cu de-amănuntul înaintea voastră, nu L-am găsit vinovat de niciunul din lucrurile de care-L pârâţi.
Nici Irod nu I-a găsit nicio vină, căci ni L-a trimis înapoi; şi iată că Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte.

[Luca 23.18. pana la 23.25.]
Ei au strigat cu toţii într-un glas: „La moarte cu Omul acesta şi sloboade-ne pe Baraba!”
Baraba fusese aruncat în temniţă pentru o răscoală care avusese loc în cetate şi pentru un omor.
Pilat le-a vorbit din nou, cu gând să dea drumul lui Isus.
Dar ei au strigat: „Răstigneşte-L, răstigneşte-L!”
Pilat le-a zis pentru a treia oară: „Dar ce rău a făcut? Eu n-am găsit nicio vină de moarte în El. Aşa că, după ce voi pune să-L bată, Îi voi da drumul.”
Dar ei strigau în gura mare şi cereau de zor să fie răstignit. Şi strigătele lor şi ale preoţilor celor mai de seamă au biruit.
Pilat a hotărât să li se împlinească cererea.
Le-a slobozit pe cel ce fusese aruncat în temniţă pentru răscoală şi omor şi pe care-l cereau ei; iar pe Isus L-a dat în mâinile lor, ca să-şi facă voia cu El.

"Cele cuvenite" si Isus

Mare taraboi in media despre masa de Paste, se tot povesteste despre pretul mieilor, despre incondeiatul oualor, despre cati bani aloca romanii pentru a pune pe masa "cele cuvenite".

Cu toate acestea, in Biblie este scris (sursa: http://biblia.resursecrestine.ro/Romani/14#verset-17):
"Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt."

si (sursa: http://biblia.resursecrestine.ro/1-corinteni/8#verset-8):
"Dar nu carnea ne face pe noi plăcuţi lui Dumnezeu: nu câştigăm nimic dacă mâncăm din ea şi nu pierdem nimic dacă nu mâncăm."

Putina lume cunoaste, probabil, aceste texte biblice, pentru ca altfel nu ar exista tot acest circ consumistic ocazionat de Paste (valabil si pentru Craciun).

Eu, unul, nu am de ce sa ma plang de mancare. Dupa parerea mea, mananc bine tot anul; mananc ce-mi place, in limita ofertelor din industria alimentara si de banii disponibili. Astfel incat nu pot sa zic ca am o dorinta anume de a manca ceva deosebit cu ocazia vreunei sarbatori de orice fel.

Cu atat mai mult, recitind textele de mai sus, nu mi se pare ca cinstesc amintirea lui Isus mancand miel, drob, oua, iepuri de ciocolata, cozonaci si orice alta mancare considerata "cuvenita" de aceasta ocazie. Cel mult imi cinstesc... stomacul. De altfel, am remarcat in repetate randuri: cu ocazia Pastelui si sarbatorilor de iarna se introduc in comert o gramada de produse alimentare expirate, stricate si contrafacute, pentru ca se spune ca "romanii nu concep sa nu aiba pe masa toate cele cuvenite". Probabil ca se cunosc deja de la televizor stirile cu pestele stricat, cu mieii de Camerun (?!) si asa mai departe.

Lucruri asa zis "cuvenite" mananc tot anul. Nu astept o sarbatoare anume ca sa mananc cozonac. Am mancat drob si acum doua saptamani. Dupa care mi-am amintit ca e tocatura, adica o sansa in plus pentru comercianti sa mai scape de carnea de cal, poate si de cea de caine :)) Asa ca il voi evita zilele acestea.

Am remarcat ca toate supermarcheturile au revenit in aceasta saptamana la pretul clasic (de acum cativa ani) al oualor: circa 9 lei cartonul de 30 de oua. Am mai remarcat ca ouale sunt inscriptionate in continuare cu cifra 3, desi se spunea ca acest lucru nu va mai fi posibil, prin lege. Macar din punct de vedere al preturilor, tot e bine pentru consumatori.

In afara de "cele cuvenite", despre Isus se vorbeste foarte putin spre deloc. Lumea aprinde lumanari, crezand ca asta este lumina despre care vorbeste Isus. Se spune mecanic "Cristos a Inviat", "Adevarat a inviat", desi putini inteleg si putini cred acest lucru. Pentru ca daca multi ar intelege si ar crede, atunci multi ar urmari sa traiasca in conformitate cu adevarul si binele. Dar viata ne arata exact contrariul: se minte si se face raul fara restrictii. Minicuna nici macar nu este pedepsita prin lege, doar vedem cum ne mint politicienii in fiecare zi. Uneori, cu atat mai jalnic, se minte si se face raul din prostie pura, din necunoasterea adevarului si din credinta ca unele minciuni sunt adevaruri.

In special pe teme religioase credulii sunt indoctrinati de popi cu toate prostiile. Credinta este deturnata in ritualuri religioase false si ridicole, in respectarea unor porunci omenesti fara legatura cu adevarul biblic.

De aceea Isus a spus (sursa http://biblia.resursecrestine.ro/ioan/3#verset-5):
„Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.

Ce este născut din carne este carne, şi ce este născut din Duh este duh."

Astfel incat voi cita din nou din Biblie (sursa http://biblia.resursecrestine.ro/coloseni#verset-15) ca sa arat cine este Isus:
"El este chipul Dumnezeului celui nevăzut, Cel întâi născut din toată zidirea.

Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri şi pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri. Toate au fost făcute prin El şi pentru El.

El este mai înainte de toate lucrurile, şi toate se ţin prin El.

El este Capul trupului, al Bisericii. El este Începutul, Cel întâi născut dintre cei morţi, pentru ca în toate lucrurile să aibă întâietatea."

Politicieni in functie despre ticalosiile statului mafiot

Oamenii politici cu functii in stat se intrec in declaratii despre ticalosia statului mafiot.

Astfel, conform sursei http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/192352-Varujan-Vosganian-Activele-strategice-trebuie-sa-ramana-in-administrarea-statului.html, Varujan Vosganian ne-a explicat cu nonsalanta ca "sectorul economic de stat este generator de coruptie, de clientelism, de distorsiunea concurentei, de distrugere patrimoniala si de decredibilizare a perioadei de dupa 1990 în raport cu cea de dinainte de 1990".

Conform sursei http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/basescu-face-bilantul-crizei-nava-e-la-cheu-in-port-sigur-multumesc-public-guvernului-boc-ungureanu-si-ponta-300468.html, Traian Basescu ne-a predat cu nonsalanta o lectie de istorie contemporana a ticalosiei politice, in care a aratat ca politicienii au condus cu dispret tara in 2008 "când s-au utilizat discreţionar banii statului pentru a câştiga voturi, cu sporuri, măriri de salarii". In plus, "Aici ne-a dus acţiunea oamenilor politici care au pus interesele lor mai sus decât interesul naţional, sacrificând România.".

Mai amintim, conform sursei http://stareanatiunii.com/ponta-acuza-videanu-este-hotul-hotilor-a-fraudat-statul-prin-oltchim-cu-500-milioane-euro.html, ca "Ponta acuza: Videanu este “Hotul Hotilor”, a fraudat statul prin Oltchim cu 500 milioane euro". In contrapartida, conform sursei http://www.mediafax.ro/politic/videanu-il-numeste-dl-bula-pe-ponta-si-ii-transmite-sa-se-uite-in-oglinda-ca-sa-vada-hotul-hotilor-10114053, "Democrat-liberalul Adriean Videanu l-a numit, luni, "domnul Bulă" pe premierul Victor Ponta, despre care a spus că este "un personaj politic jalnic", iar dacă vrea să îl vadă pe "hoţul hoţilor" să se uite în oglindă.".

Este uimitor cum se pot face astfel de declaratii publice fara sa aiba nimeni de suferit. Ori ticalosiile se petrec la adapostul legii, ori legea se uita in alta parte in forma continuata atunci cand se intampla astfel de ticalosii cu consecinte extrem de grave pentru cetateni.

Aplicand punctual consecintele logic posibile la problemele mai sus enuntate de politicieni, deduc ca avem una dintre urmatoarele doua situatii:

1. Sunt permise de lege: coruptia, clientelismul, distorsiunea concurentei, distrugerea patrimoniala, dispretul politicienilor fata de tara, utilizarea discretionara a banilor statului de catre politicieni pentru a castiga voturi, numirea "hotul hotilor" a unui fost ministru de catre Primul Ministru in functie.

2. Sunt interzise de lege, dar nimeni nu vrea sa aplice legea atunci cand se constata: coruptia, clientelismul, distorsiunea concurentei, distrugerea patrimoniala, dispretul politicienilor fata de tara, utilizarea discretionara a banilor statului de catre politicieni pentru a castiga voturi, numirea "hotul hotilor" a unui fost ministru de catre Primul Ministru in functie.

Astfel de declaratii mi se par o sfidare pe adresa cetatenilor, atat timp cat nu au urmari in justitie, indiferent daca vorbim de vid legislativ sau de neaplicarea legilor in vigoare. Pentru ca dispretul politicienilor fata de tara, coruptia, clientelismul, distorsiunea concurentei, distrugerea patrimoniala, hotul hotilor (indiferent cine ar fi el sau ei) sunt responsabile de nivelul de trai scazut al romanilor. Simpla enumerare de catre oameni politici in functie a ticalosiilor facute de statul mafiot roman nu duce la disparitia acestor tipuri de ticalosii si nici nu pedepseste ticalosiile anterioare.

Cum scapam de aceste rele care se petrec chiar si in acest moment? Raspund in vreun fel vinovatii? Ce poate face simplul cetatean? Ce reactie ar trebui sa aiba?

Somajul real in Romania: 40%

Somajul real in Romania este de 40%.

Dincolo de statisticile masluite cu someri in sens BIM, conform sursei
http://www.b1.ro/stiri/economic/pia-a-muncii-din-romania-in-impas-patru-din-zece-persoane-apte-de-munca-nu-au-nicio-ocupatie-55005.html aflam ca:

"Un studiu publicat de Institutul Naţional de Statistică arată că mai mult de 6,5 milioane dintre românii apţi de muncă nu lucrează nicăieri. Mai pe scurt, patru din 10 români nu au un loc de muncă. Situaţia actuală de pe piaţa muncii a determinat creşterea numărului asistaţilor social, astfel încât patru asistaţi social sunt susţinuţi de trei români cu un loc de muncă .

Din totalul de peste 16  milioane de români care formează populaţia aptă de muncă , 9  milioane sunt persoane active, peste 6  milioane sunt inactive şi 700 mii sunt şomeri, potrivit ultimelor raportări centralizate la Institutul Naţional de Statistică, citate de Adevărul. Asta înseamnă că aproape 60% din românii care contează pentru piaţa muncii au o ocupaţie, în timp ce 40% nu lucrează."

Ceea ce era de demonstrat.

Ma bucur ca a inceput si media sa faca diferenta dintre rata de ocupare si somerii in sens BIM. Adica somajul real este una si somerii in sens BIM inseamna doar o statistica masluita de propaganda statului si a UE.

Am vazut si pe sursa http://www.tvrplus.ro/editie-ora-de-business-99708 [momentul 32:45/ 38:27] o harta cu rata de ocupare a populatiei active pe regiuni; realizatorul Moise Guran a atras foarte clar atentia ca este o diferenta intre cati oameni muncesc si somaj!

Am publicat inca din 13.August.2012 articolul "De la semantica la deruta la somajul real" (sursa http://lmar2010.blogspot.ro/2012/08/de-la-semantica-la-deruta-la-somajul.html), in care in final, cu mult "optimism", mi-am exprimat parerea ca somajul real in Romania ar fi de 30%. Iata ca realitatea imi depaseste in sens negativ estimarile! Suntem campioni la... lipsa locurilor de munca in Europa!