Se afișează postările cu eticheta cerere si oferta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cerere si oferta. Afișați toate postările

vineri, 15 septembrie 2017

Circ mediatic traditional pe tema lipsei fortei de munca la culesul viilor

Cica e criza de forta de munca la culesul viilor. De fapt, ca de obicei, plata pentru aceasta munca este ridicola, iar lucratorii au dreptul sa-si maximizeze veniturile rezultate din munca, tot asa cum patronii sau angajatorii au dreptul sa-si maximizeze profiturile.

Patronii isi pot maximiza profiturile prin mai multe metode, de exemplu: reducerea costurilor cu forta de munca, vinderea produselor la un pret cat mai mare, reducerea cheltuielilor de regie.

Lucratorii pot doar sa-si caute locuri de munca mai bine platite.

In domeniul viticulturii, la Târgu Bujor, conform sursei https://www.gazetagalatiului.ro/la-tg-bujor-strugurii-sunt-gata-de-cules-localnicii-nu-prea-au-chef-primarul-da-exemplu/, se ofera 69 de lei impozabili pe zi! Norma, conform sursei, este de 100 de galeti pe zi (adica la litru, nu la kilogram?). Deci 0,69 lei galeata! Ce pret cu "amanuntul"! Bine ca nu e cu 4 zecimale... Chiar ca e prost platita aceasta munca.

Chiar am fost curios sa vad ce inseamna net din cei 69 de lei. Conform sursei http://www.calculatorsalariu.ro/?action=calcs2&suma=69, cei 69 de lei brut inseamna 58 de lei net! Daca o persoana ar culege struguri 21 de zile lucratoare, atunci ar castiga 58 x 21 = 1218 lei net lunar!

Foarte jalnic, dupa parerea mea. Este vorba de munca fizica, de carat greutati, de batut soarele in cap, te murdaresti. Daca e asa misto la cules de struguri, de ce nu se baga la asa ceva toate pilele angajate prin sistemul bugetar pe salarii uriase pentru nimic?

Sursa citata spera in zadar sa rusineze pe cei care refuza sa munceasca pe aproape nimic, citand opinii ale unor personaje fantoma, care suna cam asa:

"Mulţi sunt puturoşi stau pe marginea şantului pentru ajutorul social".

Cum sursa citata nu publica vreo replica la aceasta opinie, afirm eu ca romanii nu sunt puturosi, ci angajajatorii sunt niste ghertoi extrem de chitrosi (zgarciti).

Aparent traim intr-o economie de piata, iar munca s-ar supune si ea regulii cererii si ofertei. Numai ca angajatorii prefera sa santajeze de ani buni lucratorii, sperand sa gaseasca amaratii muritori de foame care sa se multumeasca cu foarte putin. Decat sa creasca salariile, asa cum s-a intamplat in sistemul bugetar (din motive care imi scapa), angajatorii prefera sa se bazeze pe circul mediatic si pe propaganda.

De aia se duce omul la lucru in Romania, ca sa nu moara de foame? Pai, problema foamei (si a cazarii) s-ar rezolva si mergand la puscarie, situatie la care apeleaza multi romani, de a ajuns sistemul sa nu mai stie cum sa-i elibereze inainte de termen.

La Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticulturã si Vinificaţie de la Valea Călugărească, vaicareala cu lipsa fortei de munca este aceeasi. Sursa http://www.mediafax.ro/social/foto-video-marii-producatori-de-vinuri-din-romania-ingroziti-ca-vor-ramane-cu-via-neculeasa-intr-un-an-bogat-tot-mai-putini-oameni-vin-sa-depuna-munca-fizica-16730101 spune ca acest producator de vinuri este ingrozit ca nu are cine sa-i culeaga via.

Conform sursei citate, in 2015 erau 45 de zilieri, in 2016 erau 14 zilieri, iar in 2017 (anul curent) asteptau 10 zilieri, dar nu venisera mai mult de 9! Aici se lucreaza tot la galeata, platita cu 60 de bani pe zi (nu se stie daca brut sau net). Pai, daca e asa de ingrozit producatorul de lipsa fortei de munca, atunci de ce nu creste salariile?

Desi e clar ca lucratorii au disparut din cauza conditiilor financiare mizere, sursa citeaza alti ametiti fantoma care declara, chipurile, ca sunt multumiti. As fi si eu curios sa inteleg mai bine ce inseamna aceasta multumire: in ce case traiesc multumitii; ce nivel de trai au; cand si-au schimbat televizorul; cand si-au cumparat ultima masina si ce marca este; pot acesti multumiti sa-si cumpere o casa prin credit?

Doar gargara tip propaganda in presa nu este deloc relevanta si pute a dezinformare si a mitocanie de la o posta (probabil ca se simte mirosul chiar si de pe luna).

La Stațiunea de Cercetare Vini-Viticolă de la Pietroasele lucrurile par sa stea mai bine. Conform sursei http://www.tvbuzau.ro/culegatori-de-struguri-din-alte-judete100-de-leizi-plus-cazare-si-trei-mese/, aici s-ar plati 100 de lei pe zi, plus cazare si trei mese pe zi. Cu toate acestea, nici aici nu sunt suficienti oameni la lucru.

La Ostrov, Adamclisi si in alte regiuni din Dobrogea se vorbeste tot de criza de forta de munca. Conform sursei https://www.agro-tv.ro/inceput-culesul-strugurilor-dobrogea/, viticultorii, "motivați de lipsa forței de muncă care migrează, către condiții mai bune de salarizare și chiar și de viață" (!), incearca sa rezolve criza fortei de munca prin introducerea mecanizarii.

Dincolo de aceste probleme cu forta de munca, am fost curios sa vad daca se face recrutare de lucratori pe internet. Pe sursa https://www.bestjobs.eu/en/jobs?keyword=culegator&location=, cautand dupa cuvantul cheie "culegator" (deci de orice fel), mi s-au returnat numai balarii fara legatura cu cerinta! Mai jos am pus o poza cu primul rand de locuri de munca de tip "culegator"... Unul mai culegator ca altul... ")
Se pare ca angajarea culegatorilor de struguri se face intr-un mod mai putin transparent. Nimic uluitor pentru o tara sclavagista cum este Romania.

miercuri, 19 aprilie 2017

Munca si salarizare in Romania: sectorul de stat cocoseaza din ce in ce mai mult sectorul privat

Piata muncii din Romania este caracterizata prin dorinta de a plati salarii cat mai mici in sectorul privat si prin dorinta de a plati (risipi) cat mai multi bani (publici) pe salarii in sectorul de stat.

In plus, de multe ori s-a vazut ca angajarile la stat se fac pe pile, ca la stat nu exista nicio corelatie intre salarizare si performanta si ca multi angajati de la stat imbina la greu veniturile din salarii cu veniturile din coruptie.

Foarte rapid se trage concluzia ca exista doua lumi paralele: a angajatilor de la stat pe bani multi, si a angajatilor din privat, pe bani mai putini. Daca tinem cont si de conditiile de munca (la stat sunt mai decente) vedem ca prapastia dintre cele doua situatii este si mai neta. Adica, in general, sectorul privat este sclavul sectorului de stat, indiferent de cat de bine ar putea fi platiti, prin exceptie, unii salariati din privat.

Discrepanta a ajuns sa fie sesizata chiar si pe sursa http://www.mediafax.ro/economic/in-nicio-tara-din-lume-slujbasii-de-la-stat-nu-castiga-mai-bine-ca-in-privat-e-revoltator-ce-se-intampla-in-romania-16237776, care ne informeaza ca la stat se castiga in medie cu 19% mai bine decat in privat!

Asa ca pilosii se inghesuie sa se angajeze la stat, iar sclavii se duc la "interviu", unde de fapt singurul lucru care conteaza este ca raspunsul la intrebarea "Ce pretentii materiale aveti?" sa se materializeze intr-o cerere salariala cat mai mica.

Practica aceasta a fost si ea sesizata pe sursa http://www.mediafax.ro/economic/de-ce-nu-spun-companiile-din-romania-ce-salarii-ofera-candidatilor-ofertele-de-joburi-de-pe-website-uri-omit-cea-mai-importanta-informatie-in-timp-ce-in-tari-din-ue-exista-transparenta-totala-16235562, care arata ca ofertele de munca nu contin si oferta salariala concreta, spre deosebire de ofertele de munca din vestul Europei.

Daca sectorul de stat este foarte risipitor in privinta salariilor, sectorul privat este foarte zgarcit, practicand santajul economic si asteptand pana gasesc angajatii cei mai bine pregatiti si cei mai muritori de foame, care accepta sa-si vanda forta de munca pe nimic.

Dupa care, sursele vorbesc despre pseudo drame, cum ar fi angajatorul care nu gaseste soferi (sursa: http://m.zf.ro/companii/drama-unui-transportator-avem-10-15-masini-care-stau-zilnic-pentru-ca-nu-gasim-soferi-16222955), desi salariul mediu in firma este de 800 de euro. Problema pentru angajator este ca soferii isi gasesc de lucru in strainatate pe salarii cel putin duble. Si atunci unde este drama? Sa-i plangem de mila angajatorului ca nu gaseste fraieri care sa munceasca pe nimic? N-are voie salariatul sa munceasca acolo unde este cel mai bine platit? Nu mai functioneaza regula cererii si ofertei? Daca cererea e mare si oferta este mica, nu ar trebui sa creasca salariile pentru a se putea face angajari in domeniile deficitare? Sau se asteapta imigrantii si refugiatii care sa fie "integrati" in UE pe salarii de nimic?

In practica, sa ne imaginam cazul unui sofer pe un camion care transporta zilnic minim 10 tone (daca face un singur transport pe zi). Asta inseamna ca in 20 de zile lucratoare transporta 200 de tone, adica 200.000 de kilograme. Daca soferul ar castiga o singura eurocentima per kilogramul transportat (circa 5 bani per kilogram), atunci in 20 de zile, transportand 10.000 de kilograme pe zi, ar trebui sa castige 2.000 de euro.

Nu sunt bani de salarii in Romania? Sau scopul sectorului privat romanesc este batjocorirea extrema a angajatilor fara pile si extragerea maximului de profit de pe urma celor neinformati sau dezinformati?

luni, 1 iunie 2015

A scazut TVA la produse agricole, preturile urmeaza sa se aseze

Am fost azi in doua magazine alimentare ca sa vad cum sta treaba cu ieftinirile alimentelor dupa scaderea TVA.

La legume si fructe proaspete ieftinirea este practic inexistenta. Ba unele preturi chiar au crescut. La unul din magazinele alimentare se repeta periodic (probabil pentru a preveni carcoteala) ca ieftinirea s-a facut in raport cu ziua de 31.Mai.2015 (adica fata de preturile practicate cu o zi inainte).

Astfel incat erau taiate o gramada de preturi uriase (in raport cu puterea de cumparare a majoritatii romanilor), iar sub ele erau trecute alte preturi, un pic mai putin uriase. Multe nefiresc de mari pentru aceasta perioada a anului.

Dar asta nu inseamna ca nu s-au ieftinit produse alimentare. S-au ieftinit multe produse alimentare procesate. Uleiul din turte de masline pe care personal il folosesc curent la prajeli s-a ieftinit chiar foarte mult.

Este doar prima zi de dupa scaderea TVA la toate produsele alimentare.

Sigur ca odata cu aparitia legumelor si fructelor romanesti de sezon este posibil sa scada foarte mult preturile la aceste produse (care altfel risca sa se strice la caldura).

Unele preturi se mentin inca nefiresc de mari (in special la rosii, chiar si in piata). Ceea ce arata ca exista intelegeri intre comercianti si ca adevaratii producatori de produse agricole nu prea exista in piete.