Paradoxuri ale politicii romanesti

Klaus Iohannis a fost foarte contestat in campania electorala de un anumit tip de romani interesati de lupta politica pe motiv ca e neamt. S-a spus ca ar fi mai bine sa fie votat Ponta pentru ca e roman de-al nostru. Cu toate acestea, Klaus Iohannis s-a nascut la Sibiu si a trait in Romania, fiind in mod evident cetatean roman, in ciuda originilor germane.

Ciudat totusi ca multi dintre contestatarii lui Iohannis sunt monarhisti si nu utilizeaza aceeasi masura atunci cand vorbesc despre monarhie. Despre primul rege Carol I, cronicile spun ca s-a nascut in Principatul Hohenzollern-Sigmaringen. Deci, un neamt cu acte in regula. A fost adus in Romania in urma unor negocieri cu Ion Bratianu. Al doilea rege al Romaniei, Ferdinand I, a fost tot german.

Acum, cand se face propaganda neconstitutionala in vederea reintroducerii monarhiei in Romania, nimeni nu se inghesuie sa spuna ca primii reprezentanti al dinastiei Hohenzollern in Romania erau nemti, fara sa fie cetateni romani.

Monarhia a realizat si bune si rele in Romania. Dar vremea ei a trecut si nu poate fi reintrodusa legal in Romania, ci doar printr-o lovitura de stat, sangeroasa sau juridica.

Spre deosebire de monarhi, daca Iohannis nu va face lucruri bune, nu va fi presedinte pe viata in Romania. Daca face lucruri grave impotriva statului roman, poate fi suspendat si demis chiar in timpul mandatului. Daca va face lucruri bune, va mai obtine inca un mandat. Aceasta este partea buna a democratiei: nimeni nu este lider pe viata. In acest fel, teoretic cel putin, suntem feriti de abuzurile facute de monarhul dictator Carol al II-lea, care au slabit statul si au condus la marile amputari teritoriale suferite de Romania la inceputul celui de-al doilea razboi mondial.

Daca urmasii de azi ai lui Carol I vor sa faca ceva bun pentru Romania, sa-si faca platforma politica, sa-si scrie programe economico-sociale si sa candideze cu ele la functii in statul republican roman.