Politicienii fac apeluri ipocrite la unitatea romanilor

Au devenit extrem de obositoare si plictisitoare apelurile la unitatea romanilor venite de la politicieni cu ocazia sarbatorii nationale a Romaniei. Cu atat mai mult cu cat aceste apeluri nu ne spun fata de ce anume sa fim uniti. M-am abtinut sa scriu ieri despre aceasta situatie, ca sa nu stric cuiva sarbatoarea.

Care este conceptul cu care vor politicienii sa uneasca romanii? Ca sa intelegem acest lucru, dincolo de vorbe ar trebui sa ne uitam la faptele care ii definesc pe politicienii postdecembristi. In ultimii 25 de ani politicienii, in calitate de reprezentanti ai mafiei politico-economice, au instaurat sistemul cheltuirii discretionare, abuzive si aberante a banilor publici. Pe langa aceasta, politicienii au instaurat sistemul coruptiei generalizate.

Politicienii au creat doua lumi paralele: lumea bugetarilor si restul lumii. Bugetarii, profitand de calitatile oficiale si de accesul la informatii privilegiate, fiind in plus protejati de legi nedrepte (mergand pana la condamnari cu suspendare pentru fapte comise in forma continuata!), au devenit stapanii celorlalti si ai banilor lor.

Banii publici, rezultati din taxele si impozitele platite de cetateni, au fost risipiti cu toata nepasarea in cele mai ineficiente directii, de catre majoritatea celor care au avut acesti bani publici pe mana. De unde a rezultat datoria externa uriasa a Romaniei si noi taxe aparute pentru a echilibra bugetul.

Pe langa aceasta, spagile colectate de catre bugetarii cu functii mai mici sau mai mari (de la profesor, medic, politist, la parlamentar) de la orice fel de cetatean (de la elev care vrea sa copieze la bac, la cel care vrea sa puna mana pe terenuri si imobile retrocedate ilicit) au devenit o alta emblema a Romaniei.

Si atunci, ce inseamna aceste apeluri la unitate? Sa fim uniti cu coruptia si ticalosia? Sau sa fim uniti impotriva coruptiei si ticalosiei? Politicienii, asa cum ii cunoastem, sunt experti in manipulare si in ambiguitate. Lucrurile clare nu caracterizeaza politicienii de nicaieri in lume. Sunt oare politicienii demagogi uniti in vreun fel cu cei peste 3 milioane de saraci romani ai anului 2014?

Fiecare intelege ce vrea din aceste apeluri ipocrite la unitate.

Eu am toate motivele sa pun raul inainte. Asa ca prefer sa spun de acum ca nu ma impresioneaza cu nimic Iohannis. Dincolo de sloganurile, principiile si declaratiile lui Iohannis, in spatele acestuia se afla fostii PDL-isti, uniti cu ce a ramas din fostul PNL.

Ce inseamna in acest caz, ideea ca "ne-am luat tara inapoi"? Ca romanii s-au saturat de Ponta si de PSD si ca acum ii aduleaza din nou pe cei care au luat masuri "dure dar necesare" pe timp de "criza"? Adica pe cei care au taiat pensii si salarii si au facut TVA 24% ca sa se stabilizeze macroeconomic bugetul secatuit de mafia politico-economica transpartinica postdecembrista?

Tara ar putea fi luata inapoi, poate, daca in spatele lui Iohannis ar fi fost oameni din afara partidelor politice traditionale, existente pana acum. Era cu totul altceva daca in spatele lui Iohannis ar fi fost cei 35-40% care in mod traditional nu merg la vot, indiferent daca erau organizati intr-un partid sau nu.

Iohannis a castigat alegerile tot in urma unui vot negativ, anti Ponta si anti PSD. El a beneficiat de prezumtia oarecum iluzorie de persoana necompromisa politic, fiind pana nu demult departe de atentia mediatica. Dar de acum incolo foarte probabil ca imaginea lui se va eroda continuu. Iar la sfarsitul mandatului sansele ca Iohannis sa reprezinte doar o teapa politica data populatiei sunt uriase.

Pana acum, dincolo de declaratiile lui Iohannis, politicienii nu dau semne ca vor sa faca altfel de politica. Nici nu exista motive sa se intample asa ceva (din punctul de vedere al politicienilor).

S-au mimat concesii legate de legea amnistiei si de urmarirea penala a unora (pana la condamnare, daca e cazul, mai e o cale lunga), dar despre combaterea saraciei globale din Romania, despre masuri pentru stimularea initiativei private (in primul rand prin informare corecta si completa privind regimul juridic si fiscal al afacerilor, nu prin fantomatice facilitati fiscale) despre necesara creare masiva de locuri de munca si despre salarizarea decenta (inclusiv despre introducerea celui de-al 13-lea si a celui de-al 14-lea salariu) nu se discuta si nimeni nu are nicio problema cu aceste situatii.

Asa ca intrebarea ramane: fata de ce anume sa fie uniti romanii? Conform realitatii din teren, de fapt fiecare e pentru el, fiecare e pe cont propriu, fiecare se descurca cum poate. Iar cine vrea sa se descurce mai bine decat altii trebuie sa fie pregatit sa incalce legea si sa-si calce in picioare compatriotii, in numele "unitatii nationale".