Raspuns adresat Echipei de comunicare USR

La un articol de pe 05.Mai.2018, intitulat "USR", care nu constituia o interpelare adresata USR, am primit raspuns de la Echipa de comunicare USR.

Raspunsul este dat pe tema eliminarii stampilei din administratia publica.

Eu m-am mirat de acest fapt si consider ca in acest fel documentele pot fi mai usor falsificate.

Echipa de comunicare a USR a oferit unele precizari, din care vreau sa citez si sa comentez.

USR doreste eliminarea stampilei din administratia publica in numele obiectivelor Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală, adoptată de România în februarie 2015.

1. Un obiectiv al acestei strategii este "eGuvernarea, ce presupune creşterea eficienţei şi reducerea costurilor din sectorul public prin modernizarea actului administrativ".

2. Conform USR, "ştampila nu mai reprezintă un garant al veridicităţii actelor, dată fiind multiplicarea mijloacelor prin care aceasta poate fi procurată".

Adica, inteleg eu, sunt multe mijloace prin care o stampila poate fi procurata, deci niste documente stampilate nu sunt garantat autentice.

3. De aceea, USR "consideră ca ar trebui înlocuită cu alte metode de identificare – un exemplu: semnătura electronică".

Conform USR, UE a ajuns la aceeasi concluzie. Dar aici intervine deja o ambiguitate. Nu e clar la ce concluzie face referire USR: la inlocuirea stampilei cu alte mijloace de identificare, la inlocuirea stampilei exact cu semnatura electronica sau la eliminarea apostilei pentru recunoasterea documentelor oficiale?

UE a constatat ca apostila "nu reprezenta neapărat un mijloc eficace de garantare a veridicităţii acestor documente".

Senatorul Cristian Ghica justifica eliminarea stampilei de pe documentele administratiei publice astfel:

4. "Relaţia cu statul este îngreunată de plimbatul zile întregi de la o instituție la alta după ștampilele necesare pe documente.";

5. "[...] digitalizarea reprezintă o prioritate";

6. "Prin această inițiativă se debirocratizează și se îmbunătățește capacitatea de reacție a administrației.";

7. "Timpul economisit de instituții și de funcționari poate fi folosit la aspecte cu adevărat importante pentru cetățenii României".

Am numerotat enunturile citate si incerc sa le comentez punct cu punct.

1. Creşte eficienţa şi se reduc costurile in sectorul public prin eliminarea stampilei de pe documentele din administratia publica?

Daca ne gandim strict la cheltuielile pentru realizarea stampilelor si la tusul folosit pentru aplicarea lor, atunci da, se reduc unele cheltuieli.

Dar in ce cadru, in ce situatii sunt folosite documentele administratiei publice? Pot exista multe persoane interesate sa foloseasca documente false in numele administratiei publice? Eliminarea stampilei de pe documentele administratiei publice poate duce la o explozie a falsurilor si a uzului de fals?

Daca raspunsul la ultima intrebare este afirmativ, atunci combaterea infractionalitatii referitoare la documentele administratiei publice inseamna o crestere majora a costurilor. Daca se produc prejudicii imediate rezultate din fals si uz de fals cu documente ale administratiei publice, atunci si in acest caz are loc o crestere a costurilor!

2. şi 3. Este adevărat că ştampila nu mai reprezintă un garant al veridicităţii actelor şi ar trebui înlocuită cu alte metode de identificare, de exemplu cu semnătura electronică?

E clar ca pot exista documente falsificate cu tot cu stampila. Dar, in acest caz exista o proba materiala a falsului. Este semnatura electronica mai greu de falsificat? Poate pentru ca nu este inca utilizata la scara larga (sau aproape deloc).

Momentan lipsesc informatii despre modul in care se presupune ca semnatura electronica ar preveni falsificarea documentelor.

Lipsesc informatii si despre procedura folosita la aplicarea semnaturii electronice. Din acest motiv nu exista certitudinea ca semnatura electronica este infaibila. In lipsa informatiilor nu se poate discuta argumentat pe tema semnaturii electronice si, daca aceste informatii vor continua sa lipseasca, atunci nici nu ar trebui sa se puna vreodata problema folosirii semnaturii electronice.

Chiar si in lipsa informatiilor, pot preciza urmatorul aspect. Uniunea Europeana si Romania au cliseul (sau obiectivul) implementarii si intaririi statului de drept. Din punctul meu de vedere, statul de drept se refera in mod expres la dreptul scris. Inscrisurile sunt unele dintre probele materiale de baza folosite in infaptuirea justitiei (textele de lege sunt scrise, contractele sunt scrise, alte documente cu valoare juridica sunt si ele scrise).

Stampilele se folosesc pentru un plus de autenticitate oferit documentelor scrise. Chiar daca se pot utiliza documente falsificate si stampilate, ulterior se poate demonstra relativ usor falsul.

Nu stiu ce presupune semnatura electronica, dar sper ca nu inseamna absenta documentelor scrise.

Am exemplu nefericit al modului in care functioneaza taxarea la RATB (sursa: https://lmar2010.blogspot.com/2018/05/haos-la-aparatele-de-taxat-din.html), unde nu se elibereaza chitante scrisecare sa ateste efectuarea unei plati. Pasagerii (inclusiv subesmnatul) au platit mai mult pentru o calatorie la un moment dat (sursa: http://www.mediafax.ro/social/probleme-la-sistemul-de-taxare-ratb-unii-bucurestenii-au-platit-mai-mult-pentru-o-calatorie-cum-isi-pot-recupera-banii-calatorii-17212490) si nu detin o dovada scrisa a acestei situatii. Normal ar fi trebuit inscriptionata pe o chitanta suma platita de pasageri. E drept ca nu este vorba de documente ale administratiei publice, dar este o pledoarie pentru existenta documentelor scrise.

4. "Relaţia cu statul este îngreunată de plimbatul zile întregi de la o instituție la alta după ștampilele necesare pe documente.". Din cate stiu, stampilele se pun pe semnaturi. Nu cred ca persoanele care aplica stampile sunt prea indepartate de persoanele care semneaza. Adica timpul pierdut cu stampilarea documentelor mi se pare neglijabil. Cred ca plimbarea se refera mai degraba la obtinerea semnaturilor, pentru ca stampilele se pun ulterior.

5. "[...] digitalizarea reprezintă o prioritate".

Ce inseamna digitalizarea? Lipseste definitia juridica a digitalizarii (cel putin in comentariul pe care mi l-a adresat Echipa de comunicare a USR).

Nu conteaza ce imi imaginez eu ca inseamna digitalizarea. Importanta este definitia juridica a digitalizarii, pentru ca pe baza acestei definitii se produc efecte ulterioare.

Pentru simplul cetatean, digitalizarea coincide cu informatizarea, iar prin cele doua notiuni se intelege in general simpla introducere a datelor in calculator.

Introducerea datelor in calculator este doar o etapa primara a informatizarii/ digitalizarii. Mai important este ce se intampla ulterior cu aceste date, cum sunt analizate, cum sunt prelucrate si cum sunt accesate.

Aici am exemplul nefericit al unor institutii ale statului care in mod evident nu colaboreaza (sau mimeaza lipsa de colaborare) pentru a purta cetatenii pe drumuri.

Concret, este vorba de ANAF si CASMB.

Cetatenii pot fi salariati sau nu. Daca sunt salariati, traiesc cu iluzia ca sunt asigurati din punct de vedere medical pentru ca firmele la care lucreaza isi platesc constant darile. Daca nu sunt salariati, dar isi achita lunar contributia pentru asigurarile de sanatate, atunci din nou traiesc cu iluzia ca sunt asigurati din punct de vedere medical. Numai ca in realitate nu este asa.

La un moment dat, unii cetateni au probleme medicale (de exemplu, femeile gravide), se duc la medic, iar medicul verifica in sistem si constata ca respectivii cetateni nu sunt asigurati! Drept pentru care multi cetateni care deja au probleme medicale de rezolvat sunt trimisi pe drumuri la CASMB pentru a se regla situatia.

Fatpul este posibil pentru ca, in aparenta, platile facute la ANAF pentru contributia la asigurarile de sanatate nu sunt comunicate la CASMB. Altfel spus, plata contributiei la asigurarile de sanatate facuta la ANAF si inregistrata in baza de date a ANAF nu apare instantaneu si in baza de date a CASMB!

Este exemplul tipic de birocratizare deliberata, de prelucrare incorecta a datelor de catre institutiile statului si de batjocorirea pe fata a cetatenilor.

6. "Prin această inițiativă se debirocratizează și se îmbunătățește capacitatea de reacție a administrației.".

Cred ca o debirocratizare evidenta ar fi rezolvarea inregistrarii instantanee a platii contributiei la asigurarile de sanatate atat la ANAF, cat si la CASMB.

Pe de alta parte, lipsa stampilei inseamna o mica simplificare a procedurii, dar birocratia este exact aceeasi! Nu inseamna ca trebuie obtinute mai putine semnaturi pe documente!

Debirocratizare ar putea insemna, de exemplu, eliminarea avizului de la ISU referitor la prevenirea incendiilor, aviz pe care oricum multe scoli nu il detin, dar tot functioneaza pana ard de tot (sursa: http://www.mediafax.ro/social/incendiul-scoala-124-spun-parintii-elevilor-invata-acolo-vreau-ma-gandesc-s-ar-intamplat-ar-copii-cursuri-fiica-mea-plans-aflat-merge-scoala-17234236).

7. "Timpul economisit de instituții și de funcționari poate fi folosit la aspecte cu adevărat importante pentru cetățenii României".

Asa cum am scris mai sus, daca absenta stampilelor de pe documentele administratiei publice vor favoriza falsurile si uzul de fals, atunci va fi pierdut alt timp pentru combaterea infractionalitatii in acest domeniu. Stampila estev doar un mic detaliu care previne falsurile sau usureaza munca organelor de ancheta atunci cand se face uz de fals.

Ar fi bine ca functionarii sa foloseasca timpul si resursele pentru aspecte cu adevărat importante pentru cetățenii României. Dar aceste aspecte importante, la fel ca si cheltuirea judicioasa si eficienta a banilor publici, nu sunt reglementate juridic, asa ca administratia publica este o jungla discretionara care isi bate joc pe fata de banii publici.

Echipa de comunicare a USR poate gasi nenumarate exemple pe tema cheltuirii discretionare si ticaloase a banilor publici, atat in media, cat pe blogul personal.

In concluzie, raman la parerea ca eliminarea stampilelor de pe documentele administratiei publice este o tema falsa, in timp ce cheltuirea judicioasa si eficienta a banilor publici ar trebui sa fie o tema prioritara (atat in Romania, cat si la nivelul UE; valabil de fapt pentru orice stat de pe aceasta lume care pretinde ca actioneaza in interesul cetatenilor sai).

Comertul conspirativ de la Targul Bucurestiului

Ca de obicei pe la evenimente, fac poze la ce vad pe acolo.

Ca de obicei, unii comercianti ma intreaba de ce fac poze sau ce fac cu pozele.

La fel s-a intamplat si la Targul Bucurestiului. Mai intai, o doamna m-a intrebat de ce fac poze. Pe de o parte i-am spus ca fac poze pentru ca nu vad nicio interdictie; cine nu vrea sa i se pozeze produsele poate sa puna un anunt explicit. Mai precisa, doamna m-a intrebat ce vreau sa fac fac cu pozele. Pe un ton vesel spre arogant i-am raspuns ca le dau la o revista si ajung miliardar. :) Doamna a spus ca m-am suparat, drept pentru care am infirmat ideea si i-am explicat ca mi-a pus o intrebare fara rost si doar am oferit un rapsuns pe masura.

Dupa care, un nene care avea niste tinichele colorate mi-a spus ca nu pot sa fac publice pozele cu produsele lui. Ca sa inlatur orice suspiciune si nefiind prea sigur ca as fi facut publice acele poze chiar si cu acordul cetateanului, le-am sters in fata lui. Si nenea asta a presupus ca m-am suparat si mi-a explicat ca e vorba de drepturi de autor si ca poate sa vada oricine pozele pe internet si sa-i copieze "opera". Bine, m-am gandit eu, si daca eu insumi as fi vrut sa-i sterpelesc proprietatea intelectuala? Si daca din zece alti fotografi, cinci o faceau ca sa-si deschida o indoielnica afacere in acelasi domeniu? Ce nevoie mai aveau sa faca pozele publice daca interesul era personal?

Oricum, rezonabil este ca interesatii sa puna un afis cu "Fotografiatul inerzis.". Informarea este astfel corecta si economisim timp si discutii.

Dincolo de aceste consideratii "filosofice", dintotdeauna mi s-a parut o enigma faptul ca exista comercianti care vin cu produse la targuri, dar nu vor sa fie cunoscuti de un public mai larg. In astfel de conditii, ma si mir, de exemplu, ca producatorii auto au site-uri internet... :) Daca isi face cineva fituici? :)

Alta enigma de la targurile bucurestene este faptul ca nu am vazut vreodata case de marcat la comercianti, semn ca in astfel de cazuri comerciantii sunt scutiti de taxe sau ca evaziunea fiscala este totala, cu acordul ambelor parti (stat mafiot si comercianti). Bonuri fiscale nu se dau nici macar la cerere, din motive obiective. ANAF-ul nu pare sa lucreze sambata si duminica in Bucuresti, iar prezenta acestei institutii la targuri si evenimente de orice fel in zile nelucratoare nu a fost vreodata semnalata.