Se afișează postările cu eticheta dopaj. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dopaj. Afișați toate postările

marți, 9 mai 2017

Antidoping?

1. Lumea sportului este saturata de stiri despre dopaj. Sportul de inalta performanta inseamna castiguri uriase pentru cei care ajung in varf. De aceea lupta sportiva nu mai este deloc... sportiva in zilele noastre, iar "sucul de portocale" "personalizat" ajunge sa faca diferenta.

Pare sa fie o problema si cu lupta antidoping, care in multe cazuri este controversata.

Medicamente sau substante dopante?

Este straniu sa aflam ca banale medicamente sunt interzise sportivilor, dar permise cetatenilor de rand. Teoretic si initial, dopajul in sport a fost interzis pentru ca imbunatatirea performantelor sportive pe cale farmaceutica poate dauna grav sanatatii sportivilor. Existau multe cazuri de sportivi care au decedat datorita substantelor dopante si multe cazuri de sportivi tineri care au decedat in conditii suspecte, fiind banuiti de dopaj chiar si in absenta unor probe oficiale.

Dar o persoana fara legatura cu lumea sportului poate consuma (fara probleme pentru sistemul de sanatate) medicamente care ar induce in organism o concentratie interzisa in sport. Nimanui nu-i pasa ca persoana respectiva este dopata in sens sportiv, si ca in aceasta situatie ar rezulta ca medicamentele luate mai mult i-ar dauna decat i-ar face bine.

2. Nurofenul este un mare generator de controverse legate de dopaj. Gimnasta romanca Andreea Raducan a fost implicata in scandalul de dopaj de la Olimpiada de la Sydney (in anul 2000). Ea a fost depistata cu pseudoefedrina, substanta care se gasea in Nurofenul prescris de medicul lotului.

Nurofenul este un medicament de larga utilizare, cel putin in Romania.

Atat doar, ca din 2004 pseudoefedrina a disparut de pe lista substantelor interzise din 2004, fapt care nu i-a adus inapoi Andreei Raducan medalia olimpica de aur retrasa in urma controlului antidoping din anul 2000 (sursa: http://www.mediafax.ro/sport/cio-a-refuzat-sa-i-dea-inapoi-andreei-raducan-medalia-de-aur-de-la-jocurile-olimpice-din-2000-14508652).

Este o situatie care arata vulnerabilitatea listei substantelor interzise, stabilita cu prea multa usurinta, mai mult in functie de interese de moment decat conform adevarului medical.

3. Meldoniumul este o substanta interzisa sportivilor de la 01.Ianuarie.2016. Masura controversata a fost luata in urma unor studii facute de organizatii americane (WADA - Agentia Americana Antidoping; Partnership for Clean Competition, Comitetul Olimpic American), mai degraba pentru ca s-a vazut ca este frecvent folosita de unii sportivi, in special de catre cei din Europa de Est si in special de catre sportivii rusi. Dar teste clare care sa arate probleme de sanatate pentru cei care consuma frecvent Meldonium sau teste clare care sa arata imbunatatirea performantelor sportive datorita Meldoniumului nu exista.

Deci, se pare ca americanii au dorit sa elimine concurenta din sport si din domeniul farmaceutic, Meldoniumul existand inca din 1975 si aprobat in Tarile Baltice si Rusia. Meldoniumul a fost creat in Letonia pentru tratarea cardiopatiei ischemice si a infarctului miocardic si folosit de vreo 40 de ani fara probleme de simplii cetateni. Circa doua milioane de persoane folosesc frecvent Meldonium (sursa: https://www.agerpres.ro/sport/2016/03/11/doua-milioane-de-persoane-utilizeaza-regulat-meldonium-asigura-inventatorul-sau-11-07-51)!

Probabil ca de acum incolo rusii trebuie sa foloseasca mai multe produse farmaceutice americane, care nu se afla pe lista substantelor interzise. Cine stie, poate ca in cativa ani folosirea Meldoniumului va fi din nou permisa sportivilor.

4. Concluzii. Rezulta ca lupta antidoping nu este tocmai fair-play. Daca ne gandim ca nici sportul nu este tocmai fair-play (de exemplu, in fotbal rezultatele si clasamentele pot fi viciate de jucatori care triseaza pe teren, de arbitri care iau decizii contrare realitatii, de medici care ofera substante dopante, de decizii administrative care penalizeaza cluburile cu probleme financiare), rezulta ca sportul nu mai este... sport, ci doar o lume paralela, cu propriile ei interese financiare.

luni, 25 iulie 2016

Iohannis si sportivii olimpici

In lipsa unor rezultate economice pozitive in Romania (scaderea somajului si a saraciei), ca urmare a lipsei de dorinta a statului mafiot totalitar de a avea politici in acest sens, Klaus Iohannis simte nevoia sa aiba campanii de imagine. De exemplu, s-a bagat in seama cu sportivii care merg la Olimpiada de la Rio.

Inca neeliberat de metehnele comunismului pe care altfel in condamna "cu fermitate", Klaus Iohannis s-a simtit pentru o clipa ministru al sportului in putrefactie si ministru al educatiei indoielnice, dand indicatii pretioase pe aceste teme.

De pilda, Iohannis le-a urat succes sportivilor. Noroc cu urarile lui Iohannis, ca altfel "baietii" si "fetele" ar fi facut figuratie la Rio. Dar asa, insufletiti pana in maduva oaselor de urarile "tovarasului" presedinte, vor incerca din rasputeri... sa nu faca tara de ras. :)

Desigur, tara s-a facut deja de ras, sportul in Romania avand la ora actuala o extindere simbolica, fiind o preocupare destinata privilegiatilor, nu o activitate de masa.

Romania s-a facut deja de ras la canotaj, cand intreg lotul de kaiac-canoe a fost depistat pozitiv cu meldonium (surse, de exemplu: http://www.ziare.com/sporturi/stiri-din-sport/cel-mai-mare-caz-de-dopaj-din-istoria-recenta-intreg-lotul-de-kaiac-canoe-a-fost-depistat-pozitiv-1423425 si http://www.ziare.com/sporturi/canotaj/scandal-urias-de-dopaj-in-sportul-romanesc-reactia-oficialilor-si-a-unui-fost-mare-campion-1423469).

Romania s-a facut deja de ras atunci cand gimnastica feminina nu a obtinut calificarea la Olimpiada de la Rio, chiar in anul in care se implinesc 40 de ani de la primul 10 in gimnastica, obtinut de Nadia Comaneci!

Romania se face in continuare de ras cu alti sportivi gasiti dopati. De exemplu, in atletism ultima stire pe tema a aparut pe 22.Iulie.2016 si se refera la Rares Andrei Toader (sursa: http://www.ziare.com/olimpiada/stiri-olimpiada/inca-un-sportiv-roman-prins-dopat-a-fost-exclus-din-lotul-olimpic-1430112).

Alti sportivi romani gasiti dopati inainte de Olimpiada de la Rio sunt: Lucian Bute - box, Eva Tofalvi - biatlon, Claudia Stef, Mirela Lavric, Mihai Donisan - toti trei la atletism (sursa: http://www.ziare.com/lucian-bute/dopaj/lucian-bute-depistat-pozitiv-la-testul-antidoping-dupa-meciul-cu-badou-jack-1423329).

Sportul romanesc ramane, ca de obicei, un important mijloc de propaganda pentru politicieni. In acelasi timp el reprezinta o mare afacere, de exemplu o modalitate de facturare a banilor publici pentru exclusivista "baza tehnico-materiala" destinata privilegiatilor sau... nimanui.

Iohannis a declarat ca "Extinderea programelor sportive în şcoli este o urgenţă, dacă vrem să fim cu adevărat competitivi între statele lumii şi, mai ales, dacă ţinem să avem o naţiune de oameni sănătoşi" (sursa: http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-catre-sportivii-romani-care-participa-la-olimpiada-indrazniti-sa-scrieti-istorie-iohannis-a-invitat-delegatia-romaniei-la-cotroceni-si-dupa-jocurile-olimpice-de-la-rio-15535927).

Din moment ce nu s-au extins programele sportive in scoli, e clar ca de fapt nu vrem să fim cu adevărat competitivi între statele lumii şi, mai ales, că nu ţinem să avem o naţiune de oameni sănătoşi! :))

Citez si comentez alte declaratii ale lui Iohannis pe aceeasi sursa.

1. "Sigur că în ultimele trei decenii numărul de medalii la olimpiade a scăzut. Aici trebuie să ţinem cont de multe cauze, iar societatea românească are nevoie de o nouă viziune asupra sportului.".

Dupa parerea mea, dacă în ultimele trei decenii numărul de medalii la olimpiade a scăzut, se pare ca vechea viziune asupra sportului (cea de pe vremea comunismului) era suficient de buna (oricum superioara). Din cate se vede, nu este singurul domeniu in care noua putere generata de Revolutia Infractorilor a avut o viziune catastrofala!

2. "Vreau să ştiţi că întreaga ţară vă este alături şi vă susţine.".

Nici pomeneala! Inca fac parte din aceasta tara si, in general, putin imi pasa de rezultatele sportivilor romani sau straini in orice fel de competitie. Dar pun un accent mai mare pe nepasarea mea fata de sportivii romani.

Motive?

De exemplu, de ce nu ne pasa atunci cand un brutar isi face excelent treaba? De ce nu punem in evidenta si de ce nu adulam un lucrator excelent de la intretinerea spatiilor verzi? Valabil pentru multe alte profesii!

Un alt motiv, extrem de serios, este faptul ca sportivii romani, la fel ca si alti cetateni romani des evidentiati in mijloacele de informare in masa (actori, cantareti, scriitori etc) nu au nicio problema cu ticalosiile cotidiene care se intampla in Romania postdecembrista! Cati sportivi romani (sau ceilalti mentionati) duc campanii impotriva coruptiei, impotriva lipsei de autostrazi si de drumuri asfaltate, impotriva genocidului din spitale, impotriva genocidului economico-social romanesc? Din cate stiu eu, niciunul! Toti se umfla in pene pe la televizor atunci cand au norocul sa iasa in evidenta in domeniul lor de activitate, si atat! Si atunci, daca sportivilor nu le pasa de Romania si de romani, atunci, dupa parerea mea, nici romanilor nu ar trebui sa le pese de ei.

Mie, unul, putin imi pasa de ei! Momentan nu cunosc vreun sportiv roman care sa se bucure de aprecierea si respectul meu, pentru ca nu se poate reduce niciodata totul doar la sport!

In concluzie, dupa modelul meciului de fotbal Romania-Albania, hai Romania, hai acasa! :))

vineri, 12 iulie 2013

Sabotaj si cenzura in Turul Frantei

Ieri am spus ca sistematic, de cativa ani, se petrec lucruri care impiedica iubitorii competitiilor cicliste sa vada Turul Frantei la televizor in conditii normale. Mai mult, din cauza unei anumite frustrari am spus ca este posibil ca audientele inregistrate de canalul Eurosport sa deranjeze concurenta damboviteana.

Dar ceea ce parea o vorba aruncata la suparare se dovedeste a fi chiar realitatea! Ieri, 11.Iulie.2013, etapa de Turul Frantei s-a transmis cu comentarii in limba engleza pana aproape de final, cand au revenit comentatorii romani. Acestia au anuntat ca transmisia Eurosport s-a intrerupt pe 10.Iulie.2013 pentru ca a fost taiata fibra optica la Bucuresti!

In concluzie, cineva chiar este deranjat la Bucuresti ca lumea vrea sa vada si altceva, nu numai emisiuni slinoase, vulgare si imbecilizante.

Sigur ca o etapa de Turul Frantei care se termina la Mont-Saint-Michel este bine sa fie cenzurata pe cat posibil in Romania, pentru ca naivii sa creada ca numai mizeria din Bucuresti reprezinta normalitatea, iar regiunea dominata de Mont-Saint-Michel este doar un peisaj SF. Probabil ca s-a dorit evitarea unui soc provocat pensionarilor si falsilor patrioti care, legat de turismul extern, spun plini de ei "avem si noi", desi probabil ca nu au vazut nimic pe lumea asta, cu exceptia cainilor vagabonzi din fata blocului mizerabil in care locuiesc.

Cu atat mai mult, sa fii la fata locului la Mont-Saint-Michel este bulversant. Am ajuns acolo prima data cu ocazia unei sarbatori religioase. Probabil ca aceasta sarbatoare religioasa tinea cont si de maree pentru ca a avut loc cu aceasta ocazie un pelerinaj de la Avranches la Mont-Saint-Michel. In acea zi mareea era foarte joasa, apele s-au retras 15-18 kilometri si pelerinii au mers pe nisip. Intre Avrances si Mont-Saint-Michel sunt 10-12 kilometri in linie dreapta; etapa de Turul Frantei intre aceste localitati a masurat 33 de kilometri!

Am mai ajuns la Mont-Saint-Michel dupa ce am studiat momentele de minim si maxim al mareelor, intr-o zi si inaintea orei de maree maxima. Daca la prima vizita Mont-Saint-Michel era parte a continentului, acum devenise o insula. Prima data a fost mai bine pentru ca era disponibila parcarea inundabila, imi aduc aminte ca era o zona plina de autocare si o aglomeratie de nedescris. Acum am privit apa oceanului cum urca pana la momentul de maxim si apoi incepe sa se retraga. Foarte precise si impresionante legile fizicii aplicate la acest nivel!

Dezvoltand tema cenzurii Turului Frantei, realizate partial in Romania, trebuie spus ca, din cauza unor situatii de dopaj ale unor ciclisti germani, Turul nu se transmite absolut deloc in Germania!!! Cine stie, poate ca si in Constitutia Germaniei este scris ca oamenii trebuie sa fie informati corect, dar, la fel ca in Romania, nu exista sanctiuni penale pentru incalcarea Constitutiei. Oricum, foarte interesant: cineva a decis in Germania ca anumiti trisori trebuie sa fie vazuti in continuare ca niste eroi.

Ca fapt divers, in acest an mai mult de o treime din etapele de Turul Frantei au fost castigate de ciclisti germani. Iar victoria lui Tony Martin la contratimp individual a fost mai mult decat entuziasmanta: a plecat printre primii si a parcurs distanta accidentat, dar timpul realizat de el a rezistat pana la sfarsit. Cu toate acestea, se pare ca mai important pentru nemti e sa nu stie care sunt ciclistii germani care se dopeaza, decat sa fie cunoscuti campionii care castiga corect.

miercuri, 23 ianuarie 2013

Ce a mai ramas din sport?

Lance Armstrong a recunoscut ca s-a dopat. Un fapt mai mult formal, facut in momentul in care se adunasera toate dovezile impotriva sa.

Lance Armstrong si multi alti sportivi au sustinut ca nu era posibil sa castigi fara sa te dopezi. Nu este adevarat, pentru ca in conditiile in care orice competitie sportiva ar fi curata 100%, atunci tot ar exista un castigator, unde s-a impune, evident, cel mai bun. Adica, daca nu s-ar dopa nimeni, atunci nu ar mai castiga nimeni Turul Frantei? Evident, fals.

Se pare ca dopajul este prezent in mai toate sporturile. Chiar si in competitiile hipice se dopeaza caii. Asta ne face sa ne intrebam ce a mai ramas din sport, in conditiile in care asa-zisi sportivi vor sa castige prin orice mijloace si apeland fara jena la orice oportunitati incorecte. Ciclismul, in ciuda numeroaselor cazuri de dopaj dovedite, a continuat eforturile laudabile pentru a demasca trisorii. Lance Armstrong a fost dovedit ca trisor dupa 7 ani de la castigarea ultimului Tur al Frantei! Chiar daca multe alte vedete au mai fost descalificate, Turul Frantei si-a pastrat popularitatea si a ramas o competitie credibila.

Nu acelasi lucru se intampla in alte sporturi. Alte federatii sportive sunt mult mai permisive fata de cazurile de dopaj si controlul antidoping nu este la fel de strict ca in ciclism. Fotbalul, de exemplu, este plin de cazuri de dopaj. Nici politica de stat fata de dopaj nu este egala in toate tarile, unele fiind mai permisive iar altele implicandu-se mai mult in lupta impotriva dopajului.

Castigurile financiare sunt motivul pentru care se face uz de dopaj. Dincolo de banii castigati in competitia sportiva, se castiga si mai multi bani din publicitate si din drepturile de folosire a imaginii unui campion.

Lance Armstrong a folosit steroizi, eritropoietina si tansfuzii sanguine de-a lungul tuturor momentelor de varf ale carierei sale. Se cunoaste apelul constant facut cetatenilor pentru a dona sange. Dupa cum vedem, se sustine in mod ipocrit uneori ca donand sange se salveaza vieti. Se intampla sa mai fie salvate si vieti. Dar, independent de vointa donatorilor de sange, se intampla sa fie ajutati trisori din sport sa isi schimbe complet sangele din organism pentru a trece cu bine testele antidoping.

Sportul de tip competitie organizata de inalt nivel in aceste conditii nu prea mai este sport. Este o lupta oarba prin orice mijloace incorecte pentru victorie si pentru bani. Sport mai poate fi doar placerea individuala a fiecaruia dintre noi de a face exercitii fizice sau de a practica jocuri sportive.