Antidoping?

1. Lumea sportului este saturata de stiri despre dopaj. Sportul de inalta performanta inseamna castiguri uriase pentru cei care ajung in varf. De aceea lupta sportiva nu mai este deloc... sportiva in zilele noastre, iar "sucul de portocale" "personalizat" ajunge sa faca diferenta.

Pare sa fie o problema si cu lupta antidoping, care in multe cazuri este controversata.

Medicamente sau substante dopante?

Este straniu sa aflam ca banale medicamente sunt interzise sportivilor, dar permise cetatenilor de rand. Teoretic si initial, dopajul in sport a fost interzis pentru ca imbunatatirea performantelor sportive pe cale farmaceutica poate dauna grav sanatatii sportivilor. Existau multe cazuri de sportivi care au decedat datorita substantelor dopante si multe cazuri de sportivi tineri care au decedat in conditii suspecte, fiind banuiti de dopaj chiar si in absenta unor probe oficiale.

Dar o persoana fara legatura cu lumea sportului poate consuma (fara probleme pentru sistemul de sanatate) medicamente care ar induce in organism o concentratie interzisa in sport. Nimanui nu-i pasa ca persoana respectiva este dopata in sens sportiv, si ca in aceasta situatie ar rezulta ca medicamentele luate mai mult i-ar dauna decat i-ar face bine.

2. Nurofenul este un mare generator de controverse legate de dopaj. Gimnasta romanca Andreea Raducan a fost implicata in scandalul de dopaj de la Olimpiada de la Sydney (in anul 2000). Ea a fost depistata cu pseudoefedrina, substanta care se gasea in Nurofenul prescris de medicul lotului.

Nurofenul este un medicament de larga utilizare, cel putin in Romania.

Atat doar, ca din 2004 pseudoefedrina a disparut de pe lista substantelor interzise din 2004, fapt care nu i-a adus inapoi Andreei Raducan medalia olimpica de aur retrasa in urma controlului antidoping din anul 2000 (sursa: http://www.mediafax.ro/sport/cio-a-refuzat-sa-i-dea-inapoi-andreei-raducan-medalia-de-aur-de-la-jocurile-olimpice-din-2000-14508652).

Este o situatie care arata vulnerabilitatea listei substantelor interzise, stabilita cu prea multa usurinta, mai mult in functie de interese de moment decat conform adevarului medical.

3. Meldoniumul este o substanta interzisa sportivilor de la 01.Ianuarie.2016. Masura controversata a fost luata in urma unor studii facute de organizatii americane (WADA - Agentia Americana Antidoping; Partnership for Clean Competition, Comitetul Olimpic American), mai degraba pentru ca s-a vazut ca este frecvent folosita de unii sportivi, in special de catre cei din Europa de Est si in special de catre sportivii rusi. Dar teste clare care sa arate probleme de sanatate pentru cei care consuma frecvent Meldonium sau teste clare care sa arata imbunatatirea performantelor sportive datorita Meldoniumului nu exista.

Deci, se pare ca americanii au dorit sa elimine concurenta din sport si din domeniul farmaceutic, Meldoniumul existand inca din 1975 si aprobat in Tarile Baltice si Rusia. Meldoniumul a fost creat in Letonia pentru tratarea cardiopatiei ischemice si a infarctului miocardic si folosit de vreo 40 de ani fara probleme de simplii cetateni. Circa doua milioane de persoane folosesc frecvent Meldonium (sursa: https://www.agerpres.ro/sport/2016/03/11/doua-milioane-de-persoane-utilizeaza-regulat-meldonium-asigura-inventatorul-sau-11-07-51)!

Probabil ca de acum incolo rusii trebuie sa foloseasca mai multe produse farmaceutice americane, care nu se afla pe lista substantelor interzise. Cine stie, poate ca in cativa ani folosirea Meldoniumului va fi din nou permisa sportivilor.

4. Concluzii. Rezulta ca lupta antidoping nu este tocmai fair-play. Daca ne gandim ca nici sportul nu este tocmai fair-play (de exemplu, in fotbal rezultatele si clasamentele pot fi viciate de jucatori care triseaza pe teren, de arbitri care iau decizii contrare realitatii, de medici care ofera substante dopante, de decizii administrative care penalizeaza cluburile cu probleme financiare), rezulta ca sportul nu mai este... sport, ci doar o lume paralela, cu propriile ei interese financiare.