In timp ce doua meciuri de fotbal dezgustatoare ale nationalei Romaniei au fost intens mediatizate, echipa feminina de tenis de masa a Romaniei a devenit (cu discretie) campioana europeana.
In timp ce spectatorii umplu in zadar stadioanele la meciuri mediocre ale unei echipe mediocre de fotbal, putini apreciaza titlul continental al selectionatei feminine de tenis de masa.
Totusi, Romania a obtinut la tenis de masa feminin 5 (cinci) titluri europene. Iar ultimul titlu a fost obtinut categoric (3-0) impotriva unei echipe a Portugaliei care includea jucatoare naturalizate din China: Jieni Shao si Yu Fu.
Felicitari jucatoarelor noastre: Bernadette Szocs, Daniela Dodean Monteiro, Elizabeta Samara, Adina Diaconu şi Irina Ciobanu!
Se afișează postările cu eticheta performanta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta performanta. Afișați toate postările
luni, 9 septembrie 2019
duminică, 14 iulie 2019
Simona Halep a reusit prima victorie romaneasca la Wimbledon!
Meciul de tenis de ieri, 13.Iulie.2019, dintre Simona Halep si Serena Williams a infirmat superstitia numerologica gresita legata de numarul 13 si a insemnat o reusita totala pentru Halep, care a invins cu 6-2, 6-2 dupa un meci entuziasmant, dupa cel mai bun joc al ei din cariera.
Tenisul romanesc s-a imbogatit in premiera cu un titlu la Wimbledon.
Cel mai mult mi-au placut momentele in care Halep a reusit sa intoarca in favoarea ei momente aparent dezavantajoase, cand a reusit sa plaseze mingea din pozitii foarte incomode in zone si mai incomode pentru adversara ei.
As zice ca Halep a facut fericiti milioane de romani, asa cum spune cliseul. Dar asistenta de pe arena londoneza a parut la fel de fericita in timpul interviului de la festivitatea de premiere.
Dupa momentul Wimbledon, Simona Halep pare setata in continuare pe victorie, asa ca ar trebui sa castige in mod firesc si alte turnee.
Felicitari si succes in continuare, Simona Halep!
Tenisul romanesc s-a imbogatit in premiera cu un titlu la Wimbledon.
Cel mai mult mi-au placut momentele in care Halep a reusit sa intoarca in favoarea ei momente aparent dezavantajoase, cand a reusit sa plaseze mingea din pozitii foarte incomode in zone si mai incomode pentru adversara ei.
As zice ca Halep a facut fericiti milioane de romani, asa cum spune cliseul. Dar asistenta de pe arena londoneza a parut la fel de fericita in timpul interviului de la festivitatea de premiere.
Dupa momentul Wimbledon, Simona Halep pare setata in continuare pe victorie, asa ca ar trebui sa castige in mod firesc si alte turnee.
Felicitari si succes in continuare, Simona Halep!
sâmbătă, 22 iunie 2019
Victorie incredibila cu Anglia la Campionatul European U21!
Asa cum spune cliseul, victoria Romaniei U21 cu 4-2 impotriva Angliei U21 a adus bucurie in sufletul a milioane de romani.
A fost o victorie senzationala, euforica, uriasa si incredibila.
Cartierul in care locuiesc a rasunat din nou dupa fiecare gol al tricolorilor, la fel ca in meciul cu Croatia.
Pentru mine, meciurile echipei U21 au insemnat exact ce as fi vrut sa vad la nationala mare: combativitate, lupta pana in ultima clipa si mentalitate de invingator.
Dupa meciul de trista amintire al Romaniei cu Albania nu cred ca am mai vazut vreun meci al nationalei mari, in orice caz, nu un meci de la cap la coada (mai degraba am vrut sa prind rezultatul final).
Sigur ca scorul de 4-2 pare sa arate o victorie confortabila a romanilor, dar meciul a fost mult mai dificil decat o arata rezultatul.
Ai nostri au inceput bine, dar au ratat ocazii uriase. Englezii au inceput sa domine, dar fara luciditate. Dupa pauza dominarea englezilor a continuat, fara sa se inscrie pana in ultimul sfert de ora. Dupa care a inceput ploaia de goluri.
Am condus de doua ori si am fost egalati de doua ori. Englezii ne cam calareau dupa a doua egalare si urmaream meciul destul de stresat. Chiar ma gandeam sa schimb postul daca ai Albionului dau gol si trec la conducere. Adica nu as fi rezistat sa vad cum suntem condusi dupa ce am condus de doua ori. Mi s-a parut ca jucam periculos de lejer in aparare.
Dar englezii au avut doar ocazii si o bara, in timp ce portarul lor a gafat la o minge parabila si a mai luat un gol in prelungiri, pentru mai multa siguranta.
Sigur ca e o victorie mare si frumoasa, obtinuta in fata echipei cotate la peste 300 de milioane de euro si considerata favorita a acestui turneu. Asta ar trebui sa spuna multe despre forta echipei noastre. Acum depinde cat de departe tintesc jucatorii si Radoi. Impresia este ca aceasta echipa poate ajunge foarte sus. Asa ca ii dau dreptate lui Dan Petrescu, cel care spunea ca echipa ar trebui sa se bucure cu moderatie (sportivii profesionisti pastreaza bucuria pentru finalul finalului) si sa ramana cu picioarele pe pamant.
Bine ar fi ca aceasta echipa sa reuseasca mai mult la acest campionat decat nationala mare in 1994, iar eu ii doresc acest lucru. In plus, le doresc jucatorilor sa continue sa performeze la nationala mare, unde jocul avantat si rezultatele se tot lasa asteptate.
A fost o victorie senzationala, euforica, uriasa si incredibila.
Cartierul in care locuiesc a rasunat din nou dupa fiecare gol al tricolorilor, la fel ca in meciul cu Croatia.
Pentru mine, meciurile echipei U21 au insemnat exact ce as fi vrut sa vad la nationala mare: combativitate, lupta pana in ultima clipa si mentalitate de invingator.
Dupa meciul de trista amintire al Romaniei cu Albania nu cred ca am mai vazut vreun meci al nationalei mari, in orice caz, nu un meci de la cap la coada (mai degraba am vrut sa prind rezultatul final).
Sigur ca scorul de 4-2 pare sa arate o victorie confortabila a romanilor, dar meciul a fost mult mai dificil decat o arata rezultatul.
Ai nostri au inceput bine, dar au ratat ocazii uriase. Englezii au inceput sa domine, dar fara luciditate. Dupa pauza dominarea englezilor a continuat, fara sa se inscrie pana in ultimul sfert de ora. Dupa care a inceput ploaia de goluri.
Am condus de doua ori si am fost egalati de doua ori. Englezii ne cam calareau dupa a doua egalare si urmaream meciul destul de stresat. Chiar ma gandeam sa schimb postul daca ai Albionului dau gol si trec la conducere. Adica nu as fi rezistat sa vad cum suntem condusi dupa ce am condus de doua ori. Mi s-a parut ca jucam periculos de lejer in aparare.
Dar englezii au avut doar ocazii si o bara, in timp ce portarul lor a gafat la o minge parabila si a mai luat un gol in prelungiri, pentru mai multa siguranta.
Sigur ca e o victorie mare si frumoasa, obtinuta in fata echipei cotate la peste 300 de milioane de euro si considerata favorita a acestui turneu. Asta ar trebui sa spuna multe despre forta echipei noastre. Acum depinde cat de departe tintesc jucatorii si Radoi. Impresia este ca aceasta echipa poate ajunge foarte sus. Asa ca ii dau dreptate lui Dan Petrescu, cel care spunea ca echipa ar trebui sa se bucure cu moderatie (sportivii profesionisti pastreaza bucuria pentru finalul finalului) si sa ramana cu picioarele pe pamant.
Bine ar fi ca aceasta echipa sa reuseasca mai mult la acest campionat decat nationala mare in 1994, iar eu ii doresc acest lucru. In plus, le doresc jucatorilor sa continue sa performeze la nationala mare, unde jocul avantat si rezultatele se tot lasa asteptate.
marți, 9 mai 2017
Antidoping?
1. Lumea sportului este saturata de stiri despre dopaj. Sportul de inalta performanta inseamna castiguri uriase pentru cei care ajung in varf. De aceea lupta sportiva nu mai este deloc... sportiva in zilele noastre, iar "sucul de portocale" "personalizat" ajunge sa faca diferenta.
Pare sa fie o problema si cu lupta antidoping, care in multe cazuri este controversata.
Medicamente sau substante dopante?
Este straniu sa aflam ca banale medicamente sunt interzise sportivilor, dar permise cetatenilor de rand. Teoretic si initial, dopajul in sport a fost interzis pentru ca imbunatatirea performantelor sportive pe cale farmaceutica poate dauna grav sanatatii sportivilor. Existau multe cazuri de sportivi care au decedat datorita substantelor dopante si multe cazuri de sportivi tineri care au decedat in conditii suspecte, fiind banuiti de dopaj chiar si in absenta unor probe oficiale.
Dar o persoana fara legatura cu lumea sportului poate consuma (fara probleme pentru sistemul de sanatate) medicamente care ar induce in organism o concentratie interzisa in sport. Nimanui nu-i pasa ca persoana respectiva este dopata in sens sportiv, si ca in aceasta situatie ar rezulta ca medicamentele luate mai mult i-ar dauna decat i-ar face bine.
2. Nurofenul este un mare generator de controverse legate de dopaj. Gimnasta romanca Andreea Raducan a fost implicata in scandalul de dopaj de la Olimpiada de la Sydney (in anul 2000). Ea a fost depistata cu pseudoefedrina, substanta care se gasea in Nurofenul prescris de medicul lotului.
Nurofenul este un medicament de larga utilizare, cel putin in Romania.
Atat doar, ca din 2004 pseudoefedrina a disparut de pe lista substantelor interzise din 2004, fapt care nu i-a adus inapoi Andreei Raducan medalia olimpica de aur retrasa in urma controlului antidoping din anul 2000 (sursa: http://www.mediafax.ro/sport/cio-a-refuzat-sa-i-dea-inapoi-andreei-raducan-medalia-de-aur-de-la-jocurile-olimpice-din-2000-14508652).
Este o situatie care arata vulnerabilitatea listei substantelor interzise, stabilita cu prea multa usurinta, mai mult in functie de interese de moment decat conform adevarului medical.
3. Meldoniumul este o substanta interzisa sportivilor de la 01.Ianuarie.2016. Masura controversata a fost luata in urma unor studii facute de organizatii americane (WADA - Agentia Americana Antidoping; Partnership for Clean Competition, Comitetul Olimpic American), mai degraba pentru ca s-a vazut ca este frecvent folosita de unii sportivi, in special de catre cei din Europa de Est si in special de catre sportivii rusi. Dar teste clare care sa arate probleme de sanatate pentru cei care consuma frecvent Meldonium sau teste clare care sa arata imbunatatirea performantelor sportive datorita Meldoniumului nu exista.
Deci, se pare ca americanii au dorit sa elimine concurenta din sport si din domeniul farmaceutic, Meldoniumul existand inca din 1975 si aprobat in Tarile Baltice si Rusia. Meldoniumul a fost creat in Letonia pentru tratarea cardiopatiei ischemice si a infarctului miocardic si folosit de vreo 40 de ani fara probleme de simplii cetateni. Circa doua milioane de persoane folosesc frecvent Meldonium (sursa: https://www.agerpres.ro/sport/2016/03/11/doua-milioane-de-persoane-utilizeaza-regulat-meldonium-asigura-inventatorul-sau-11-07-51)!
Probabil ca de acum incolo rusii trebuie sa foloseasca mai multe produse farmaceutice americane, care nu se afla pe lista substantelor interzise. Cine stie, poate ca in cativa ani folosirea Meldoniumului va fi din nou permisa sportivilor.
4. Concluzii. Rezulta ca lupta antidoping nu este tocmai fair-play. Daca ne gandim ca nici sportul nu este tocmai fair-play (de exemplu, in fotbal rezultatele si clasamentele pot fi viciate de jucatori care triseaza pe teren, de arbitri care iau decizii contrare realitatii, de medici care ofera substante dopante, de decizii administrative care penalizeaza cluburile cu probleme financiare), rezulta ca sportul nu mai este... sport, ci doar o lume paralela, cu propriile ei interese financiare.
Pare sa fie o problema si cu lupta antidoping, care in multe cazuri este controversata.
Medicamente sau substante dopante?
Este straniu sa aflam ca banale medicamente sunt interzise sportivilor, dar permise cetatenilor de rand. Teoretic si initial, dopajul in sport a fost interzis pentru ca imbunatatirea performantelor sportive pe cale farmaceutica poate dauna grav sanatatii sportivilor. Existau multe cazuri de sportivi care au decedat datorita substantelor dopante si multe cazuri de sportivi tineri care au decedat in conditii suspecte, fiind banuiti de dopaj chiar si in absenta unor probe oficiale.
Dar o persoana fara legatura cu lumea sportului poate consuma (fara probleme pentru sistemul de sanatate) medicamente care ar induce in organism o concentratie interzisa in sport. Nimanui nu-i pasa ca persoana respectiva este dopata in sens sportiv, si ca in aceasta situatie ar rezulta ca medicamentele luate mai mult i-ar dauna decat i-ar face bine.
2. Nurofenul este un mare generator de controverse legate de dopaj. Gimnasta romanca Andreea Raducan a fost implicata in scandalul de dopaj de la Olimpiada de la Sydney (in anul 2000). Ea a fost depistata cu pseudoefedrina, substanta care se gasea in Nurofenul prescris de medicul lotului.
Nurofenul este un medicament de larga utilizare, cel putin in Romania.
Atat doar, ca din 2004 pseudoefedrina a disparut de pe lista substantelor interzise din 2004, fapt care nu i-a adus inapoi Andreei Raducan medalia olimpica de aur retrasa in urma controlului antidoping din anul 2000 (sursa: http://www.mediafax.ro/sport/cio-a-refuzat-sa-i-dea-inapoi-andreei-raducan-medalia-de-aur-de-la-jocurile-olimpice-din-2000-14508652).
Este o situatie care arata vulnerabilitatea listei substantelor interzise, stabilita cu prea multa usurinta, mai mult in functie de interese de moment decat conform adevarului medical.
3. Meldoniumul este o substanta interzisa sportivilor de la 01.Ianuarie.2016. Masura controversata a fost luata in urma unor studii facute de organizatii americane (WADA - Agentia Americana Antidoping; Partnership for Clean Competition, Comitetul Olimpic American), mai degraba pentru ca s-a vazut ca este frecvent folosita de unii sportivi, in special de catre cei din Europa de Est si in special de catre sportivii rusi. Dar teste clare care sa arate probleme de sanatate pentru cei care consuma frecvent Meldonium sau teste clare care sa arata imbunatatirea performantelor sportive datorita Meldoniumului nu exista.
Deci, se pare ca americanii au dorit sa elimine concurenta din sport si din domeniul farmaceutic, Meldoniumul existand inca din 1975 si aprobat in Tarile Baltice si Rusia. Meldoniumul a fost creat in Letonia pentru tratarea cardiopatiei ischemice si a infarctului miocardic si folosit de vreo 40 de ani fara probleme de simplii cetateni. Circa doua milioane de persoane folosesc frecvent Meldonium (sursa: https://www.agerpres.ro/sport/2016/03/11/doua-milioane-de-persoane-utilizeaza-regulat-meldonium-asigura-inventatorul-sau-11-07-51)!
Probabil ca de acum incolo rusii trebuie sa foloseasca mai multe produse farmaceutice americane, care nu se afla pe lista substantelor interzise. Cine stie, poate ca in cativa ani folosirea Meldoniumului va fi din nou permisa sportivilor.
4. Concluzii. Rezulta ca lupta antidoping nu este tocmai fair-play. Daca ne gandim ca nici sportul nu este tocmai fair-play (de exemplu, in fotbal rezultatele si clasamentele pot fi viciate de jucatori care triseaza pe teren, de arbitri care iau decizii contrare realitatii, de medici care ofera substante dopante, de decizii administrative care penalizeaza cluburile cu probleme financiare), rezulta ca sportul nu mai este... sport, ci doar o lume paralela, cu propriile ei interese financiare.
luni, 20 iunie 2016
Un nou moment de dreptate in fotbalul si in sportul romanesc postdecembrist
Odata cu plecarea acasa a echipei Romaniei de fotbal, eliminata pe merit dupa meciul cu Albania, s-a facut inca o data dreptate in fotbalul si in sportul romanesc, ambele traind dupa 1990 din amintirile de pe vremea comunismului si din propaganda ieftina pentru suporteri exaltati si spalati pe creier.
Din start trebuie spus ca aceasta infrangere si necalificare nu este o drama nationala, dupa cum un succes nemeritat nu ar fi trebuit tratat ca o victorie nationala, ci mai degraba ca o ironie a vietii cotidiene.
Sportul presupune o disputa intre doua echipe, iar echipa de profesionisti... amatori a Romaniei a dovedit cu prisosinta ca e mai slaba decat echipa Albaniei.
Pentru mine este uimitor cum niste jucatori asa zis profesionisti nu au nici macar conditie fizica, tot asa cum a fost uimitor sa vad ca portarul Tatarusanu era peste tot mai putin in poarta.
Dar acestea sunt problemele jucatorilor si antrenorilor, nu cred ca e treaba celor de pe margine sa sfatuiasca jucatorii sa aiba o pregatire fizica superioara si sa acopere corect terenul de joc.
Daca o echipa de asa zisi profesionisti ai fotbalului considera ca poate face performanta fara sa se agite prea mult pe teren, atunci cred ca aceasta este exclusiv treaba jucatorilor.
Multi jucatori pot fi mai rudimentari din punct de vedere tehnic, dar atat timp cat se lupta pentru fiecare minge, se poate spune ca dau tot ce pot pe teren. O echipa care nu stie sa lupte nu merita sa se califice. Albania a luptat pana la capat si a invins, jucand cum speram noi sa vedem Romania. La prezentarea echipelor m-am amuzat de numele jucatorilor Sadiku (ce nume de legenda!) si Lila (mai lipsea Axinte de la Vacanta Mare, cel cu caciula tip bostan), dar in teren primul a marcat din centrarea celui de-al doilea si cu asta cei doi ne-au redus la tacere.
Sigur ca urmeaza analize "serioase" si se va redescoperi ca fotbalul romanesc se zbate intre blaturi, insolventa si faliment, spre deliciul "oamenilor de afaceri din fotbal" si spre disperarea fraierilor care sunt alaturi de achipa favorita.
Dar atat timp cat tata Puiu (devenit dupa acest meci tata Puju) se declara multumit ca a ajuns pana aici (poate pe buna dreptate), atunci nu vad de ce ar avea suporterii si jurnalistii alte pretentii. Echipa Romaniei a avut ca obiectiv necalificarea si a reusit.
Tata Puju nu mi-a placut niciodata, chiar daca este considerat antrenorul cu cele mai mari performante la echipa nationala. Daca privim in urma, in 1994 a reusit sa NU ajunga intre primele 4 echipe din lume desi in sferturi Romania, cu cea mai buna echipa a sa din toate timpurile, a condus cu 1-0 Suedia si avea un jucator in plus pe teren!
Dar asa-i in fotbal si in viata. Atunci Iordanescu culegea lauri pentru performante cu gust amar si mai primea cate o stea pe epoleti, acum nu i se va retrage vreo stea pentru participarea ridicola la acest turneu final. Dar meciul cu numarul 100 de la nationala l-a definit foarte bine ca antrenor, tot asa cum i-a definit pe jucatori ca sportivi si cum a definit Federatia Romana de Fotbal ca organizatie.
Pe site-ul FRF, http://www.frf.ro/, am vrut sa vad numarul de fotbalisti legitimati. Ca si in alte sporturi, aceasta informatie este cenzurata, site-ul fiind organizat in stil de presa on-line, prezentand la inceput fotografii colorate ale contraperformerilor, iar la sectiunea "Membrii FRF" fiind enumerate adresele cluburilor si asociatiilor judetene de fotbal.
Formal am sperat ca Razvan Burleanu sa schimbe ceva in fotbalul romanesc, sa aduca un suflu nou (cum spune cliseul), conform programului cu care s-a prezentat pentru a castiga sefia FRF si care ar corespunde ca directii de dezvoltare. Dar, dupa cum se vede, programul a fost facut mai degraba din motive electorale. Asta nu inseamna ca ar fi fost mai bine cu infractorul Gheorghe Popescu, care nici macar nu a prezentat vreun program cu ocazia depunerii candidaturii pentru sefia FRF.
In concluzie, atat poate fotbalul romanesc, cam tot atat cat poate si statul roman, semn ca putem avea fara nicio grija si alte treburi si distractii in viata. Vremea este prea frumoasa pentru a fi tintuiti in fata televizorului ca sa vedem cum dau unii cu stangul in dreptul pe salarii nesimtite, in timp ce altii sunt haituiti si umiliti pe la locurile de munca pentru salarii ridicole...
Din start trebuie spus ca aceasta infrangere si necalificare nu este o drama nationala, dupa cum un succes nemeritat nu ar fi trebuit tratat ca o victorie nationala, ci mai degraba ca o ironie a vietii cotidiene.
Sportul presupune o disputa intre doua echipe, iar echipa de profesionisti... amatori a Romaniei a dovedit cu prisosinta ca e mai slaba decat echipa Albaniei.
Pentru mine este uimitor cum niste jucatori asa zis profesionisti nu au nici macar conditie fizica, tot asa cum a fost uimitor sa vad ca portarul Tatarusanu era peste tot mai putin in poarta.
Dar acestea sunt problemele jucatorilor si antrenorilor, nu cred ca e treaba celor de pe margine sa sfatuiasca jucatorii sa aiba o pregatire fizica superioara si sa acopere corect terenul de joc.
Daca o echipa de asa zisi profesionisti ai fotbalului considera ca poate face performanta fara sa se agite prea mult pe teren, atunci cred ca aceasta este exclusiv treaba jucatorilor.
Multi jucatori pot fi mai rudimentari din punct de vedere tehnic, dar atat timp cat se lupta pentru fiecare minge, se poate spune ca dau tot ce pot pe teren. O echipa care nu stie sa lupte nu merita sa se califice. Albania a luptat pana la capat si a invins, jucand cum speram noi sa vedem Romania. La prezentarea echipelor m-am amuzat de numele jucatorilor Sadiku (ce nume de legenda!) si Lila (mai lipsea Axinte de la Vacanta Mare, cel cu caciula tip bostan), dar in teren primul a marcat din centrarea celui de-al doilea si cu asta cei doi ne-au redus la tacere.
Sigur ca urmeaza analize "serioase" si se va redescoperi ca fotbalul romanesc se zbate intre blaturi, insolventa si faliment, spre deliciul "oamenilor de afaceri din fotbal" si spre disperarea fraierilor care sunt alaturi de achipa favorita.
Dar atat timp cat tata Puiu (devenit dupa acest meci tata Puju) se declara multumit ca a ajuns pana aici (poate pe buna dreptate), atunci nu vad de ce ar avea suporterii si jurnalistii alte pretentii. Echipa Romaniei a avut ca obiectiv necalificarea si a reusit.
Tata Puju nu mi-a placut niciodata, chiar daca este considerat antrenorul cu cele mai mari performante la echipa nationala. Daca privim in urma, in 1994 a reusit sa NU ajunga intre primele 4 echipe din lume desi in sferturi Romania, cu cea mai buna echipa a sa din toate timpurile, a condus cu 1-0 Suedia si avea un jucator in plus pe teren!
Dar asa-i in fotbal si in viata. Atunci Iordanescu culegea lauri pentru performante cu gust amar si mai primea cate o stea pe epoleti, acum nu i se va retrage vreo stea pentru participarea ridicola la acest turneu final. Dar meciul cu numarul 100 de la nationala l-a definit foarte bine ca antrenor, tot asa cum i-a definit pe jucatori ca sportivi si cum a definit Federatia Romana de Fotbal ca organizatie.
Pe site-ul FRF, http://www.frf.ro/, am vrut sa vad numarul de fotbalisti legitimati. Ca si in alte sporturi, aceasta informatie este cenzurata, site-ul fiind organizat in stil de presa on-line, prezentand la inceput fotografii colorate ale contraperformerilor, iar la sectiunea "Membrii FRF" fiind enumerate adresele cluburilor si asociatiilor judetene de fotbal.
Formal am sperat ca Razvan Burleanu sa schimbe ceva in fotbalul romanesc, sa aduca un suflu nou (cum spune cliseul), conform programului cu care s-a prezentat pentru a castiga sefia FRF si care ar corespunde ca directii de dezvoltare. Dar, dupa cum se vede, programul a fost facut mai degraba din motive electorale. Asta nu inseamna ca ar fi fost mai bine cu infractorul Gheorghe Popescu, care nici macar nu a prezentat vreun program cu ocazia depunerii candidaturii pentru sefia FRF.
In concluzie, atat poate fotbalul romanesc, cam tot atat cat poate si statul roman, semn ca putem avea fara nicio grija si alte treburi si distractii in viata. Vremea este prea frumoasa pentru a fi tintuiti in fata televizorului ca sa vedem cum dau unii cu stangul in dreptul pe salarii nesimtite, in timp ce altii sunt haituiti si umiliti pe la locurile de munca pentru salarii ridicole...
luni, 18 aprilie 2016
Gimnastica romaneasca face un recul de 48 de ani
La fel ca si economia Romaniei, care parea ca duduie desi e tot mai fictiva si mai fantomatica, gimnastica romaneasca nu s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro nici la masculin, nici la feminin, desi, conform surselor, declaratiile inaintea turneului preolimpic erau urmatoarele:
''Eu mă simt bine, voi face patru aparate. Echipa este pe drumul cel bun, am făcut antrenamente bune după concursul din Belgia şi sperăm să mai urcăm un pic." (Diana Bulimar)
"Dacă nu avem ratări, şansele de calificare sunt mari'' (Catalina Ponor);
(sursa: http://www.digisport.ro/Sport/GIMNASTICA/Ponor+inainte+de+turneul+preolimpic+Sansele+de+calificare+sunt+m:).
Iar preşedintele FR Gimnastică, Adrian Stoica, nici nu se gandea ca echipa de gimnastica feminina nu ca fi prezenta la JO de la Rio dupa esecul de la Campionatele Mondiale de Gimnastica de la Glasgow.
Dupa ratarea calificarii la JO, atat la feminin, cat si la masculin, au venit si declaratiile aparent realiste, dar la fel de departe de adevar.
Adevarul nespus la televizor este ca Romania nu mai este o tara care favorizeaza sportul de masa. Adica este o tara fara o baza de selectie, fara practicanti de placere a sporturilor, fara cluburi sportive, fara sali de sport la nivelul timpului in care traim si chiar si fara public care sa intre in salile de sport, daca intrarea este pe bani.
Chiar si fotbalul, care isi mentine popularitatea la nivel national, se afla in dificultate, cu numeroase cluburi de prima liga si candva de prim rang in dificultate.
Sportul a devenit un lux in Romania. Intr-o tara de muritori de foame nu exista prea multi cetateni capabili sa dea bani pe un minim de echipament sportiv strict necesar, din moment ce nu prea au bani nici macar pentru... seminte. Practic, sportul romaesc este aliniat la nivelul de trai din Romania, la oarece distanta pe sub talpa broastei.
Iar statul a folosit sportul in scopuri exclusiv propagandistice, exploatand la sange bruma de sportivi pe care i-a mai avut la dispozitie dupa trecerea de la comunism la infractionalism, in speranta ca acestia vor avea rezultate si se va putea trambita prin presa "mandria de a fi roman".
De prea multa vreme, "mandria de a fi roman" este la fel de populara ca si "mandria de a fi muritor de foame".
Asa se face ca gimnastica feminina si masculina au incercat si acum sa forteze limitele Catalinei Ponor si ale lui Marian Dragulescu, doi sportivi de exceptie, dar care acum au varste de "bunica" (aproape 29 de ani), respectiv "strabunic" (aproape 36 de ani) in gimnastica!
Cenzura din sportul romanesc este uriasa. Date de la federatiile sportive referitoare la cluburi si la numarul de sportivi practicanti si legitimati la cluburi sunt greu accesibile si la fel de greu centralizabile.
De pe sursa Federatiei Romane de Gimnastica am obtinut cu greu niste date care ar fi trebuit sa fie disponibile instantaneu, ca sa aflu cate cluburi si cati sportivi, seniori si juniori, baieti si fete, practica acest sport. Rezultatele sunt uluitoare!!!
Conform sursei http://www.romgym.ro/continut/uploads/2010/06/Date-Statistice-2015.pdf, avem:
A. Un numar de 35 cluburi de gimnastica artistica la nivel national!!!
B. Un total de 939 sportivi, baieti si fete, juniori si seniori, care sunt legitimati la aceste cluburi!!!
Cu acestia spera gimnastica romaneasca, in ipocrizia ei dezgustatoare, sa se mentina in elita mondiala a gimnasticii!!!
Comentariile aproape ar fi de prisos, daca nu mi-as aminti ca sportivul roman este in general un simplu oportunist care spera sa aiba acces la cascaval, la fel ca si profesorul, medicul sau artistul roman.
Coloana vertebrala lipseste in totalitate sportivilor. Nu am auzit pe cineva intre sportivi sa fie antisistem si sa demaste bataia de joc generalizata din sportul romanesc si din societatea romaneasca. Fiecare este pentru el, sa-i fie lui bine, intr-o lume in care prea putini par capabili sa mai inteleaga ce e bine si sa deosebeasca binele de rau.
Iar despre profilul moral al unor gimnaste romance care au pozat in reviste pentru adulti (una chiar a ajuns sa lucreze benevol ca prostituata in Germania) iar nu ar mai fi aproape nimic de comentat, cu exceptia unor citate relevante in limba italiana (probabil, ca sa inteleaga si americanii) de pe sursa https://it.wikipedia.org/wiki/Florica_Leonida:
"Florica "Floarea" Leonida (Bucarest, 13 gennaio 1987) è un'ex ginnasta rumena, vincitrice di medaglie europee e mondiali con la nazionale rumena di ginnastica artistica; attualmente lavora come prostituta con lo pseudonimo di Sascha Brown.";
"Nel 2012 si diffonde la notizia, tramite la sua compagna della nazionale Monica Roșu, che la Leonida ha iniziato a lavorare nell'industria del sesso, come prostituta di alto livello, prima in Germania e poi in Austria, guadagnando circa 6000-7000 euro a settimana."!!!
Acesta este traiul demn si decent propus de statul mafiot totalitar roman cetatenilor sai.
Sa gandim pozitiv: daca lumii sportului romanesc nu-i pasa de sine, cu atat mai mult nu trebuie sa le pese simplilor cetateni. Pana la urma, sportul a devenit o simpla munca, total neproductiva si din ce in ce mai falsa, pe care multi o fac in speranta ca nu vor ajunge muritori de foame sau cu scopul de a nu muri de foame.
Iar dupa numeroasele scandaluri legate de coruptia, de blaturile si de dopajul din sport, armonios inganate cu evaziunea fiscala si cu spalarea de bani, sportul si sportivii au devenit din ce in ce mai mult sinonimi cu nimic.
''Eu mă simt bine, voi face patru aparate. Echipa este pe drumul cel bun, am făcut antrenamente bune după concursul din Belgia şi sperăm să mai urcăm un pic." (Diana Bulimar)
"Dacă nu avem ratări, şansele de calificare sunt mari'' (Catalina Ponor);
(sursa: http://www.digisport.ro/Sport/GIMNASTICA/Ponor+inainte+de+turneul+preolimpic+Sansele+de+calificare+sunt+m:).
Iar preşedintele FR Gimnastică, Adrian Stoica, nici nu se gandea ca echipa de gimnastica feminina nu ca fi prezenta la JO de la Rio dupa esecul de la Campionatele Mondiale de Gimnastica de la Glasgow.
Dupa ratarea calificarii la JO, atat la feminin, cat si la masculin, au venit si declaratiile aparent realiste, dar la fel de departe de adevar.
Adevarul nespus la televizor este ca Romania nu mai este o tara care favorizeaza sportul de masa. Adica este o tara fara o baza de selectie, fara practicanti de placere a sporturilor, fara cluburi sportive, fara sali de sport la nivelul timpului in care traim si chiar si fara public care sa intre in salile de sport, daca intrarea este pe bani.
Chiar si fotbalul, care isi mentine popularitatea la nivel national, se afla in dificultate, cu numeroase cluburi de prima liga si candva de prim rang in dificultate.
Sportul a devenit un lux in Romania. Intr-o tara de muritori de foame nu exista prea multi cetateni capabili sa dea bani pe un minim de echipament sportiv strict necesar, din moment ce nu prea au bani nici macar pentru... seminte. Practic, sportul romaesc este aliniat la nivelul de trai din Romania, la oarece distanta pe sub talpa broastei.
Iar statul a folosit sportul in scopuri exclusiv propagandistice, exploatand la sange bruma de sportivi pe care i-a mai avut la dispozitie dupa trecerea de la comunism la infractionalism, in speranta ca acestia vor avea rezultate si se va putea trambita prin presa "mandria de a fi roman".
De prea multa vreme, "mandria de a fi roman" este la fel de populara ca si "mandria de a fi muritor de foame".
Asa se face ca gimnastica feminina si masculina au incercat si acum sa forteze limitele Catalinei Ponor si ale lui Marian Dragulescu, doi sportivi de exceptie, dar care acum au varste de "bunica" (aproape 29 de ani), respectiv "strabunic" (aproape 36 de ani) in gimnastica!
Cenzura din sportul romanesc este uriasa. Date de la federatiile sportive referitoare la cluburi si la numarul de sportivi practicanti si legitimati la cluburi sunt greu accesibile si la fel de greu centralizabile.
De pe sursa Federatiei Romane de Gimnastica am obtinut cu greu niste date care ar fi trebuit sa fie disponibile instantaneu, ca sa aflu cate cluburi si cati sportivi, seniori si juniori, baieti si fete, practica acest sport. Rezultatele sunt uluitoare!!!
Conform sursei http://www.romgym.ro/continut/uploads/2010/06/Date-Statistice-2015.pdf, avem:
A. Un numar de 35 cluburi de gimnastica artistica la nivel national!!!
B. Un total de 939 sportivi, baieti si fete, juniori si seniori, care sunt legitimati la aceste cluburi!!!
Cu acestia spera gimnastica romaneasca, in ipocrizia ei dezgustatoare, sa se mentina in elita mondiala a gimnasticii!!!
Comentariile aproape ar fi de prisos, daca nu mi-as aminti ca sportivul roman este in general un simplu oportunist care spera sa aiba acces la cascaval, la fel ca si profesorul, medicul sau artistul roman.
Coloana vertebrala lipseste in totalitate sportivilor. Nu am auzit pe cineva intre sportivi sa fie antisistem si sa demaste bataia de joc generalizata din sportul romanesc si din societatea romaneasca. Fiecare este pentru el, sa-i fie lui bine, intr-o lume in care prea putini par capabili sa mai inteleaga ce e bine si sa deosebeasca binele de rau.
Iar despre profilul moral al unor gimnaste romance care au pozat in reviste pentru adulti (una chiar a ajuns sa lucreze benevol ca prostituata in Germania) iar nu ar mai fi aproape nimic de comentat, cu exceptia unor citate relevante in limba italiana (probabil, ca sa inteleaga si americanii) de pe sursa https://it.wikipedia.org/wiki/Florica_Leonida:
"Florica "Floarea" Leonida (Bucarest, 13 gennaio 1987) è un'ex ginnasta rumena, vincitrice di medaglie europee e mondiali con la nazionale rumena di ginnastica artistica; attualmente lavora come prostituta con lo pseudonimo di Sascha Brown.";
"Nel 2012 si diffonde la notizia, tramite la sua compagna della nazionale Monica Roșu, che la Leonida ha iniziato a lavorare nell'industria del sesso, come prostituta di alto livello, prima in Germania e poi in Austria, guadagnando circa 6000-7000 euro a settimana."!!!
Acesta este traiul demn si decent propus de statul mafiot totalitar roman cetatenilor sai.
Sa gandim pozitiv: daca lumii sportului romanesc nu-i pasa de sine, cu atat mai mult nu trebuie sa le pese simplilor cetateni. Pana la urma, sportul a devenit o simpla munca, total neproductiva si din ce in ce mai falsa, pe care multi o fac in speranta ca nu vor ajunge muritori de foame sau cu scopul de a nu muri de foame.
Iar dupa numeroasele scandaluri legate de coruptia, de blaturile si de dopajul din sport, armonios inganate cu evaziunea fiscala si cu spalarea de bani, sportul si sportivii au devenit din ce in ce mai mult sinonimi cu nimic.
joi, 31 martie 2011
Codul Muncii si politicienii
Codul Muncii aplicat politicienilor evidentiaza faptul ca politicienii sunt mult mai presus de lege. Fie ca vorbim de presedinte, prim ministru, ministri, secretari de stat, deputati senatori, europarlamentari, Codul Muncii dupa care lucreaza aceste personaje este total diferit dupa cel aplicat cetatenilor de rand, din urmatoarele motive:
1. Nu exista criterii de performanta aplicabile celor mentionati;
2. Nu exista sanctiuni aplicabile politicienilor pentru urmatoarele situatii:
- incompetenta;
- prostie;
- munca de proasta calitate;
- rea credinta sau lipsa de loialitate;
- prejudicii create statului, bugetului de stat, cetatenilor romani;
- coruptie;
- lipsa productivitatii;
- dorinta de a nu munci si dorinta de a munci prost.
Un exemplu de munca de calitate execrabila a statului este imprumutul de 20 de miliarde de euro de la FMI. Daca guvernul Tariceanu a creat aceasta gaura in buget prin cresterea numarului de angajati in sectorul bugetar, sau daca statul a angajat acest imprumut ca sa-si "traga" un comision din dobanda luata de FMI, nu are importanta. Important este ca nimeni dintre angajatii statului nu este facut raspunzator de aceasta uriasa "contraperformanta" a statului.
Un exemplu de lipsa de loialitate si de coruptie este cazul Adrian Severin. Legea nu poate face nimic impotriva lui Adrian Severin? Nu i se poate desface instantaneu contractul de munca de europarlamentar? I se cere doar demisia?
Dupa modelul Adrian Severin ar trebui, de exemplu, ca un angajat in sectorul privat sa poata cumpara pixuri de 2 lei cu 1 milion bucata fara sa fie concediat si tras la raspundere. Doar sa i se ceara demisia. Dar daca nu demisioneaza, asta e, sa-l suporte in continuare.
Dar sa vedem ce pretentii au patronii de la angajati. Patronul Viorel Micula declara, conform sursei:
http://www.gandul.info/news/analiza-codul-muncii-vicepresedinte-dacia-sa-simta-angajatul-ca-atunci-cand-munceste-prost-poate-fi-inlocuit-ce-spun-patronii-european-drinks-si-mobexpert-7926151
"Sunt si cazuri în care unii angajati fie nu pot munci, fie, pur si simplu, nu vor. Ce faci atunci?"
Conform aceleiasi surse:
"Nu se poate sa cerem numai drepturi si venituri fara sa dam ceva în schimb. În România lui 2011 nu se mai poate pune problema ca angajatii sunt sclavi. Un angajat îsi merita drepturile prin persoana sa, prin productivitatea, prin vointa si prin loialitatea sa", a declarat Stroe [de la Dacia] pentru Gândul. "În acelasi timp însa trebuie creat un cadru în care angajatul sa simta cu adevarat ca atunci când munceste mai putin sau mai prost, el poate fi înlocuit. Este nevoie de concurenta".
Conform Constitutiei Romaniei, Art. 69, alineatul (1) "In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului".
Nu ar trebui sa existe un cadru legislativ prin care poporul roman, PATRONUL politicienilor cu functii in stat si in Uniunea Europeana, sa poata concedia si sanctiona politicienii prosti, corupti sau neperformanti? Legea e foarte "potenta" cu cetatenii care parcheaza neregulamentar pentru ca locurile de parcare sunt insuficiente. In schimb legea este neputincioasa si inexistenta in fata nesimtirii politice. Politicienii romani pot distruge tara si cetatenii fara sa fie vreodata trasi la raspundere.
Mi se pare ca ii doare in 3-4 litere pe politicieni daca nu vor mai fi alesi la urmatorul mandat, important e sa "produca" in mandatul actual. Asa e legea! Nimeni nu e mai presus de lege! Ei, as! Sunt unii mai presus de lege... prin lege.
1. Nu exista criterii de performanta aplicabile celor mentionati;
2. Nu exista sanctiuni aplicabile politicienilor pentru urmatoarele situatii:
- incompetenta;
- prostie;
- munca de proasta calitate;
- rea credinta sau lipsa de loialitate;
- prejudicii create statului, bugetului de stat, cetatenilor romani;
- coruptie;
- lipsa productivitatii;
- dorinta de a nu munci si dorinta de a munci prost.
Un exemplu de munca de calitate execrabila a statului este imprumutul de 20 de miliarde de euro de la FMI. Daca guvernul Tariceanu a creat aceasta gaura in buget prin cresterea numarului de angajati in sectorul bugetar, sau daca statul a angajat acest imprumut ca sa-si "traga" un comision din dobanda luata de FMI, nu are importanta. Important este ca nimeni dintre angajatii statului nu este facut raspunzator de aceasta uriasa "contraperformanta" a statului.
Un exemplu de lipsa de loialitate si de coruptie este cazul Adrian Severin. Legea nu poate face nimic impotriva lui Adrian Severin? Nu i se poate desface instantaneu contractul de munca de europarlamentar? I se cere doar demisia?
Dupa modelul Adrian Severin ar trebui, de exemplu, ca un angajat in sectorul privat sa poata cumpara pixuri de 2 lei cu 1 milion bucata fara sa fie concediat si tras la raspundere. Doar sa i se ceara demisia. Dar daca nu demisioneaza, asta e, sa-l suporte in continuare.
Dar sa vedem ce pretentii au patronii de la angajati. Patronul Viorel Micula declara, conform sursei:
http://www.gandul.info/news/analiza-codul-muncii-vicepresedinte-dacia-sa-simta-angajatul-ca-atunci-cand-munceste-prost-poate-fi-inlocuit-ce-spun-patronii-european-drinks-si-mobexpert-7926151
"Sunt si cazuri în care unii angajati fie nu pot munci, fie, pur si simplu, nu vor. Ce faci atunci?"
Conform aceleiasi surse:
"Nu se poate sa cerem numai drepturi si venituri fara sa dam ceva în schimb. În România lui 2011 nu se mai poate pune problema ca angajatii sunt sclavi. Un angajat îsi merita drepturile prin persoana sa, prin productivitatea, prin vointa si prin loialitatea sa", a declarat Stroe [de la Dacia] pentru Gândul. "În acelasi timp însa trebuie creat un cadru în care angajatul sa simta cu adevarat ca atunci când munceste mai putin sau mai prost, el poate fi înlocuit. Este nevoie de concurenta".
Conform Constitutiei Romaniei, Art. 69, alineatul (1) "In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului".
Nu ar trebui sa existe un cadru legislativ prin care poporul roman, PATRONUL politicienilor cu functii in stat si in Uniunea Europeana, sa poata concedia si sanctiona politicienii prosti, corupti sau neperformanti? Legea e foarte "potenta" cu cetatenii care parcheaza neregulamentar pentru ca locurile de parcare sunt insuficiente. In schimb legea este neputincioasa si inexistenta in fata nesimtirii politice. Politicienii romani pot distruge tara si cetatenii fara sa fie vreodata trasi la raspundere.
Mi se pare ca ii doare in 3-4 litere pe politicieni daca nu vor mai fi alesi la urmatorul mandat, important e sa "produca" in mandatul actual. Asa e legea! Nimeni nu e mai presus de lege! Ei, as! Sunt unii mai presus de lege... prin lege.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)