Mafia legumelor si fructelor din piete si manipularea televizata

Piata de legume si fructe din Romania este dominata, ca de obicei, de manipulare, aberatii, evaziune fiscala si minciuna. Scopul este, ca intotdeauna, cresterea artificiala a preturilor la legume si fructe in plin sezon.

Chiar azi, 16.Iulie.2013, am vazut pe Digi24 un reportaj cum ca preturile produselor agricole romanesti sunt foarte scazute, intre 1 leu/ kg si 1,5 lei/ kg, cu referire in special la rosii si castraveti. Se sustinea, in mod absolut mincinos, ca anul trecut rosiile se vindeau in piata cu 5 lei/ kg. Niciodata in plina vara rosiile nu s-au vandut la un astfel de pret in Bucuresti!

Tocmai am fost in Piata Rahova. Am mai fost si sambata, 13.07.2013 si situatia este identica. Pe langa contrabanda "clasica" cu tigari Viceroy si Doina, am putut vedea care sunt preturile reale, de ultima ora, la legume si fructe. Rosiile pe la sfarsitul lui iunie s-au vandut la preturi intre 1 leu/ kg si 1,5 lei/ kg, dar acum se vand cu preturi intre 2 si 3 lei/ kg. Castravetii se vand cu 2 lei/ kg, la fel ca si cartofii.

In materialele televizate ni se spune ca, din cauza supraproductiei, producatorii sunt siliti sa vanda la preturi inferioare costurilor de productie. Asa sa fie? Cum pot fi siliti producatorii sa vanda la ce pret vor intermediarii? Le pun intermediarii un pistol la cap? Dupa ce norma a economiei de piata exista obligativitatea pentru producatori de a vinde sub preturile de productie?

Mereu are loc anual aceasta prosteala, acest cliseu cu producatorii care "vand sub pretul de productie". Ma asteptam sa se inchida toate afacerile din Romania cu terenuri cultivate cu legume si fructe de vreo 10-15 ani, dar iata ca nu e asa. Probabil ca producatorii lu' Peste fac voluntariat cu rosii si castraveti si nu sunt deloc interesati de profit, ba chiar nu se simt bine daca nu ies in pierdere.

Ar mai fi cateva puncte de vedere din care ar rezulta ca producatorii de legume si fructe par batuti in cap.

In primul rand, nu au fost in stare de minim 20 de ani sa isi deschida macar un singur spatiu de desfacere al marfurilor agricole in Bucuresti, la pret de detaliu. Cum este posibil asa ceva? Ce anume opreste producatorii sa elimine intermediarii si sa-si obtina singuri intreg profitul? Sunt atatea terenuri virane in sectorul 5, unde locuiesc, ca s-ar putea vinde direct din autotrenuri, daca tot exista supraproductie...

In al doilea rand, ca tot vorbim de rosii si castraveti, producatorii lu' Peste nu au fost in stare, de minim 20 de ani, sa faca niste fabricute de conserve. Suc de rosii, bulion, castraveti murati, probabil ca nu s-a pomenit in Romania de asa ceva si nimeni nu consuma astfel de produse...

"Saracutii" producatori, hai sa facem un miting sa le plangem pe umar... Sau sa facem alt miting, sa se dubleze preturile si sa se injumatateasca salariile... Chiar ma gandesc sa le dau o coaja de paine uscata producatorilor si statului mafiot roman, sa nu moara de foame...

Conform sursei http://www.telegrama.ro/stiri/actualitate/item/9686-castrave%C5%A3ii-fabio-retra%C5%9Fi-de-pe-pia%C5%A3a-din-rom%C3%A2nia-vezi-aici-de-ce,

"Cea mai mare organizaţie de producători, SC Hortifruct SRL, a anunţat că, începând cu 10 iulie, va începe retragerea de pe piaţă a 1.000 de tone de castraveţi Fabio, potrivit Ministerului Agriculturii.
[...]
Cantităţile de produse retrase sunt distribuite gratuit următoarelor categorii de beneficiari...
[...]
Organizaţia producătorilor spune că au recurs la acest lucru din cauza supraproducţiei şi, prin urmare, a preţului prea mic pe piaţă."

Am inteles, deci daca se distribuie gratuit 1.000 de tone de castraveti (!), se poate spune ca se vinde marfa peste pretul de productie...

Conform sursei http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Craiova/Stiri/Legume+ieftine+in+pietele+din+Craiova, aparuta pe 09.Iulie.2013,

"Pieţele din Craiova abundă de legume care îşi aşteaptă, pe tarabe, cumpărătorii. Pentru un kilogram de roşii, castraveţi sau dovlecei, comercianţii nu cer mai mult de un leu.
[...]
Cumpărătorii sunt mulţumiţi că preţuri legumelor au mai scăzut.

Singurii nemulţumiţi sunt comercianţii, care spun că au muncit un sezon întreg şi au ajuns să vândă marfa pe nimic."

Ar fi de mentionat ca in plin sezon preturile la legume de 1 leu pe kilogram sunt absolut normale. In anii trecuti s-au vandut constant la acest pret cartofi, vinete, castraveti, dovlecei, varza. Anul trecut spre toamna a aparut foarte multa conopida care s-a vandut cu 1 leu/ kg.

Acum, in acest moment, in supermarchet se vand dovleceii cu 1,4 lei/ kg, dar se stie ca supermarchetul plateste statului 24% TVA, deci tot pe la 1 leu/ kg ar fi pretul fara taxe la stat.

O productie de 3 kg de legume pe metrul patrat este mai degraba modica. Considerand aceasta valoare, pe un hectar se produc 30 de tone de legume! In lei, considerand pretul de 1 leu/ kg, valoarea de vanzare este de 30.000 de lei pentru un hectar. Sa nu-mi spuna producatorii ca au cheltuieli de productie de 30.000 lei la hectar, adica de 3 lei pe metrul patrat, ca doar nu pun parchet pe terenul arabil :) Poate ca televiziunile lu' Peste ar trebui sa manance mai multe rosii autohtone si mai putin rahat atunci cand fabrica stirile mincinoase.

In schimb, in piete continua evaziunea fiscala patronata de stat. Intermediarii cu certificat de "producator" fac legea in piete, cel putin in pietele bucurestene. Tarabele vand cantitati industriale de legume si fructe, pentru ca statul "naiv" vrea sa puna GPS pe autotrenurile care "tranziteaza" Romania, in loc sa puna case de marcat in piete si sa fiscalizeze tarabistii, asa cum se intampla in occident.

Am gasit un material perfect despre evaziunea fiscala din pietele brasovene (care, iata, functioneaza dupa aceleasi "norme metodologice" ca in Bucuresti) pe sursa http://www.mytex.ro/economic/fructele-sunt-foarte-scumpe-pentru-buzunarele-brasovenilor_357764.php, de vineri, 12.Iulie.2013:

"Fructele sunt foarte scumpe pentru buzunarele braşovenilor.

Din păcate, pieţe oraşului sunt pline de speculanţi care se pretind producători agricoli şi care, în baza unui certificat de producător obţinut într-o comună îndepărtată din Moldova sau Oltenia, stabilesc preţurile după bunul plac.
...
Ca să înţelegeţi mai bine „japca” practicată astăzi în pieţele braşovene de legume şi fructe, trebuie să vizitaţi pentru câteva minute pieţele Star şi Bartolomeu. Aici, sunt puţini producători, îi numeri pe degetele de la o mână, iar comercianţii practică preţuri uluitoare, pe sistemul dacă tot au clienţi puţini măcar să-i „ardă”. Majoritatea preţurile sunt mai mari cu cel puţin un leu decât cele practicate la Dacia, Astra sau Tractorul. Preţurile sunt cu atât mai revoltătoare cu cât ele sunt practicate de speculanţi, oameni care probabil nu s-au urcat în viaţa lor într-un cireş să-i culeagă fructele. Aceştia cumpără marfă din depozit, probabil de la a doua mână de intermediari, o transportă în piaţă şi beneficiind de o masă şi un cântar electronic realizează încasări substanţiale. Toată lumea cunoaşte acest lucru, inclusiv responsabilii pieţelor, însă „afacerea” este atât de bine gândită, încât are profitul asigurat zilnic. La modă este PFA (persoana fizică autorizată) în contul căreia afaceristul plăteşte trimestrial un impozit forfetar echivalent cu vreo două ore de vândut la tarabă. În rest vorbim despre profit curat, tax-free. Însă, în calitate de comerciant, Legea nr. 64/2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 îl obligă să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Ei bine, în nici o piaţă din oraş comercianţii de fructe şi legume nu utilizează casă de marcat, deşi legea îi obligă. Cu alte cuvinte, în condiţiile în care cumpărători sunt [cu] duiumul, pentru [ca] oamenii trebuie să mănânce, şi preţurile sunt foarte mari, este uşor de imaginat ce încasări au aceşti producători-comercianţi în fiecare zi.

Să trăiască specula!
În ceea ce priveşte celelalte pieţe agroalimentare din oraş, dacă preţurile sunt mai rezonabile este datorită concurenţei dintre numărul mare de speculanţi care fac legea şi în rândul producătorilor. În număr mai mic, fermierii sunt nevoiţi să accepte preţurile impuse de samsari. În aceste zone speculanţii de legume şi fructe fac legea, toleraţi de autorităţi. „Arestează” zilnic 10-15 mese într-o piaţă, acoperind toate zonele cu vad comercial şi stabilesc un preţ pe care fermierii trebuie să-l respecte. Nu o fac? Iese scandal. În piaţă, aceeaşi gaşcă de speculanţi, cu mâini nebătătorite de sapă sau plug, vând an de an zeci de tone de cartofi, pepeni, castraveţi, roşii, ardei capia, ardei graşi, vinete, salată, varza, ceapă şi fructe de tot felul, în funcţie de sezon. Primăvara şi vara se vând „la greu” trufandalele, iar toamna le vine rândul legumelor pentru conserve. O asemenea producţie anuală l-ar face invidios chiar şi pe marele botanist rus Ivan Vladimirovici Miciurin, mai ales că speculanţii deţin certificate de producător care atestă că lucrează numai câteva hectare de teren agricol. Altfel spus, nu există nici un argument logic care să vină în favoarea teoriei potrivit căreia cantitatea uriaşă de marfă vândută de comercianţi reprezintă de fapt producţia agricolă proprie. Doar autorităţile deţin explicaţia faptului că asemenea afaceri, care sărăcesc zilnic populaţia, sunt tolerate în toate pieţele oraşului."
Sa fie oare institutiile brasovene ale statului mafiot mana in mana cu "producatorii" din pietele brasovene care incalca legea in forma continuata? Sa fie oare asa in toata tara?

Pietele sunt adevarate centre ale hotiei institutionalizate, in care controlul se realizeaza asupra oamenilor onesti, pentru a-i determina sa intre in cloaca infractionala generala.

M-am plictisit de cand spun ca statul mafiot patroneaza evaziunea fiscala din piete. Dar cine poate rezolva problema? In niciun caz institutiile statului mafiot, pentru ca daca nu ar fi statul mafiot, nu ar exista toate ticalosiile din Romania. Nu poti sa te duci la statul mafiot si sa-i spui "Uite, se face evaziune fiscala in piete!", ca ar rade de tine. Ar incepe functionarii statului mafiot sa faca glume pe seama ta si sa comenteze intre ei: "Ai vazut, ba? A descoperit si asta apa calda...".