Depozit de javre agresive in curtea C. H. Beck - Recom

Ma duceam azi, 30.Noiembrie.2019, de dimineata, la cumparaturi la LIDL de pe strada Sergent Nutu Ion. 

 

De pe poarta deschisa marcata cu sageata rosie (conform imaginii de mai sus, preluata de pe sursa Google Maps) au iesit in viteza si latrand doua javre agresive, cipate. Cu fata spre ele, am pus carutul intre mine si ele. Javrele s-au oprit in fata carutului si au continuat sa latre, nehotarate. Dupa care au vazut un nene pe bicicleta si s-au repezit la acesta.

Este o buna dovada ca mafia javrelor nu a disparut, ca javrele nu se eutanasiaza si ca javrele ori traiesc vesnic, ori nu se sterilizeaza.

 Mai sus am pus o vedere de sus a locului unde se afla depozitul de javre agresive. Vederea a fost preluata de pe sursa https://www.google.com/maps/@44.4231032,26.0640768,195m/data=!3m1!1e3.

Atacat din nou de caini cu stapan!

Duminica, 04.Noiembrie.2018, am fost din nou atacat de caini cu stapan. De data asta erau numai doi, dintre care unul de talie mai mica.

Stapana cainilor, o doamna in varsta, le vorbea jivinelor ca unor oameni, de parca jivinele ar fi inteles ceva.

Am remarcat aceeasi indiferenta fata de siguranta persoanei mele.

Si in acest caz, unul dintre caini, cel de talie mai mare, parea nervos si de neinduplecat in dileala lui.

Nu am provocat animalele in niciun fel si nu stiu ce treaba ar fi avut ele cu mine.

In Parcul Izvor, unde s-au petrecut cele doua incidente, exista doua spatii amenajate si imprejmuite, unde cainii pot sa stea si sa faca ce vor fara sa fie tinuti in lesa. Dar, din nou se vede ca stapanii de javre nu se sinchisesc de alte persoane si de prevederile legii, benficiind si de complicitatea autoritatilor competente in astfel de situatii, dar care refuza sa aplice legea.

Mi-a "placut" scurtul dialog pe care l-am purtat cu stapana cainilor:
Eu: "Nu ar trebui sa tineti cainii in lesa?";
Stapana cainilor, vorbind cu spatele la mine si indepartandu-se: "Ii mai tin, dar le mai dau drumul...".

Evident, apelul la bun simt adresat multor stapani de caini este inutil.

Probabil ca trebuie sa ma pregatesc psihologic pentru momentul cand voi fi muscat de javre, dupa care ar trebui sa am taria de caracter sa nu reactionez violent, ci sa actionez in justitie astfel de specimene umane si sa cer despagubiri uriase.

Atacat de caini cu stapan

Sambata, 03.Noiembrie.2018, imi vedeam de treaba mea si pozam momente de toamna (frunze colorate, flori), dupa cum se poate vedea in postarile recente.

La un moment dat, trei caini cu stapan, dar fara lesa, m-au atacat.

Stapanul nu a facut niciun gest prin care sa demonstreze ca ii pasa de mine.

Cum unul din caini deja m-a atins (din fericire nu cu dintii!), iar altul era deosebit de nervos si agresiv, i-am atras atentia stapanului ca ar trebui sa-si tina cainii in lesa.

Mi-a rapsuns in bataie de joc, ceva gen "Parcul e pentru toti...". Cum momentul sinistru pentru mine se prelungea, mi-am adus aminte ca aparatul foto face si filme, asa ca am inceput sa filmez, in lipsa de alte solutii defensive.

Stapanul s-a apucat atunci sa puna lesa la cainii mai de treaba, in timp ce cainele agresiv parca nu era al lui...

Vazand ca tot filmez, si-a chemat javra in repetate randuri, dar nu s-a deranjat sa se puna intre mine si jivina, ca sa ma protejeze in vreun fel.

La un moment dat pare ca mi-a spus ceva de tip "Mai termina cu fimarea" (nu se intelege prea bine ce spune). In timp ce se indeparta cu cei doi caini in lesa, al treilea caine, cel agresiv, mi-a mai dat tarcoale.

De remarcat si faptul ca niciun paznic nu a intervenit. Desi la intrarile in parcuri este scris ca posesorii de caini au obligatia sa-si tina cainii in lesa, nimanui dintre cei cu atributii in domeniu nu ii pasa daca se respecta legea sau nu!

Sper ca filmul este suficient de sugestiv. Daca nu este, mai am unul la fel de "dulce", pentru ca am fost atacat si duminica, 04. Noiembrie.2018, de alte javre.

Profit de ocazie sa afirm ca imi displac profund si ireversibil animalele agresive, indiferent daca sunt domestice sau salbatice. Putin imi pasa daca sunt exterminati ursii, lupii, mistretii, cainii si alte jivine de teapa lor. De fapt, chiar este de dorit acest lucru, pentru binele comunitatilor si simplilor cetateni care isi vad de treaba.

Imi plac foarte mult animalele... comestibile: porcul, puiul, vita, pestii si asa mai departe.

"Iubitorii" de animale jubileaza: fata de 5 ani muscata de caine chiar in spital!

Daca in Bucuresti situatia cainilor vagabonzi este in aparenta tinuta sub control, in multe alte zone ale tarii (orase, comune, campii, dealuri) cainii vagabonzi sunt la putere si fac legea, in ciuda prevederilor Constitutiei Romaniei referitoare la integritate fizica si psihica, la mediu sanatos si la dreptul la viata.

Astfel, conform sursei http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/fetita-muscata-de-un-maidanez-in-curtea-unui-spital-din-galati-explicatia-directorului-in-curte-sunt-mai-multe-institutii.html,

"O fetita de 5 ani a fost muscata de un caine maidanez chiar in curtea spitalului din Targul Bujor unde era internata impreuna cu fratiorul si mama ei.".

Sa gandim pozitiv: ambulanta si specialistii erau la doi pasi! Profit de aceasta ocazie ca sa amintesc faptul ca, pe langa medicii spagari, in spitale mai exista si pazinici spagari si asistenti medicali spagari.

Cei sau cele care se ocupa cu asistenta medicala o fac in general contra cost, adica daca nu le bagi ceva in buzunar nu-ti schimba cearsafurile, nu-ti schimba perfuzia si asa mai departe.

Iar paznicii fac de obicei zid in fata rudelor si prietenilor care vor sa-si viziteze cunostintele internate si invoca orele de vizita, ore care nu mai conteaza absolut deloc daca le dai dreptul conform prevederilor statului de "drept".

Daca oamenii intra foarte greu in spitale, in schimb cainii se bucura de drepturi depline, inclusiv de dreptul de a agresa oameni! Conform sursei citate:

"In curtea unitatii medicale e mereu o haita de caini, spun medicii, care preiau urgentele aparandu-se cu parul. Spitalul nu are vaccin antirabic, asa ca fetita a fost transferata la Galati."!!!

"Alexandrina Galii, mama fetitei: "[Cainii] Au venit si se plimbau pe aici. Fetita statea pe bancuta. I-am zis sa intram inauntru. Cand au ajuns in directia ei au agatat-o de pulpa si i-a tasnit sangele. Cand am vazut asa a venit si o asistenta si a dus-o la chirurgie. Asistentele m-au avertizat ca sa stau inauntru ca [pardon] cainii sunt foarte agresivi, ca si ei cand se duc sa ia in primire urgente se duc cu batul in mana.""!

Desi tatal fetei muscate e declarat ca "Aici sunt in jur de 30 de caini.", managerul spitalului a incercat sa rezolve problema javrelor cu frumosul, nu cu eutanasierea:

"Am rugat pacientii sa nu-i mai hraneasca. Nu sunt multi si nu sunt toti odata, ei vin treptat pe masura ce li se face foame. Nu este prima data cand dam spre adoptie, inclusiv la cateva stani, noi facem cat ne permite legislatia.".

Hm! Deci curtea spitalului este simultan si padoc pentru javre, c-asa vor managerul spitalului si alte autoritati (in)competente. In plus, prima grija a pacientilor pe patul de spital (chiar si cu dispozitive de respirat in nas si cu perfuzii in brat) este sa aduca ofrande javrelor! Probabil ca si cei muscati de javre n-au alta treaba decat sa vina cu navete pline de haleala pentru javre. Daca javrele sunt in numar de 30 (treizeci!), rezulta ca javrele se inmultesc necontrolat, de unde deducem ca nu sunt sterilizate, desi legislatia permite si chiar obliga la asa ceva! In plus, javrele vin cand li se face foame si daca nu li se baga ceva in gura repede, atunci pur si simplu nu au de ales si trebuie sa muste ceva oameni. Spitalul pare sa aiba ca obiect de activitate si managerierea javrelor fara stapan. Cica ii da in adoptie la stani. Sa avem grija deci sa nu ne apropiem la mai putin de un kilometru de vreo stana! Nu se stie niciodata cata foame ii e javrei date spre adoptie.

Ciudat cum numai pentru orfani procedurile de adoptie sunt atat de complicate (desi se spune ca s-au mai simplificat intre timp). Probabil ca tot trebuie date semnaturi ca bebelusul sau copilul mic nu va musca niciodata vreo javra...

Sa trecem, pentru o corecta informare, cheltuielile legate de asistenta medicala acordata fetei muscate de javre la capitolul "Cheltuieli din bani publici pentru intretinerea javrelor".

Cicatricile permanente pe care le va purta fata de la 5 ani pana la sfarsitul vietii nu stiu unde ar trebui trecute. Cel mai probabil la capitolul "Ticalosia autoritatilor" sau la "Dispretul autoritatilor fata de proprii cetateni".

In final, bravo, Iohannise! Ne-ai aratat cum e cu "Romania copilului bine muscat de javre"! Sigur, nu e vina ta, nici guvernul tau nu e la putere. Dar o sa vina in curand madam Gorghiu si nea Blaga cu pachetelul de masuri, adica nu se va schimba nimic cu exceptia hotilor de la putere.

Cainii vagabonzi - mai liberi ca oricand sa-si faca de cap in Bucuresti

Am avut o zi cu 4 incidente legate de javre.

Terenurile virane din jurul Caii 13 Septembrie, intre Palatul Parlamentului si Academia Romana sunt adevarate crescatorii si "zone protejate" pentru javre.

Din nou am avut surpriza sa vad ca javrele sterilizate nasc pui vii (?!), probabil si ei gata sterilizati si vaccinati. Am numarat vreo 8 pui de javre, atent fiind la comportamentul javrelor adulte, stiut fiind faptul ca javrele cu pui sunt si mai agresive. Javrele cu pui salasuiau pe partea dreapta a lui 13 Sptembrie, mergand spre centru. Tare as fi vrut sa le fac o poza, dar riscurile erau mult prea mari.

Dupa care am mai avut parte de doua incidente diferite cu javre care m-au latrat fara sa para hotarate sa si atace decisiv.

In final, pe parte stanga a lui 13 Septembrie, pe partea cu Palatul Parlamentului, a avut loc ultimul incident. Doua javre mergeau pe acelasi trotuar pe care mergeam si eu. Sigur ca am devenit foarte atent si nu le scapam din ochi. Cand sa ma depaseasca le vad ca incep sa latre si am impresia ca vor sa se repeada la mine. Dau sa ripostez, dar in acelasi timp vad ca un om care venea din urma era tinta atacului. Impreuna intimidam javrele care se indeparteaza intr-o directie, iar omul o ia la fuga imediat in sens opus. Am inteles atunci ca omul fugea de fapt dupa autobuz, pe care in final l-a si luat, iar javrele l-au atacat din instinct sau din distractie.

Javrele indepartandu-se, am putut sa-mi scot aparatul, la fix ca sa le pozez in timp ce intrau nestingherite in aria lor protejata, adica in curtea Palatului Parlamentului, pe la intrarea unde scrie "Muzeul de Arta Contemporana".

Din cate vad, javrele au reaparut masiv si-si fac de cap mai mult ca niciodata. Probabil ca mafia javrelor a considerat ca lumea a uitat ultimul caz mortal (Ionut, 4 ani, sfasiat si mancat de javre) si ca se poate reveni la "normal", in total dispret fata de siguranta cetatenilor si de prevederile legii.

O zi din viata mea

Azi, 07.Ianuarie.2014, m-am dus sa platesc asigurarea obligatorie pentru locuinta. Am mers pe jos, ca sa fac miscare minim 30 de minute pe zi :)

Pe drum am trecut prin parcul Romniceanu. Gunoiul era strans morman chiar la intrarea in parc, lasat acolo in chip pitoresc, ca o atractie turistica, spre probabilul deliciu al cainilor, pisicilor si soarecilor.

Am mers mai departe, am trecut pe langa Palatul Cotroceni. La intersectia unde este amplasata intrarea in Gradina Botanica am fost atacat de o javra, dintr-un grup de trei. Toate stateau si dormitau pe spatiul verde de langa trotuar. Ca de obicei am fost precaut si am mers pe latura cea mai indepartata de trotuar fata de javre, ca sa nu le provoc si ca sa am timp de reactie in cazul unui incident. Iar incidentul nu s-a lasat asteptat. Una dintre javre, cu fata de recidivista si cu piciorul stanga fata deja rupt (!) s-a apropiat de mine latrand agresiv.

Ca de obicei, i-am transmis cele mai alese injuraturi cu voce tare, intrebandu-ma in sinea cum i-ar sta mai bine: si cu celalalt picior rupt sau cu gatul rupt. Eram intr-o zona de maxima siguranta pentru presedinte (Traian Basescu), unde baietii cu casti in urechi stau mereu la panda. Nu pareau prea impresionati de situatie, viata mea, integritatea mea fizica si psihica nefiind de competenta lor. M-am indepartat de javra agresiva precaut, dupa care am scos aparatul foto si am tras in poza javra agresiva, odioasa si sinistra, numita in mod ipocrit "catel" de mafia de stat a potailor. Chiar si schioapa, javra a mai fugarit niste masini (!), dupa care iar a latrat la mine de la distanta cand m-a vazut cu aparatul foto. De unde se vede ca aparatul foto provoaca o alergie nationala nu numai printre oameni...

Dupa care am ajuns la firma de asigurari. Omul din firma mi-a dat o veste "buna": s-a dat o noua lege anul trecut si polita anuala care costa 20 de euro pe vechiul contract acum e 30 de euro, deci cu 50 la suta mai mult. Omul m-a vazut privind cam in neant cand mi-a explicat situatia. Asa ca a mai repetat de doua ori. De fapt eu ma gandeam daca sa ma duc la alta firma si sa platesc doar PAD-ul de baza de 20 de euro sau sa ma asigur la toate riscurile si sa platesc si bonusul de 10 euro pe care firma mi-l oferise gratis pana acum. Eh, sigur ca am ales varianta cea mai comoda; i-am spus omului ca ajunge, am inteles care e treaba (cred ca se pregatea sa-mi explice a patra oara) si m-am asigurat total.

Dupa care m-am intors pe alt drum, ca sa evit zona cu javre periculoase, total nesemnalizata de primarie. Ar trebui marcata cu vopsea rosie "jurisdictia" javrelor, ca sa stim daca au legitimitate atunci cand ne musca, sau daca noi avem legitimitate cand le spargem dintii, sa fie totul clar cristal pentru toata lumea. Nu pot sa nu ma intreb de ce javrele au dreptul sa muste si sa omoare oameni, de exemplu pe Ionut, dar oamenii nu au dreptul sa extermine javrele agresive. Raspuns: pentru ca autoritatile aproba agresarea si omorarea oamenilor de catre javre, dar nu aproba omorarea javrelor de catre oameni! Avantaj javrele!

Am ajuns pe langa banca unde am cont si am vazut ca filiala era dezafectata si ca spatiul este oferit spre inchiriere. Cum nu am fost avertizat la ce sediu apropiat s-a mutat contul meu, rezulta ca politica bancii este de ignorare totala a clientilor. As fi tentat sa imi mut banii in alta parte, dar nu prea stiu ce banca m-ar trata cu mai putin sictir. Traiesc cu senzatia ca expresia "clientul nostru, stapanul nostru" s-a transformat in "clientul nostru, presul nostru". Ganduri la fel de bune am si eu fata de firmele care-si trateaza clientii astfel, dar evident ca asta nu schimba cu nimic situatia.

In final, ultima lovitura am primit-o pe blogul cu poze. De ieri nu ma mai lasa sa incarc poze si vad ca nici azi nu s-a schimbat nimic. Nu sunt un geniu informatic, ma astept ca un program care a mers la un moment dat sa mearga vesnic, atat timp cat eu nu am schimbat nimic la el. Dar este o moda in informatica sa se tot schimbe programele si interfetele impotriva vointei utilizatorului, ca sa se dea calculatorul peste cap si sa nu mai functioneze nimic normal.

Cum s-ar zice, de la semne rele anul nou a trecut la fapte.

Din nou atacat de un caine vagabond

Ieri, 28.Septembrie.2013, o jivina fara stapan a incercat sa ma muste.

Ca de obicei, imi vedeam de treaba mea. Ma intorceam de la cumparaturi. Doua javre infecte, genul tipic de bomba ecologica, ocupau trotuarul in mod abuziv, neadoptate de "iubaretii" de animale si nici ridicate de cei din subordinea lui Oprescu. Pe unul din caini il simtisem deja de departe. Ma fixa insistent cu privirea. Era langa un gard, celalat era in mijlocul drumului. Am incercat sa merg pe partea de langa strada a trotuarului, ca sa nu fiu surprins chiar in mijlocul dezastrului intre cele doua jigodii.

Cand am ajuns in dreptul lor, javra de langa gard s-a repezit la mine latrand. Eram atat de pregatit incat nu m-a surprins absolut deloc. Am pus carutul cu cumparaturi in fata si m-am pregatit sa-l pocnesc. Simultan l-am bagat si-n 91704 ma-sii, spre "deliciul" unor trecatori. Acum, pe blog, pot face aceeasi dedicatie si factorilor iresponsabili care se fac ca ridica javrele de pe strazi si celor care se fac ca iubesc javrele dar nu le adopta odata pe toate.

Se pare ca injuratura clasica de ma-sa are intotdeauna un efect magic asupra javrelor. Javra a marait in continuare, dar a dat inapoi. In concluzie, sunt mai mereu atacat, dar niciodata muscat! Dar situatia nu este in regula deloc, astept sa inceapa odata eutanasierile, conform legii.

De remarcat faptul ca, desi nu iubesc javrele (nu am afirmat niciodata asa ceva; nu am niciun motiv!), nu le-am provocat sau agresat niciodata. Intotdeauna m-am aparat cand am fost atacat. Asta ca sa infirm mitul, demagogia odioasa si propaganda sinistra facuta de "iubitorii" de javre, dintre care remarc azi mumia turnatoare numita Paula Iacob, care este gazduita constant si cu generozitate de televiziuni (la fel ca si alte "personalitati" care au facut istorie in politia politica) pentru "calitatea" de imbarligatoare care minte cu nerusinare impotriva evidentei. Astfel, dupa moartea lui Ionut, copilul mancat de javre, Paula Iacob tot aparea la televizor si spunea ceva in genul, "Cainii nu ataca, oamenii rai ii lovesc".

Pe de o parte, din cauza varstei, Paula Iacob nu are capacitatea fizica de a lua pulsul strazii si de a avea contact direct cu realitatea. E genul de persoana care numai ca sa se duca la toaleta pentru treaba mica are nevoie de 30 de minute. Asa ca, in mod evident, nu sta ea prin cartiere ca sa vada daca exista oamenii rai care lovesc cainii. Iar daca intr-adevar ar urmari fenomenul, ar remarca imediat ca javrele sunt pur si simplu agresive. Rusine sa va fie doamna, la varsta dumneavoastra sa minitit in asemenea hal! Rusine si televiziunilor care ofera spatiu celor de teapa dumneavoastra pentru a manipula opinia publica!

Pe de alta parte, sunt atatea camere video instalate in oras, ca sigur au surprins javrele agresive atacand oamenii neprovocate de nimeni. Poate ca si incidentul meu a fost filmat, pentru ca eram intr-o intersectie mare. Dar autoritatile (pline de tortionari neluati in evidenta justitiei si nepepsiti, care se folosesc de javre pentru a face rau populatiei) ascund dovezile despre agresivitatea javrelor ca sa mai fure, pe cat posibil, cat mai multi bani publici care sunt de fapt alocati rezolvarii definitive a problemei javrelor.

Dupa cum s-a vazut, Victor Ponta a adoptat recent o javra (de fapt un alt pretext ca sa apara la televizor). "Iubitori" de javre, faceti ca el imediat! Altfel, le doresc tuturor javrelor "EUTANASIERE PLACUTA", conform legilor in vigoare!

Teroarea cotidiana - cainii vagabonzi

Nu au trecut prea multe zile de la ultimul articol dedicat agresivitatii javrelor, ca am avut parte de un nou atac din partea scarboaselor patrupede.

Sambata a nins din nou in Bucuresti. Orasul s-a albit din nou. Duminica am vrut sa ies pe afara sa fac niste poze. Pana sa ajung in parc, pozez cateva strazi si trotuare.

De abia acasa am vazut ca intr-o poza au intrat in cadru trei caini vagabonzi care priveau pe directia mea. Ii remarcasem, dar nu ei faceau obiectul pozei. Ii stiu de multa vreme. Trec des pe aici si ma intalnesc mereu cu ei. Sunt patru, unul nu apare in prima poza. Am mai avut cu ei probleme, dar de suficient de mult timp nu s-a mai intamplat nimic. Asa ca am inchis aparatul si mi-am vazut de drum pe directia lor.

Cand ajung la un metru de ei, devin agresivi. Isi arata coltii si incep sa zbiere, incercand sa ma muste. Cand e vorba de caini vagabonzi nu am lasat niciodata garda jos. Nu i-am tratat cu indiferenta si le-am urmarit mereu miscarile. Asa ca am sarit ca ars, mi-am pus rucsacul in fata, intre ei si picioarele mele, si am pandit un eventual moment favorabil sa il lovesc pe cel mai agresiv.

Aveam aparatul foto in mana, l-am agitat ca pe o piatra. Doi dintre caini s-au retras dupa gard, de unde au continuat sa latre. M-am apropiat usor de al "seful" lor, care a inceput sa se retraga usor. Pana la urma s-a retras si el dupa gard. Daca i-am vazut dupa gard, am luat niste gheata sa le dau in cap. Chiar daca nu aveam cum, din cauza gardului, javrele tot s-au speriat si au luat distanta, latrand mai de departe, dar cu mai putin elan. Un nene care dadea zapada in fata magazinului alimentar (deschis duminica) acolo unde am facut prima poza nu a intervenit in niciun fel.

Cu asta s-a terminat prima parte. Ajung in parc, fac poze si ma intorc.

La intoarcere, inainte sa ma apropii de locatia javrelor, deschid aparatul foto. Javrele nu erau pe trotuar, ceea ce imi dadea sperante ca nu vor fi incidente. Asa ca fac o poza la adapostul lor improvizat (de niste "oameni de bine" si "iubitori de animale" pentru ca urasc oamenii).

N-apuc sa fac poza cu adapostul javrelor, ca din adapost ies cele patru jigodii latrand la unison. Pozez javrele abundent. Totusi, pozele sunt destul de blande pe langa situatia de fapt. Un film ar fi fost mult mai elocvent, mai ales prima data, cand cainii erau langa mine pe trotuar gata sa ma muste.

Paream apărat de gard, nu-i asa? Nu-i deloc asa, pentru ca gardul a fost ciuruit de "oamenii de bine", care au improvizat si un fel de usa dintr-un panou legat cu sarma. Iar usa este vesnic deschisa iar javrele pot iesi cu foarte mare usurinta prin gard si pot agresa pe oricine dupa bunul plac.

Cativa oameni care veneau dinspre Soseaua Progresului se oprisera si... asteptau. La un moment dat doamna i-a spus domnului "Hai sa trecem ca s-au mai potolit!".

Eu mai aveam putina treaba. Am fotografiat si intrarea de pe Calea 13 Septembrie nr. 183. Cei de aici adapostesc si hranesc javrele. Se vede clar ca poarta este zgariata in partea dreapta jos, de catre javrele care vin si cer haleala pe limba lor. Practic sunt javrele lor, teoretic sunt javrele strazii.

Vara, o baba foarte cocosata statea pe un scaunel langa poarta. Cerea bani, mancare si chiar si apa! Dar am vazut si alte persoane ingrijind si hranind javrele.

Din nou se demonstreaza ca autoritatile trateaza problema cainilor vagabonzi cu indiferenta criminala. Numai intamplarea a facut sa nu fiu nici macar ranit. Ce urmaresc de fapt autoritatile, sa terorizeze populatia cu ajutorul javrelor? Sute de mii de persoane au fost muscate de cainii vagabonzi. Unii au si murit din acesta cauza. Cate victime trebuie sa mai faca javrele pentru ca autoritatile sa ia masurile care se impun?

Nu inteleg nici sintagma des folosita de "iubitorii de animale": "Cainii isi apara teritoriul". Care teritoriu, bre? Au cainii vagabonzi in proprietate domeniul public? Daca e asa, trageti dungi pe asfalt, sa stim si sa ocolim.

Cum ramane cu Articolul 22 din Constitutia Romaniei? Cu dreptul la viata? Cu integritatea fizica si psihica? Cu tratamentul inuman si degradant? Cu interzicerea pedepsei cu moartea? Cum e interzisa pedeapsa cu moartea cand exista oameni care mor muscati de caini vagabonzi? Cu ce au gresit cei care au murit din cauza javrelor si de ce trebuie pedepsiti in acest mod barbar? Cum de isi aroga "iubitorii de animale" dreptul de a crea suferinte oamenilor?

Daca eram dependent de adrenalina si imi placea compania fiarelor, imi faceam casa in padure sau in jungla sau in savana africana. Daca viata in oras tinde sa devina identica cu viata in salbaticie, mai bine s-ar muta vanatoarea de la Balc in Bucuresti pentru ca oferta de caini salbatici este nelimitata aici.

"Iubitorii de animale", sustinuti in mod perfid de politicieni, sunt singurii care sustin, total impotriva evidentei, ca javrele salbaticite sunt niste fiinte nevinovate.

Vedem din nou cum USL = PDL = aceeasi mizerie. USL nu ne-a scurtat suferintele in niciun fel si ignora problema javrelor la fel ca si anterioarele guvernari PDL. Desigur, baietasii si fetitele de la putere nu prea merg pe jos. Altfel s-ar pune problema daca Base, Ponta, Antonescu, Vanghelie, Boc, Eba, Andronescu, Rovana Plumb, Alina Gorghiu etc ar umbla singurei si singurele pe la mine prin cartier si ar pati cate am patit eu si noi din cauza javrelor. Dar daca ar pati-o unul dintre acestia, atunci imediat s-ar schimba legislatia, ca la majorarea TVA-ului...

Asa ca, in conditiile aplicarii legislatiei actuale, suntem fiecare pe cont propriu. Cred ca am tot dreptul sa invoc legitima aparare si sa folosesc violenta impotriva javrelor daca statul refuza in forma continuata sa respecte Articolul 22 din Constitutia Romaniei si sa curete strazile de caini vagabonzi.

Articolul insotit de fotografii se gaseste pe adresa http://lmar2012b.blogspot.ro/2013/01/teroarea-cotidiana-cainii-vagabonzi.html.