Cat castiga cetateanul, cat incaseaza statul si cat cheltuie statul

Cetatenii sunt suprataxati crancen. Taxele standard pe care le plateste lunar statului cetateanul angajat sunt: taxele pe munca si TVA, care este 24%.

Trebuie aflate taxele totale pe munca angajatului.

Din start trebuie spus ca salariul brut al angajatului este o alta minciuna economica, pentru ca nu include si taxele platite de firma. Dar taxele platite de firma sunt platite tot din munca angajatului. Doar nu vine angajatorul cu bani de acasa; nici nu are angajatorul fabrica de bani acasa.

Exista deci:
1. Costul total al muncii, platit de firma, care include taxe platite de angajator in contul muncii angajatului; s-ar putea numi salariul brut total;
2. Salariul brut al angajatului;
3. Salariul net al angajatului.

Impartirea contributiilor intre angajat si angajator este una artificiala, pentru ca munca angajatului este taxata la urma urmei. La fel de bine se putea spune ca angajatul plateste tot sau angajatorul plateste tot, pentru ca nici unul, nici altul nu ar fi vazut nimic din acei bani. Dar in mod fizic munca prestata genereaza aceste taxe, in masura in care o firma functioneaza pe principiul eficientei economice.

Deci, logic este sa spunem, din moment ce munca este taxata si angajatorul nu munceste, ca angajatul plateste toate taxele din munca proprie.

Sa vedem cu cat este taxata in mod real munca in Romania pe cateva valori concrete de salarizare, pornind de la calculele oferite de site-ul http://www.efin.ro/calculatoare-salarii/costuri-companie.

1. Pentru inceput se discuta salariul minim pe economie, de 750 de lei brut, conform sursei http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_31923/Act-normativ-publicat-in-MOf-Salariul-minim-este-de-750-de-lei-de-la-1-februarie.html.

Pentru salariul brut de 750 de lei corespunde un salariu net de 566 lei, dar costul total al angajatorului, care include si taxele platite de angajator, este de 960 de lei. Adica, pe scurt, pentru un salariu net de 566 lei se platesc taxe in valoare de 394 lei, care corespund unui procent de 41% din bani incasati de stat.

2. Pentru dublul salariului brut minim pe economie, adica 1500 lei, salariul net este 1082 lei, iar costul total al angajatorului este de 1920 lei. Statul incaseaza un procent de 43,6% din bani in acest caz. Deci, daca salariul brut se dubleaza, si costul total al angajatorului se dubleaza, dar salariul net al angajatului este mai mic decat dublu pentru ca statul taxeaza in plus.

3. Pentru cvadruplul salariului brut, adica 3000 lei, salariul net este 2104 lei, iar costul total al angajatorului este de 3840 lei. Statul incaseaza un procent de 45,2% din bani. Deci, daca salariul brut este de 4 ori mai mare decat salariul minim brut pe economie, si costul total al angajatorului este de 4 ori mai mare, dar salariul net al angajatului este mai mic decat de 4 ori salariul minim net pentru ca statul taxeaza din nou in plus.

Pentru valori ale salariului brut care depasesc 3000 de lei, procentul perceput de stat nu se mai modifica, ramanand la 45,2%.

Avem toate datele necesare ca sa tragem concluziile.

A. Pentru un lucrator pe salariul minim, statul incaseaza un procent total de taxe in valoare de (munca + TVA): 41% +24% = 65%. Adica angajatul beneficiaza de 35% din valoarea muncii prestate, iar statul incaseaza aproape dublu din valoarea produsa de angajatul care lucreaza pe salariul minim.

B. Pentru un lucrator cu salariul net de minim 2014 lei, statul incaseaza un procent total de taxe in valoare de (munca + TVA): 45,2% +24% = 69,2%. Adica angajatul beneficiaza de 31,8% din valoarea muncii prestate, iar statul incaseaza mai mult decat dublul valorii produse de angajat!

La toate acestea se mai pot adauga, dupa caz alte taxe, cele mai importante fiind taxele pe proprietate: taxe pe cladiri si terenuri, taxe pe masini. Alte taxe importante sunt cele din asigurari obligatorii.

Chiar daca nu se iau in considerare valorile maxime, ci doar procentul minim de 65%, nu este ciudat ca statul se vaita mereu ca nu are bani?

Avantajul statului, spre deosebire de persoana fizica, este ca statul nu are limita de cheltuieli si nici nu da socoteala nimanui. Cetateanul care lucreaza pe salariul minim isi taraste zilele cu cei 566 de lei net. In schimb statul poate lua credite in nestire de la FMI sau de la alte institutii intenationale, ignorand absorbtia integrala a fondurilor europene (?!), probabil din dorinta de a supramina economia nationala. In plus statul poate cheltui oricat de neperformant. Poate ingrasa Bechtel-ul, de exemplu. Falimentul statului nu inseamna falimentul persoanelor cu functii in stat. Liderii statului nu-si risca averile daca aduc statul in stare de faliment, spre deosebire de proprietarii de afaceri din sectorul privat.

De fapt nu are nicio relevanta cat incaseaza statul de la cetateni. Persoanele care compun statul au o singura grija: sa prevada cheltuieli mai mari decat incasarile, oricat de mari ar fi incasarile. Adica daca ar exista mai multi bani din incasari de taxe si impozite, atunci ar fi mai multi bani de praduit. Daca incasarile la buget ar fi duble, atunci autostrazile ar costa, probabil, de patru ori mai mult, asa ca tot nu ar fi bani. Dar asta nu impiedica liderii politici sa ne transmita mesaje ipocrite cu ocazia diverselor sarbatori religioase (de exemplu de Paste).