miercuri, 25 martie 2015

Lupta impotriva coruptiei s-a terminat cu mult timp inainte de a incepe

Circul anticoruptie a dat in clocot odata cu clasarea cauzelor pentru fapte de coruptie comise de Dinu Pescariu, Dragos Stan si Claudiu Florica in dosarul "Microsoft".

Conform Art. 290, este scris ca (sursa: http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-290):

"(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.".

Conform Art. 292, este scris ca (sursa: http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-292):

"(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.".

Sa intelegem ca Dinu Pescariu, Dragos Stan si Claudiu Florica au denuntat faptele inainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la acestea?

Am cautat pe o gramada de surse si nu am gasit punctul de pornire al afacerii "Microsoft". Sa deducem de aici ca dosarul "Microsoft" a pornit de la denunturile lui Dinu Pescariu, Dragos Stan si Claudiu Florica?

Pentru ca daca nu este asa, atunci clasarea cauzelor care-i vizeaza pe cei trei pare sa fie ilegala.

De remarcat ca se produce deja ceea ce am anticipat cu putin timp in urma: unii dintre cei vizati in dosare de mare coruptie incep sa scape. Circul arestarilor si urmaririlor penale nu se incheie cu condamnari definitive.

Nu am gasit comunicatul DNA pe surse, asa ca nu stiu ce se intampla cu banii destinati comiterii infractiunilor de coruptie asociate cu persoanele vizate de clasarea cauzelor.

Conform Codului Penal, exista articolele 289 (Luarea de mită), 290 (Darea de mita), 291 (Traficul de influenta), 292 (Cumpararea de influenta). Toate aceste articole se termina invariabil cu formula:

"Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite [sau primite in cazul luarii de mita si traficului de influenta] sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.".

DNA nu a comunicat nimic despre recuperarea banilor.

Dincolo de recuperarea sau nu a prejudiciilor, lupta impotriva coruptiei s-a terminat cu mult timp inainte de a incepe pentru ca pedepsele in cazul infractiunilor de coruptie de tip dare de mita, trafic de influenta, cumparare de influenta sunt cuprinse intre 2 si 7 ani, in timp ce pentru luarea de mita pedepsele sunt cuprinse intre 3 si 10 ani!

Ce risca deci primitorii de mita, datatorii de mita, cumparatorii de influenta sau traficantii de influenta?

Cei care dau mita, cumpara influenta sau fac trafic de influenta risca de la 2 la 7 ani; cei care iau mita risca de la 3 la 10 ani!

Cat de mari sunt riscurile?

In cazul medicilor, de exemplu, se fac eforturi pentru ambalarea spagii intr-un format juridic legal, deci in acest caz riscurile tind catre 0 (zero).

In marile cazuri de coruptie, daca membrii unor grupuri infractionale organizate se constituie in denuntatori, atunci, conform situatiei recente concrete care-i vizeaza pe Dinu Pescariu, Dragos Stan si Claudiu Florica in dosarul "Microsoft", riscurile sunt tot 0 (zero).

Ma intreb cum ar functiona justitia daca toti infractorii s-ar constitui in denuntatori. S-ar da in gat unii pe altii si toate cauzele ar fi clasate pentru ca s-a aflat adevarul?

Trebuie remarcata diferenta crancena intre coruptia individuala, de tipul medicului spagar, si marea coruptie de tipul dosarului Microsoft, care afecteaza prin amploarea ei intreaga societate romaneasca.

Un tun de tipul dosarului "Microsoft", prin care banii tuturor contribuabililor sunt redistribuiti grupurilor infractionale organizate de mare coruptie se pedepseste cu doar maxim 10 ani de inchisoare? Ce gluma proasta, dar legala!

In plus, recuperarea prejudiciilor este foarte improbabila, adica majoritatea banilor ramane la faptuitori.

Cu astfel de pedepse lupta justitia impotriva marii coruptii?

Mare pacat ca nu putem fi toti popi sau politicieni...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu