luni, 30 martie 2015

Terorism juridic si ipocrizie la ANAF

Asa zisa combatere a evaziunii fiscale promovata de ANAF devine, cum era de asteptat, terorism juridic aplicat cu toata ipocrizia.

Terorismul juridic porneste de la legislatie. Se dau pedepse foarte aspre si deformate in raport cu amploarea problemelor. In timp ce micii evazionisti sunt vanati si terorizati de amenzile uriase, marii evazionisti sunt din start tratati cu blandete de catre prevederile legale.

Magazinul unei fabrici de preparate din carne din judetul Suceava a fost inchis si amendat cu 5000 de lei pentru un minus in gestiune de 50 de lei.

Retinand faptul ca era un minus in gestiune, nu un plus, rezulta in acest caz, in modul, ca amenda inseamna de 100 de ori suma in discutie.

In Timisoara o cofetarie a fost inchisa pentru un plus de 1,5 lei. Este discutabil daca plusul respectiv reprezinta activitatea evazionista a firmei sau activitatea de completare a veniturilor vanzatorilor care nu dau restul pana la ultimul banut sau primesc cate un mic bacsis. Statul nu face diferenta si responsabilitatea vanzatorilor trece in mod incorect pe seama firmei.

In multe cazuri angajatii mai fac un ban in plus primind bacsis. Dar firma raspunde pentru ca nu face politie cu angajatii.

Pentru a fi suta la suta in regula, firmele ar trebui sa verifice la secunda angajatii. In cazul saloanelor de infumusetare (frizerie, coafura, tratamente cosmetice, tratamente corporale), mai multi angajati presteaza simultan serviciile solicitate. Toti pot primi personal bacsis in urma serviciilor prestate, ceea ce se si intampla. Poate cineva din conducerea firmei sa perchezitioneze angajatii si sa vada daca au primit sau nu bacsis? Conducerea firmei nu poate perchezitiona angajatii, dar se pare ca angajatii ANAF au accest drept, putand cauta chiar si in chiloti.

Imi este greu sa cred ca ar exista macar un singur salon in regula, conform legii.

Dupa parerea mea, firmele se pot inchide arbitrar in functie de lipsa de bunavointa a angajatilor ANAF. Dar aceasta bunavointa poate fi cumparata prin spagi.

Nu stiu daca angajatii ANAF si alti amendaci ai statului depun periodic declaratii de avere.

Nu stiu nici cine controleaza amendacii statului, ca sa putem afla ce plusuri nedeclarate realizeaza acestia zilnic!

Oare politistii care amendeaza in trafic, inspectorii sanitar veterinari, angajatii ANAF-ului si altii au fost vreodata controlati si monitorizati in timpul serviciului pentru a se stabili daca iau spagi?

Cine ii controleaza si cine ii pedepseste pe cei care in loc sa aplice o amenda de 10.000 de lei primesc o spaga de 1.000 de lei?

Pentru ca, dupa parerea mea, cei care amendeaza sunt mai presus de lege si intretin mult mai mult decat evaziunea fiscala.

Seful ANAF spune ca nu poate neglija mica evaziune. Dupa parerea mea, ANAF neglijeaza tocmai marea evaziune. Conform legii, problemele cu banii fara documente justificative din gestiunile firmelor sunt pedepsite de catre ANAF. S-a vazut in cazul fabricii de carne si cofetariei.

Oare marea evaziune fiscala se combate si se descurajeaza cu aceleasi metode?

Un caz recent, din luna curenta (martie 2015), vorbeste despre evaziune fiscala care a dus la un prejudiciu de circa 300 de milioane de dolari, rezultat din activitatea de videochat! Se faceau 93 de perchezitii in Bucuresti si in judetele Ilfov, Buzau, Bacau, Sibiu, Timis. Mi se pare o gluma faptul ca institutiile statului au reusit sa stabileasca valoarea acestui prejudiciu, reactionand abia acum!

Unde erau institutiile statului cand se producea evaziune fiscala de 1.000.0000 de dolari din activitatea de videochat?
Unde erau institutiile statului cand se producea evaziune fiscala de 2.000.0000 de dolari din activitatea de videochat?
Unde erau institutiile statului cand se producea evaziune fiscala de 5.000.0000 de dolari din activitatea de videochat?
Unde erau institutiile statului cand se producea evaziune fiscala de 10.000.0000 de dolari din activitatea de videochat?
Unde erau institutiile statului cand se producea evaziune fiscala de 20.000.0000 de dolari din activitatea de videochat?
Unde erau institutiile statului cand se producea evaziune fiscala de 50.000.0000 de dolari din activitatea de videochat?
Unde erau institutiile statului cand se producea evaziune fiscala de 100.000.0000 de dolari din activitatea de videochat?
Unde erau institutiile statului cand se producea evaziune fiscala de 200.000.0000 de dolari din activitatea de videochat?

Oare in cat timp s-a realizat prejudiciul de 300.000.000 de dolari? Un astfel de prejudiciu nu se realizeaza intr-o zi sau intr-o luna. E nevoie de cativa ani, poate de 10 ani. Ani in care ANAF si Directia Antifrauda cu ce se ocupa? Cu inchisul cofetariilor care au un plus de 1,5 lei in gestiune?

Gelu Diaconu, presedintele ANAF, explica cu ipocrizie (sursa: http://www.realitatea.net/seful-anaf-dupa-scandalul-localurilor-si-magazinelor-inchise-pentru-sume-mici-nu-exista-o-limita_1663568.html):

"Linia prioritara de actiune este data de instrumentarea cazurilor de frauda fiscala organizata, insa nu putem neglija mica evaziune. Pentru ca, adunate, toate aceste cazuri "mici" inseamna sute de milioane de euro care nu mai ajung la bugetul de stat. Si, apoi ne plangem ca nu sunt bani pentru scoli si spitale".

Acelasi domn declara in acelasi timp ca:

"in 2014, in primul an de activitate, Directia Antifrauda a inaintat organelor de ancheta peste 700 de sesizari penale cu o valoare a prejudiciilor de circa 780 milioane de euro. Si ca valoarea actelor de sesizare cu prejudiciu mai mare de 1 milion de euro a reprezentat 90% din totalul prejudiciilor".

Pe de o parte, ANAF afirma ca in 2014 au fost detectate de Directia Antifrauda prejudicii insumate in valoare de 780 de euro, iar valoarea prejudiciilor mai mici de 1 milion de euro este de 78 milioane de euro. Pe de alta parte, tot ANAF, prin vocea presedintelui sau, afirma ca "micile" cazuri de evaziune fiscala inseamna sute de milioane de euro, deci iata de ce nu sunt bani de scoli si spitale... Ai naibii bani de spitale, ce sa vezi, proveneau tocmai cei de la micii evazionisti...

Poate ca nu am retinut eu bine: de cate cate miliarde de euro a prejudiciat statul mafia sistemului medical (mafia medicamentelor scumpite artificial si decontate de stat, mafia retetelor false, mafia internarilor fictive, mafia achizitiilor publice supraevaluate din domeniul medical)? Sunt sigur ca nu vom afla raspunsul de la acest nea' ANAF.

Cum se combate si cum se descurajeaza crearea unui prejudiciu de 300.000.000 de dolari, asa cum este cazul celui rezultat din activitatea de videochat?

Din cate am vazut, pentru un minus in gestiune de 50 de lei s-a dat o amenda de 5000 de lei, adica de 100 de ori suma (in modul). Pentru un prejudiciu de 300.000.000 de dolari se aplica o amenda de 30.000.000.000 de dolari? Ma indoiesc...

Se va recupera vreodata prejudiciul de 300.000.000 de dolari?

Statul se lauda ca recupereaza 5%-10% din valoarea prejudiciilor. Deci, din cei 300.000.000 de dolari se vor recupera maxim 30.000.000 de dolari. In cazul acestei mari fraude, in loc sa se aplice o amenda de 30.000.000.000 de dolari, POATE ca se vor recupera de 1000 de ori mai putini bani, adica 30.000.000 de dolari! Se va recupera o suma cu 3 de "0" mai mica decat ar fi normal pentru a descuraja aceste fapte!

Inca o data se verifica forte repede si usor ideea ca acela care fura un ou (sau echivalentul in lei) e un mare bou. Cel putin la prima vedere.

Problema este ca in timp ce in magazine (sau in firme care presteaza servicii catre cetateni) angajatii incearca sa-si mai salte veniturile din motive de supravietuire, cei care realizeaza prejudicii de 300.000.000 de euro nu au probleme de supravietuire sau de nivel de trai scazut.

Avem in plus exemplul tablourilor, lingourilor si banilor lui Valcov. La Valcov s-au gasit 3 kilograme de aur sub forma a trei lingouri. ANAF ar trebui sa il pe Valcov cu 300 de lingouri de aur, ca sa-l desurajeze, daca ar gandi pe aceleasi principii ca in cazul magazinului fabricii de carne din judetul Suceava.

La fel in cazul retrocedarilor supraevaluate de la ANRP: sunt amendati vinovatii cu de 100 de ori valoarea prejudiciului? Sau in cazul marilor fraude de la ANRP se recupereaza 10% din valoarea prejudiciilor si se terorizeaza in continuare pentru imagine micii dar multii fraieri?

In toate cazurile de coruptie, sunt amendati vinovatii cu de 100 de ori valoarea prejudiciului (spagii)? Sau in cazul micilor si marilor corupti se recupereaza 10% din valoarea prejudiciilor si se terorizeaza in continuare pentru imagine micii dar multii fraieri?

Concret, de exemplu, un medic prins ca a luat spaga 300 de lei este amendat cu 30.000 de lei? Sau un cadru din invatamant care a luat spaga 3.000 de euro la examenul de bacalaureat este amendat cu 300.000 de euro? Ma indoiesc! In sistemul medical se tot cauta formula juridica ideala pentru legalizarea spagilor!

Toate acestea arata ca statul creaza legi strambe si le aplica discriminatoriu si discretionar, vizati fiind cei cu nivel de trai scazut si exceptati fiind cei cu nivel de trai ridicat. De aici conceptul de terorism juridic.

Legile din Romania ii calca in picioare pe cei mici si ii favorizeaza si ii stimuleaza pe marii infractori!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu