Imbecilitate romaneasca postdecembrista in forma continuata: agricultura fara irigatii!!!

"Desteptii", "specialistii" si "geniile" care au venit dupa "dictator" si dupa caderea comunismului au crezut ca pot inlocui legile fizicii cu legile imbecilitatii.

Numai ca, ce sa vezi, nu exista agricultura fara apa. Apa ar fi in general, dar nu intotdeauna la locul si momentul potrivit. Uneori ploua prea mult, alteori e seceta. Lucruri stiute de cand lumea. Dar nu si de "specialistii" din agricultura.

Distrugerea sistemului de irigatii distrus imediat dupa caderea comunismului, in numele "libertatii" si al democratiei prostiei isi arata roadele pana in zilele noastre.

Conform sursei https://www.b1.ro/stiri/eveniment/despagubiri-seceta-329492.html, in ROmania anului 2020 aflam urmatoarele:

"Ministrul Agriculturii, despre pagubele create de secetă: Trei milioane de hectare de grâu, compromise"!

Cred ca se sparge Ceasca de ras in mormant.

Si ce tot asteapta Ministerul Agriculturii si agricultorii, sa vin eu sa le ud culturile?

Investiti, bai, baieti, ca si asa nu mai sunt restrictiide deficit bugetar. Decat sa luati masti la suprapret, mai bine bagati banii in sistemul de irigatii!

Cine nu va da voie, Iohannis sau Merkel?

Peste 30 de ani de cretinism postdecembrist: agricultura romaneasca se vaita din nou ca nu are sistem de irigatii! Să îl fac eu?

Cu nesimtirea traditionala, "fermierii" postdecembristi, prin propaganda scrisa si televizata, ne reamintesc anual ca depind de ploile naturale si ca nu au chef sa investeasca intr-un nou sistem de irigatii, dupa ce sistemul de irigatii comunist a fost distrus inca din zorii democratiei infractionale (adica prin 1990, maxim 1991).

Conform sursei https://agrointel.ro/138855/seceta-pedologica-extrema-ce-solutii-sunt/,

"Conform comunicatului emis de ANM în data de 8 Aprilie 2020, Moldova și Dobrogea, dar și suprafețe extinse din Muntenia, sunt afectate de secetă pedologică puternică şi extremă, cultura grâului fiind puternic afectată.".

Inca pare sa fie o enigma cum de o fi inteles "cizmarul"/ "dictatorul" (despre care propaganda spunea ca are numai 3-4 clase) ca agricultura performanta se face numai pe baza unui sistem de irigatii, ca sa nu depinda de capriciile climatice, in timp ce "specialistii"/ "diplomatii" actuali din agricultura traiesc cu impresia ca merge si asa.

O alta enigma in forma continuata este cum de a ajuns Romania importator net de produse agricole in perioada postdecembrista, desi pe vremuri era granarul Europei si exportator de produse agricole. Mai trebuie sa amintesc că Ceașcă a platit o parte importanta din datoriile externe ale Romaniei cu produse agricole exportate?

Oare ce ar trebui sa faca simplul cetatean cand tot aude ca imbecilii de manageri din agricultura nu investesc in sisteme de irigatii? Sa le doneze cate 2 euro, ca sa cumpere apoi din supermarchet numai porcarii si alimente mai scumpe decat in Occident?

Hai sictir cu agricultura voastra primitiva si cu stirile voastre idioate!

Agricultura romaneasca in anul centenarului, incapabila sa-si hraneasca proprii cetateni

Romania a important numai in primul semestrul al anului centenarului (2018) produse alimentare in valoare de 3,3 miliarde de euro!

Acesta este un record istoric, conform sursei http://www.mediafax.ro/economic/exclusiv-record-istoric-romania-a-importat-mancare-de-3-3-miliarde-de-euro-in-semestrul-i-2018-17437764.

Aceeasi sursa informeaza ca nu prea avem infrastructura de depozitare cu atmosfera controlata pentru a inmagazina productia nationala. Doar 40% din productia alimentara romaneasca poate fi retinuta in acest mod.

Se stie ca se spune ca pe vremea lui Ceausescu datoria externa s-a platit in mare parte cu ajutorul exporturilor de alimente. In zilele noastre, doar in 2015 importurile de alimente au fost mai mici decat exporturile.

Dar nimeni dintre decidentii politici nu pare sa aiba vreo problema cu asta. Probabil ca faptul ca exporturile de alimente sunt mai mici decat importurile in "tara painii" (cum spunea "patetic" avocatul "apararii" la "procesul" sotilor Ceausescu) reprezinta reintoarcerea la "normalitatea" postdecembrista.

O fi si asta un motiv sa fim mandri ca suntem romani...

Pai, dac-o fi asa, iupiii!

Fermierii Romaniei capitalist-primitive se vaicaresc din nou de seceta!

Vremea calduroasa si secetoasa a prilejuit, ca in fiecare an de acest tip, vaicareala odioasa, sinistra si nejustificata a fermierilor.

Ca de obicei, cand nu ploua de la natura e jale si se prapadesc recoltele. Dar asta nu-i problema pentru fermieri, ci doar pentru consumatori. Fermierii au anuntat un plan multianual de scumpiri. Nu-i problema daca productia agricola scade cu 30%. E chiar bine pentru fermieri. Un pic de vaicareala pe la televizor, un pic de propaganda, un pic de dublare a preturilor la produse agricole si profiturile sunt garantate!

Ce uita fermierii sa spuna este de ce nu mai are Romania sistem de irigatii. De asemenea, fermierii (managerii si antreprenorii lu' Peste in domeniul agricol) uita in forma continuata sa-si creeze sisteme de irigatii.

De ce nu mai are Romania sistem national de irigatii? Nu e un secret: dupa victoria Revolutiei Infractorilor din 1989, una dintre primele distrugeri nationale a fost cea a sistemului de irigatii!

Comunismul dirijat de "dictator", in "ticalosia" lui, "arunca" bani pe dezvoltarea unui sistem national de irigatii, pentru ca recoltele sa nu depinda de racoarea indoielnica a verii si de ploile rarisime din aceasta perioada. Asa ca, odata doborati in 1989 ambii factori ai problemei, capitalismul infractional a decis ca Romaniei nu-i mai trebuie sistemul national "ticalosit" de irigatii si ca e mult mai bine sa ne bazam doar pe noroc si eventual pe rugaciunile televizate ale popilor satanist-ortodocsi (ramase, asa cum era de asteptat, fara rezultat)!

In 1990 s-a dat liber la furat. Toti tembelii au demarat intrecerea capitalista de distrus sistemul national de irigatii, fapt consumat intr-un timp record. Orice minte plina de "sclipici" si-a facut araci pentru vie, araci pentru rosii sau pentru mai stiu eu ce din tevile folosite la irigatii. De parca pentru araci nu se gaseau destule lemne.

Deodata, ce sa vezi: tortionarii agriculturii s-au trezit aproape an de an ca e seceta in Romania?! Si eu, care credeam ca in Romania ploua numai la ore fixe, uneori chiar la comanda...

Se spune ca ar fi necesare vreo 14 miliarde de euro pentru crearea unui nou sistem de irigatii! Dar in functie de Ioan Rus-ul din fruntea Ministerului Agriculturii se poate ajunge usor la un sistem de irigatii de 140 de miliarde de euro, ca doar Basesti, Isaresti si PNL-isti care sa anunte dezastrul sunt garla, masuri de austeritate se pot lua garla, bani la FMI, BM si CE sunt garla. Nivelul de trai al populatiei romanesti nu e chiar asa de garla, dar nu intereseaza oricum pe nimeni.

Multumim pentru lectia de eficienta agricola capitalista! Propun ca primitivul popor roman si "ilustrii" sai lideri postdecembristi sa fie facuti Eroi ai Muncii Capitaliste cu spade si spice de grau! Spor la importuri de produse agricole! Las' ca va plateste probabil Ceasca din mormant datoriile externe! Daca nu el, atunci datoriile vor fi platite de masurile de austeritate (adica de simplii cetateni).

"Granarul Europei"

Foarte amuzant premierul chinez Li Keqiang, care a numit cu nostalgie Romania "Granarul Europei". Probabil ca afirmatia s-a facut in amintirea traditionalei prietenii romano-chineze din perioada comunista in care Romania avea agricultura.

Ciudat, totusi, ca premierul chinez nu a fost informat ca Romania si-a distrus sistemul de irigatii imediat ce Revolutia Infractorilor din decembrie 1989 a invins. La fel de ciudat este faptul ca premierul nu a aflat ca Romania a devenit din mare exportator comunist de produse agricole in scopul platii datoriei externe, un mare importator capitalist de haleala, generator de noi datorii externe.

De exemplu:

1. In 2009, Boc spunea pe sursa http://www.ziare.com/emil-boc/premier/boc-e-inadmisibil-sa-importam-70-la-suta-din-alimente-823438:

"E inadmisibil sa importam 70% din alimente"!!!

Ce mare smecherie ca in calitate de premier sa faci o declaratie politica fara nicio consecinta?

2. In 2010 scria pe sursa http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/rusinea-romaniei-jumatate-hrana-provine-import-1_50b9ff1e7c42d5a663aebd36/index.html:

"Ruşinea României: Jumătate din hrana noastră provine din import!

Cu toate că ţara noastră are un potenţial agricol imens,peste jumătate din hrana românilor provine din import. Lipsa politicii agricole, fărâmiţarea terenurilor sau absorbţia slabă a fondurilor UE au transformat România într-o ţară cu o producţie alimentară nesemnificativă.

Roşiile, castraveţii, merele, perele, porumbul, cartofii, verdeţurile, chiar şi grâul provin din ce în ce mai mult din import. Asta cu toate că România ocupă locul cinci în Europa la capitolul suprafaţă agricolă arabilă, cu un total de 9,4 milioane de hectare.

Doar anul trecut, ţara noastră a importat produse agroalimentare în valoare de 3,7 miliarde de euro.".

Importuri de haleala de 3,7 miliarde de euro in Romania intr-un an? Cred ca mitraliatul de la Targoviste se rasuceste in mormant... Ce ghinion sa fiu contemporan cu asa ceva...

3. In 2011, conform sursei http://www.ziare.com/economie/exporturi/romania-cel-mai-prost-exportator-de-produse-alimentare-din-regiune-1075129,

"Una peste alta, desi Romania are un potential agricol comparabil cu cel al Poloniei sau, de ce nu, cu cel al Bulgariei, Cehiei si Ungariei la un loc, nu reusim sa exportam mai nimic peste granite, ba chiar importam mai mult decat aproape oricare alta tara din regiune.".

Nu am inteles niciodata cum putea fi Romania candva "Granarul Europei", desi detine locul 5 in Europa la capitolul suprafaţă agricolă arabilă. Adica nu se mai facea agricultura nicaieri in Europa? Cu ce se ocupau europenii, cu mestesugurile?

Romania nu putea fi "Granarul Europei" decat pentru ca se plateau in mod traditional angajatii din agricultura cu salarii de mizerie si vindeau granele in dumping. De-a lungul secolelor romanii s-au remarcat ca muritori de foame in tara painii, din cauza exploatarii crancene la care au fost supusi. Rascoala din 1907 este tipica pentru agricultura, munca si salarizarea din Romania!

Ca unul care am fost in Franta si in Italia, am vazut ce agricultura se face in occident. In Italia am locuit in plina Pianura Padana, adica in campia strabatuta de fluviul Po si afluentii sai, cu nimic mai prejos decat Baraganul. Am consumat din plin produsele locale, de o calitate excelenta. Dar am si strabatut zonele agricole.

Productia este uriasa. De fapt este vorba de supraproductie. Am vazut rosii si pepeni galbeni lasate in camp sa se strice pentru ca nu se puteau vinde.

Fata de agricultura italiana, "Granarul Europei" este inca in comuna primitiva.

Dar e bine ca premierul chinez nu si-a pierdut entuziasmul si nostalgia. Cum vizita delegatiei chineze are in vedere statele din Europa Centrala si de Est, se pare ca se incearca resuscitarea unui fel de CAER postdecembrist. Adica la aproape 25 de ani de la momentul 1989, dupa inflatie galopanta, somaj galopant si distrugere galopanta a economiei romanesti (agricultura inclusa) am ajuns la faza de "Sa se revizuiasca, primesc, dar sa nu se schimbe nimic!". Anul Caragiale atrecut, dar Era Caragiale a ramas :)

Macar sa iasa ceva bun din asta. Mult succes exporturilor agricole romanesti in China!

Agricultura, seceta si irigatiile

S-a spus in media ca agricultura romaneasca in 2012 este foarte afectata de seceta. Este normal sa fie asa, intr-o tara a carei lideri au decis distrugerea sistemului de irigatii la inceputul anilor '90, probabil din dorinta de a arata ca Nicolae Ceausescu era un "tiran" si un "dictator" caruia nu-i pasa de popor. Noroc ca le pasa de popor mascaricilor incravatati actuali de la putere. Probabil ca sistemul de irigatii de pe vremea vechiului regim era considerat o mostenire dezastruoasa si o investitie megalomanica. Asa ca a fost "destructurat" cu mare entuziasm tembel, in numele libertatii prost intelese.

Aflam de pe sursa
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-13133453-comisia-europeana-romania-cea-mai-mare-scadere-productiei-agricole-2012-35-8.htm:
"Romania este insa cea mai afectata in ceea ce priveste scaderea productiei in raport cu anul 2011, volumul acesteia scazand in 2012 cu 35,8%."
...
"Pe de alta parte, Franta, Germania si Italia vor inregistra in 2012 cresteri ale productiei in raport cu 2011, de 9,2%, 4,6% si, respectiv, 8,5%. In Marea Britanie productia agricola se va majora cu 0,8%."

Minunat, Franta, Germania si Italia au inregistrat cresteri ale productiei agricole chiar si pe seceta pentru ca au sisteme de irigatii! Soare sa fie, ca vin ei cu apa. Oare cand vor "inventa" minunatii nostri politicieni si fermieri apa rece?

Iar de pe sursa
http://stirileprotv.ro/stiri/social/toamna-vine-cu-un-nou-val-de-scumpiri-carnea-lactatele-si-legumele-mai-scumpe-cu-20.html aflam:

"Seceta a distrus jumatate din productia agricola. Carnea, lactatele si legumele, cu 20% mai scumpe"
...
"40% din productia agricola de anul acesta a fost distrusa de seceta. De departe, porumbul este cel mai afectat. Fata de anul trecut, recolta e la jumatate, iar asta face pretul sa se dubleze. Automat si hrana animalelor este mai scumpa, iar noi vom simti cresterea din plin in fata galantarelor cu carne. Cea de porc, de exemplu, ar putea ajunge chiar la 17 lei, la pulpa.

Si la o fabrica de mezeluri din Brasov, patronii pregatesc scumpiri, de la 10 pana spre 20%. Nici pretul carnii de vita nu ramane pe loc, dimpotriva, ar putea creste cu pana la 20%, iar laptele se va scumpi si el cu aproape 30 de procente. Si la pui, gasim aceleasi calcule."

"Minunat", la sfarsitul fiecarei veri (daca nu chiar in tot timpul anului) in Romania se face propaganda scumpirilor.

In final, sursa urmatoare
http://www.antena3.ro/economic/biz-news/datele-la-care-nimeni-nu-se-astepta-ce-s-a-intamplat-cu-economia-romaniei-in-primul-semestru-al-anului-182995.html, care citeaza Institutul National de Statistica, pune punctul pe "i" si chiar si pe "j":

"În perioada aprilie- iunie 2012, creşterea a fost determinată, în primul rând, de activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, dar şi de construcţii, unde avansul  a fost  5,2%. Creşteri uşoare s-au înregistrat şi în activităţile de informaţii sau comunicaţii.

În schimb, reduceri ale volumului de activitate au fost observate în administraţie publică şi apărare, asigurări sociale, învăţământ şi sănătate. Scăderea a fost de aproape două procente. Şi agricultura a scăzut cu 1,6%." [!!!]

In concluzie, ne-am lamurit cum sta treaba:
- din punct de vedere agricol productia de haleala a scazut cu 35%-40%;
- din punct de vedere inflationist preturile la haleala cresc cu 10%-30% (atunci cand nu se dubleaza si se tripleaza);
- din punct de vedere economic agricultura a scazut cu 1,6%, deci suntem pe cale sa iesim din recesiune!!!

Sa nu uitam ca 2012 este "Anul Caragiale".

Agricultura comparata

Statul socialist isi raporta realizarile la anul 1938. Statul capitalist postdecembrist nu prea se mai raporteaza la nimic. Statisticile sunt incomplete si datele sunt greu de gasit sau lipsesc cu desavarsire de multe ori. Poate pentru ca si realizarile lipsesc din multe domenii. Am gasit un material pe sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_Rom%C3%A2niei din care citez pasaje elocvente (din punctul meu de vedere) referitoare la diminuarea productiei agricole dupa 1989.

Materialul nu este suficient de sistematizat, fiind destul de voluminos. Numerele dintre parantezele drepte sunt surse citate de catre sursa principala, mentionata in link-ul de mai sus. Prefer sa prezint acest articol in aceasta forma, astfel incat cititorul sa isi formeze o opinie despre starea actuala a agriculturii romanesti, pe baza datelor prezentate.

Dupa ce am vazut aceste statistici, din nou mi-am pus niste intrebari:
- A subminat Ceasca economia nationala?
- Daca vechiul regim a subminat economia nationala, iar starea agriculturii s-a inrautatit mult dupa 1989, ce se poate spune despre actualul regim?
- Ceasca a fost facut raspunzator de vechea situatie; cine raspunde de actuala situatie si cum?

In continuare, materialul respectiv:

"Suprafata agricola

Suprafata dedicata pomiculturii s-a diminuat dupa Revolutie[16]. Astfel, suprafata de livezi a scazut de la 239,5 mii hectare în anul 1989, la 196 mii de hectare în 2001[16] si 50 mii de hectare în 2011[17] [adica a scazut de peste 4 ori!!!].

Privatizarea suprafetei agricole

Pâna în anul 2010, aproape toata suprafata agricola si peste o treime din fondul forestier au fost privatizate[12]. Retrocedarea si redistribuirea suprafetelor de teren agricol si forestier a început în anul 1991, desfasurându-se în mai multe etape succesive[12]. Ca urmare, pâna în anul 2005, 95,6% din suprafata agricola a tarii si circa 33% din cea împadurita au fost retrocedate fostilor proprietari sau mostenitorilor legali ai acestora[12]. Totusi, titlurile de proprietate au fost emise fara o verificare corespunzatoare a terenurilor din punct de vedere cadastral [!!!] si fara înscriere în Cartea funciara [!!!] [12]. Identificarea si delimitarea parcelelor retrocedate nu au fost întotdeauna corect realizate [!!!], facând astfel obiectul multor litigii si dispute [!!!] [12].
 
Suprafata agricola nelucrata

În anul 2010, circa trei milioane de hectare au fost lasate nelucrate [!!!] (pârloaga)[20]. Daca aceasta suprafata ar fi cultivata, statul ar câstiga din impozite aproximativ 330 de milioane de euro[20]. Nelucrate, aceste terenuri pun în pericol si culturile din împrejurimi[20]. Acest lucru se datoreaza faptului ca o buna parte din populatia de la sate este formata din batrâni, care nu mai pot face agricultura[20]. Cum nici nu au bani pentru a-si achizitiona utilaje si nici încredere de a-si da terenurile în arenda, de teama sa nu fie pacaliti, taranii lasa suprafete din ce în ce mai mari nelucrate[20].

Tehnologia

În statele europene, consumul mediu de îngrasamânt activ la hectar este de 200-250 kg, în timp ce în România aceasta medie nici nu trece de 70 kg[22].

La capitolul irigatii România are un deficit de 2,6 milioane hectare neudate[22]. Pe hârtie, suprafata irigata este de circa 300.000 de hectare, dar faptic sunt doar 100.000 de hectare[22]. Alte surse indica o suprafata de 560.000 hectare irigate[23].

Înainte de 1989, România avea o retea de irigatii întinsa pe o suprafata de 3,2 milioane hectare, care a fost distrusa aproape în întregime [!!!], instalatiile fiind furate sau lasate în paragina[23]. Conform unor estimari sunt necesare în jur de 14 miliarde euro [!!!] pentru a pune la punct un sistem de irigatii la nivelul celui din 1989 [!!!], întrucât refacerea sistemului de pe un hectar de teren costa în jur de 7.000 de euro[23].

Productia

Agricultura reprezinta 6% din PIB-ul tarii (anul 2007)[1], fata de 12,6% în 2004[26]. Circa trei milioane de români lucreaza în agricultura, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august 2009), comparativ cu doar 4-5 procente în tarile occidentale[27][26]. Agricultura României este departe de ceea ce se practica în Europa atât ca productie [!!!], cât si ca tehnologie [!!!]. Produsele „made in România” sunt prezente în cantitati mici pe piata externa, în timp ce importurile cresc de la an la an, fostul grânar al Europei în perioada interbelica devenind un importator net [!!!], pe anumite segemente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele si legumele [!!!] [27].

Din punct de vedere al mecanizarii, în septembrie 2009 situatia se prezinta astfel: România dispune de o dotare cu tractoare si utilaje agricole printre cele mai slabe din Europa [!!!], încarcatura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu UE, unde media este de numai 13 hectare[28]. Parcul intern de tractoare se ridica la circa 170.000 de unitati, din care circa 80% sunt îmbatrânite[28]. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, în România încarcatura pe tractor ajunge chiar si la peste 12.000 de ore [!!!] de utilizare.[28]

Problemele majore ale agriculturii din România sunt: lipsa unor investitii majore în agricultura (nu atât din cauza lipsei fondurilor de finantare, ci mai degraba din dificutatea accesarii acestora), farâmitarea pamânturilor, litigiile legate de proprietate si tehnologia precara[27]. Produsele românesti nu corespund întotdeauna standardelor de calitate ale UE, ceea ce si explica lipsa prezentei pe pietele externe, în timp ce marfurile din import au invadat rafturile magazinelor autohtone[27].

Productivitatea

Exploatatiile de subzistenta diminueaza performanta sectorului agricol în general[12]. Atât terenurile, cât si forta de munca sunt folosite sub potentialul lor economic[12]. Lipsa de competitivitate este determinata de forta de munca agricola excesiva[12]. În plus, exploatatiilor de subzistenta le lipsesc capitalul si o pregatire profesionala corespunzatoare a fermierilor [!!!], aspect care are drept rezultat venituri foarte mici în urma activitatii depuse[12]. În consecinta, agricultorii din fermele de subzistenta nu au, practic, nici motivatia [!!!], nici capacitatea [!!!] de a respecta standardele europene inclusiv pe cele referitoare la calitatea mediului, bunastarea animalelor si siguranta alimentara[12]. Aproape jumatate din suprafata agricola este lucrata de exploatatii de subzistenta, care mentin eficienta agricola generala la un nivel scazut, contrabalansând realizarile fermelor mari care obtin, de altfel, rezultate bune[12]. În prezent (iulie 2010) aproximativ 3,5 milioane de ferme au terenuri de mai putin de un hectar, fapt care le împiedica sa acceseze fonduri UE[33].

Grâu

Din punct de vedere al suprafetei cultivate, România ocupa locul patru în Europa, pe aceeasi pozitie cu Marea Britanie, dupa Franta (5,1 milioane hectare), Germania (3,2 milioane ha) si Polonia (2,3 milioane ha)[14]. Cu toate acestea, randamentul la hectar, de 2,4 tone, este la mai putin de jumatate din randamentul mediu al Uniunii Europene[14]. De exemplu, Danemarca a avut în 2009 o productie medie la hectar de 8,1 tone, ceea ce a plasat-o deasupra României ca productie totala [!!!], cu toate ca suprafata cultivata cu grâu este de doar 740.000 de hectare[14]. În anul 2009, România a fost pe locul 7 din punct de vedere a productiei, ca urmare a randamentului, care a reprezentat mai putin de jumatate (44,7%) din randamentul mediu al UE[37].

În anul 2007, peste 60% din culturile agricole au fost distruse de seceta [dupa ce s-a distrus mai intai sistemul de irigatii], iar România a obtinut o productie de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciata de specialisti drept cea mai mica din 1940 [!!!] [43].

Productivitatea

Cel mai bun an de dupa Revolutie pâna în prezent a fost 2008, cu 3.505 kilograme la hectar - peste productia din 1989, dar nu cu mult[52]. Cel mai slab a fost 2003, cu 1.429 de kilograme la hectar[52].

Porumb

Productivitatea [in 2007] a fost în România de 3,4 tone/ha, Franta - 9,1 tone/ha, Italia 8,2 tone/ha, Ungaria - 6,4 tone/ha si Bulgaria - 4,2 tone/ha[22]. Potentialul agricol la porumb ar fi de 14-15 tone/ ha, daca s-ar face agricultura în stil european [!!!] [22].

Orez

Consumul de orez de pe piata româneasca este de circa 100.000 de tone anual, din care cea mai mare parte este importata, în principal din Egipt[61]. În anul 1989, în România se cultivau 80.000 de hectare cu orez[62]. În anul 2009, suprafata cultivata cu orez era de 8.000 de hectare [de zece ori mai mica!!!], din care compania italiana Riso Scotti detinea 4.000 de hectare[63]. În anul 2010, suprafata cultivata ajunsese la 12.000 de hectare, iar productia a fost de 62.000 de tone, din care 49.000 de tone au mers la export.[62][64] Cu aceasta suprafata cultivata, România a revenit în topul producatorilor de orez din Europa, fiind depastita doar de Italia (280.000 de hectare) si Spania (80.000 de hectare)[63][62]. România este considerata tara din Uniunea Europeana cu cel mai mare potential de crestere în domeniul orezului, pentru ca regiunea Dunarii are de 20 de ori mai multe rezerve de apa decât bazinul Padului, unde se cultiva cea mai mare parte a orezului italian[63]. Comunitatea europeana produce 75% din necesarul de orez, restul de 25% îl importa din China sau Africa[62]. Singura tara care ar mai putea "umple" acest gol este România [!] [62].

Cânepa

În anul 1989, au fost însamântate peste 56.000 de hectare cu cânepa, dar în anii urmatori productia s-a prabusit [!!!], iar industria de prelucrare si-a închis topitoriile si filaturile de cânepa [!!!] [76]. Din cele 31 de unitati de prelucrare ale plantelor textile existente înainte de Revolutie, au ramas doar 4-5 astfel de topitorii [!!!], multe fiind închise pentru ca nu mai au materie prima[76]. În anul 2003, suprafata cultivata cu cânepa era de 1.200 hectare [de peste 40 de ori mai putin decat in 1989!!!] [76].

Mazare

În anii 1980-1989 mazarea s-a cultivat constant pe 50-95 mii de hectare[79]. Apoi, suprafetele s-au restrâns dupa anul 1990, datorita desfiintarii multor societati agricole, complexe si ferme zootehnice de stat[79]. În anul 2001, mazarea s-a cultivat pe 11.214 hectare [suprafata de peste 4 ori mai mica decat in 1989!!!] [79]. Productiile medii obtinute sunt în jur de 1500 kg/ha, dar în conditiile aplicarii unor tehnologii corespunzatoare se pot obtine 2000-4000 kg/ha[80]. Prin comparatie, în Franta se realizeaza curent productii medii pe tara de peste 4000 kg/ha[80].

Legume

În anul 2008, România a importat 185.000 de tone de legume si a exportat de 13 ori mai putin, adica 13.970 tone de legume [!!!] [86].

Potrivit MAPDR, consumul intern de legume este asigurat în proportie de 35-40% din productia autohtona, diferenta fiind asigurata din import [!!!] [82].

Cartofi

România este al treilea cultivator de cartofi din Europa, ca suprafata, dupa Germania si Polonia[87], si pe locul 6, ca productie, dupa Germania, Polonia, Olanda, Franta si Marea Britanie, având în anul 2009 un randament de 54,1% din randamentul mediu al Uniunii Europene[22]. Productia medie a fost de aproape 15 tone la hectar în anul 2006, si de 12 tone în 2007[87]. În anul 2009, productia [de fapt productivitatea] României a fost de 15,9 tone la hectar, fata de Bulgaria - 16,2 tone la hectar, Polonia - 19,7 tone, Ungaria - 25,3 tone, Cehia - 26,7 tone, Germania - 44 tone si Franta - 43,4 tone [!] [88].

Sfecla de zahar

Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahar[95][96] si producea anual circa 550.000 de tone de zahar alb din sfecla de zahar, acoperindu-si necesarul de consum si rafina circa 150-200 mii tone zahar brut din import pentru reexport [adica producea un total de 700-750 mii tone de zahar] [97]. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeana [97]. Pentru sectorul zahar România a primit o cota nationala de 109.000 tone zahar alb din sfecla si un necesar traditional de rafinare de 329 mii tone zahar alb din zahar brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone [adica cu circa 300.000 tone mai putin decat in 1989!] [97].

În anul 2006, consumul de zahar din România era de aproximativ 550 de mii de tone.[95] Din aceasta cantitate, 85% era zahar alb provenit din rafinarea zaharului brut importat, restul fiind zahar alb din sfecla.[95]

Silvicultura

Padurile din România sunt printre cele mai bune din Europa, având un istoric de gospodarire eficace [pana la un moment dat!], prin care au ajuns la un standard înalt si un potential economic important[12]. În anul 2005, sectorul contribuia cu peste 9% la exporturile tarii, reprezentând 3,5% din PIB[12].

Desi se poate urmari activitatea de pe parcelele de padure aflate în proprietatea Romsilva sau a persoanelor care detin astfel de suprafete în parcurile nationale, controlul asupra proprietarilor privati de padure, aflati în afara parcurilor nationale, constituie o problema importanta[12]. Actualmente, se estimeaza ca se exploateaza ilegal 100.000 metri cubi de lemn pe an [!!!] [12].

Capacitatea de atingere a potentialului economic din sectorul forestier este limitata si de slaba accesibilitate a majoritatii padurilor[12]. Drumurile forestiere din România acopera mai putin de 42.000 km (ceea ce înseamna circa 6,5 m/ha [!!!]), reflectând cea mai slaba densitate din Europa [!!!] [12]. Ca urmare, peste 2 milioane ha de padure sunt practic inaccesibile [!!!], indiferent daca este vorba de desfasurarea activitatilor de gospodarire sau de exploatare[12].

România are în total 6,3 de milioane de hectare de padure, dintre care 4,2 milioane se afla în proprietatea statului[20]. Se estimeaza ca în perioada 1995-2010 au fost distruse prin taieri ilegale aproximativ 127.000 de hectare [!!!] [20]. Dintre acestea, 95.000 de hectare au fost rarite, iar restul au fost pur si simplu rase [!!!] [20]. În anul 2007, în România au fost taiati ilegal 175.743 de metri cubi de padure [!!!] [20].

În România se taie legal 17 milioane de metri cubi[104]. La nivel national, în ultimii cinci ani, taierile ilegale descoperite sunt de circa 175.000 – 180.000 de metri cubi pe an [!!!] [104].

Piscicultura

Consumul anual de peste din România se cifreaza la 70.000 de tone de peste, dintre care doar 20.000 de tone reprezinta productie interna, restul fiind din import[107]. Românii consuma, în medie, circa trei kilograme de peste pe cap de locuitor anual, ceea ce este cu mult sub media europeana, de 10 kilograme pe an[107]. În România exista, raspandite în 38 de judete, peste 84.500 hectare de crescatorii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole si 60 de pastravarii, cu o suprafata de 44 ha[107]. Productia de peste din România a scazut constant începand cu anul 1989 [!!!] [107]. Astfel, daca imediat dupa Revolutie, productia nationala de peste din ape amenajate se cifra la 50-60.000 de tone anual, în anul 2006, aceasta era de numai 8.000 de tone [adica de peste 6 ori mai mica fata de 1989!!!] [107]. Si pescuitul din Marea Neagra s-a diminuat considerabil - de la 4.431 tone peste, în 1998, pâna la 2.026 tone, în anul 2005 [107].

Zootehnie

Cresterea porcilor

În prezent (iulie 2010), în România sunt crescuti 5,1 milioane de porci în ferme si gospodarii ale populatiei, din care aproape 1,4 milioane în exploatatii profesionale si 3,8 milioane în gospodariile populatiei [adica majoritar omul isi creste porcul] [110]. Consumul anual în România se ridica la circa 11 milioane de porci, acesta fiind asigurat în proportie de 70 la suta numai din importuri [!!!] [110]. Înainte de 1989, în România erau crescuti aproape 15 milioane de porci [deci productia a scazut de circa 3 ori fata de 1989!!!] [110].

Cresterea bovinelor

În anul 2010, în România existau aproximativ 1,9 milioane de capete de bovine, din care 1,8 milioane (91,5%) se aflau în proprietatea fermelor de subzistenta - persoane fizice - în timp ce restul de 170.000 de animale erau exploatate în ferme industriale [adica, evident, fermele de bovine produc neglijabil fata de persoanele fizice!!!] [109].

Pentru România, aderarea la Uniunea Europeana a însemnat o reducere impusa a productiei de lapte, de la 5 milioane de tone de lapte pe an, cât producea înainte, la maximum trei milioane de tone de lapte pe an [Foarte interesanta economia centralizata a UE in domeniul laptelui, aplicata Romaniei!!! Mai vrea cineva sa muncim mai mult si mai bine in domeniul laptelui? Mai exista libera initiativa in UE?] [113]. Din aceasta cantitate, doua milioane de tone au fost alocate pentru vânzare directa, iar un milion de tone pentru livrari catre fabricile de procesare.[113] Daca depasim aceste cantitati, platim penalizari de 278,3 euro pentru fiecare tona de lapte realizata în plus.[113] În schimb, daca producem mai putin decât ne-am angajat, vacile vor trebui sa se abtina în urmatorii ani sa dea la fel de mult lapte, pentru ca UE ne va taia cota [!!!].[113]

Avicultura

Carnea de pui necesara pentru consumul local este asigurata în mare parte din productia locala[114]. Anual, România importa circa 80.000 de tone de carne de pui din strainatate si exporta 50.000 - 60.000 de tone[114].

Piata interna a carnii de pasare se ridica la aproximativ un miliard de euro (anul 2008)[115] Consumul total de carne de pasare în România a fost, în anul 2007, de 370.000 de tone, dintre care 70% au provenit din productia interna, iar restul de 30% din importuri [!] [116].

Apicultura [un domeniu care a avut o evolutie pozitiva]

În anul 2003, apicultura din România a înregistrat cea mai mare productie de pâna atunci, peste 20.000 tone de miere, cu o valoare de 45-48 milioane de euro[120]. Din aceasta cantitate, 11.000 de tone a fost exportata pe pietele europene si americane[120].

Consumul anual de miere pe cap de locuitor in România este estimat la circa 500 de grame, mai redus decât în majoritatea statelor europene[121]. Prin comparatie, în Danemarca consumul de miere se ridica pe an la 5 kg/cap de locuitor, în Germania la 1,5-2 kilograme pe cap de locuitor, iar în Ungaria la peste 600 grame[121].

Flori

În România se vând anual aproximativ 1,4 miliarde de fire de flori taiate, 90 la suta din acestea fiind aduse din tari precum Olanda, Italia, Turcia, Ungaria si chiar Thailanda [!!!].[122]

Produsele biologice

Produsele ecologice au un potential ridicat în Romnânia, datorita faptului ca o mare suprafata de teren poate fi convertita pentru cultura bio si pentru ca europenii consuma din ce in ce mai mult produse sanatoase[125]. În România, suprafata cultivata cu produse bio este de peste 70.000 de hectare în 2006, adica sub 1% din potentialul agricol al tarii[125]. Aceasta în ciuda faptului ca, potrivit studiilor, România ar putea produce în sistem ecologic în jur de 10-15% din suprafata agricola [!!!] [125].

Îngrasaminte chimice

Piata produselor pentru protectia plantelor reuneste ierbicide, seminte, îngrasaminte si unelte agricole, iar valoarea anuala este de 140 de milioane de euro în 2010[128]. Suma cheltuita pentru fiecare hectar de teren agricol era de circa 14 euro în anul 2005 [129]. Sumele alocate de agricultori în statele UE pentru procurarea substantelor de protectie a plantelor variaza între 150 si 200 euro la hectar, iar în tari precum Polonia si Ungaria nivelul ajunge la 80 de euro [!!!] [129].

Comertul exterior

În anul 2011 România a exportat produse agroalimentare în valoare totala de 2,9 miliarde de euro si a importat alimente de 3,7 miliarde de euro [!].[131]"

Starea Romaniei

Am adunat de la TV stiri pe aceasta tema.

1. Deficitul bugetar a crescut. Nimic uimitor, masurile odioase dar sinistre ale guvernului isi fac efectul scontat, adica mentin tara in rahat.

Sursa: teletext TVR.

2. Datoriile la stat inchid zeci de mii de firme. Asta e! Naivii care isi inchipuiau ca vor prospera muncind sunt treziti la realitate. PROSPERITATEA SE OBTINE IN ROMANIA NUMAI INCALCAND LEGEA! MUNCA CINSTITA SI PLATITA CORECT ESTE DESCURAJATA DE STATUL ROMAN! Cine reuseste sa intre in "sistem" si sa faca un parteneriat mafiot intre firma proprie si stat este scutit de orice problema de legalitate.

Sursa: teletext TVR.

3. Intretinerea bubuie la iarna?! Asa cum am spus, MUNCA CINSTITA SI PLATITA CORECT ESTE DESCURAJATA DE STATUL ROMAN! Cetateanul roman este falit muncind! Munca subsalarizata inseamna sclavie! Este o regula in Romania ca salariile sa fie mai mici decat facturile! Sau se ingheata iarna in propriul apartament pentru a micsora valoarea facturii. Romanii nu isi permit sa se incalzeasca iarna din propria munca! Caldura este un lux pentru romani! Romanii sunt tratati ca niste unelte vorbitoare! Cum se poate stopa genocidul economic? Cum se poate stopa terorismul economic romanesc?

Sursa: Antena 3.

4. Importam... tarani?! Cam de circ stirea asta: se spune ca in judetul Timis sunt aproximativ 40.000 de hectare nelucrate (?!), iar pentru asta se incearca sa se aduca 35 de agricultori belgieni?! De ce tocmai belgieni? Pe ce salarii? Chiar nu se gasesc romani care sa faca treaba?


Sursa: teletext TVR.

Raspuns: NU. Pentru ca nu exista oferte de munca pentru romani in domeniu. Am facut o "ancheta", adica am cautat pe http://www.bestjobs.ro/ locuri de munca in agricultura.

Am gasit tot felul de ciudatenii: generalist resurse umane, reprezentant vanzari, environmental engineer?! Numai agricultori unul si unul.

Asa ca am abandonat "agricultura" si am cautat dupa cuvantul cheie "agricultor".

Rezultatul: 0 (zero) locuri de munca pentru agricultori. Imi aduc aminte de o declaratie televizata a lui Valeriu Tabara (ministrul agriculturii...), care spunea ca la rudele lui ar fi de lucru si nu se duce nimeni, deci romanii sunt puturosi. Cred ca romanii sunt in primul rand dezinformati si in al doilea rand batjocoriti.

Dar site-ul cu locuri de munca imi recomanda:
"4.1. Foloseste mai putini termeni la cautare." Bravo, asta ar insema sa nu scriu niciun cuvant pentru cautare!!!
"4.2. Incearca sa faci o noua cautare folosind sinonime." Pe asta o voi incerca scriind "taran".
"4.3.Foloseste meniul din dreapta pentru a extinde cautarea si la alte domenii sau orase." Din nou site-ul are un comportament robotic, nesesizand faptul ca nu am introdus restrictii geografice.


Aplicand recomandarea de la punctul 2, am obtinut acelasi rezultat: 0 (zero) locuri de munca pentru tarani!!!

CONCLUZIE: STATUL ROMAN FUNCTIONEAZA 100% PRIN PROPAGANDA SI REPRESIUNE! Se minte cu nerusinare, la fel ca pe timpul propagandei naziste. Cred ca si ideologia statului roman este 100% nazista, versiune revazuta si adaugita. Poate ca mai exista tâmpiței care cred ca statul roman nu doarme de grija cetateanului, fiecare functionar incercand sa fie "in slujba" cetateanului. De aceea, prefer sa o spun direct: singura grija a statului roman este exterminarea cetateanului roman. Nu in camerele de gazare, ci cu ajutorul mecanismelor specifice terorismului economic.

5. Piata auto din Romania a scazut cu 14,7%. Si se astepta cineva la altceva? Dincolo de faptul ca majoritatea romanilor sunt ruinati economic (au salarii ridicole cu care incearca sa-si plateasca facturile), exista o gramada de motive pentru care nu mi-as lua masina:
5.1. Nu avem drumuri corespunzatoare;
5.2. Nu avem locuri de parcare;
5.3. Politia vaneaza soferii si amenzile sunt devastatoare pentru cetateanul obisnuit;
5.4. Cheltuielile anuale aferente masinii sunt foarte mari (asigurare, intretinere);
5.5. Sansele sa fiu accidentat de iresponsabili in trafic sunt foarte mari;
5.6. Sansele ca masina sa fie sparta sau furata sunt foarte mari;
5.7. Decat sa dau 800 de lei (circa 200 de euro) pentru a-mi rezolva o problema cu masina cu roti blocate si ridicata de pe strada, mai bine folosesc taxi-ul tot anul, de cate ori am chef.

Sursa: teletext TVR.

6. Metrorex a renegociat contractul cu Alstom: s-a redus pretul pentru serviciile de mentenanta cu 30% (!!!). Ce frumoase sunt negocierile in Romania si ce de comisioane se incaseaza in urma lor!

Sursa: teletext TVR.

7. Romanii care lucreaza in strainatate sunt inselati pe banda rulanta. Cu mult inainte am scris mai multe articole pe tema muncii, unul dintre ele ( scris in iunie) numindu-se sugestiv "Vid legislativ pentru cetatenii onesti, paradis juridic pentru infractori!".

Sursa: teletext TVR.

8. Avem probleme cu daunatorii. Si in acest caz am fost cu juma' de pas inaintea televiziunilor.

Sursa: Realitatea TV.

Sursa: Realitatea TV.