Toate citatele sunt preluate de pe sursa
http://www.ziaristionline.ro/2013/01/31/raport-tokes-si-timisoara-orasul-declansarii-evenimentelor-din-decembrie-1989-ce-ascundea-sergiu-nicolaescu-sub-presul-revolutiei-iii/, care citeaza la randul ei
"Raportul Comisiei Senatoriale rivind evenimentele din decembrie 1989". Aceasta comisie senatoriala a functionat intre 1991 si 1996.
-
"Unele date si informatii detinute de organele specializate ale judetului Timis premergatoare perioadei revolutionare din decembrie 1989""Degradarea nivelului de viata al imensei majoritati a populatiei ajunsese la un punct limita ce nu putea fi depasit decât prin niste schimbari radicale si de fond. Aparitia unei opozitii mute si dârze din partea populatiei exprima o stare tensionala, care ar fi trebuit sa convinga conducerea de partid si a securitatii de existenta unui imens pericol. Informatiile detinute de cuplul dictatorial puse la dispozitie de organele securitatii statului sugerau totusi în linii mari, starea tensionata existenta în majoritatea segmentelor socio-profesionale ale tarii si mai ales în Banat.";
"Pierderea contactului regimului dictatorial cu realitatea sociala din tara explica arbitrariul în efectuarea actului de conducere iresponsabil si, totodata, inconstienta în fata cauzelor aparitiei unor tulburari sociale. Înca din anul 1987 România fusese supusa unui intens tir informational din partea serviciilor de spionaj straine. Vestul si-a unit eforturile cu serviciile de informatii ale tarilor vecine „fratesti”, cu interese diferite asupra tarii dar, având toate un interes comun si anume, înlaturarea incomodului clan ceausist ca un început al slabirii si, poate chiar, al dezintegrari României.";
"La sfârsitul anului 1988 organele specializate din tara au informat pe Nicolae Ceausescu despre proiectarea în Occident a dezmembrarii României, lucru pe care dictatorul a refuzat sa îl creada.";
"Relatiile personale dintre Ceausescu si Gorbaciov devin din ce în ce mai critice, fiind dublate si de atitudinea sa sfidatoare fata de SUA. Pentru ca pe plan intern sa nu ramâna mai prejos dictatorul forteaza plata tuturor datoriilor externe ducând tara într-o mizerie de nedescris, frig, întuneric, saracie si foamete.";
[Nu s-a incercat niciodata sa se stabilieasca exact datorita cui era tara in "mizerie de nedescris, frig, întuneric, saracie si foamete". Lipsurile existau, dar cine le intretinea? Cel putin in Bucuresti, unde locuiesc, pe piata neagra se gaseau de toate, in cantitati industriale, fara ca militia sa incerce vreodata sa actioneze impotriva speculantilor. In privinta frigului din timpul iernii si a lipsei apei calde iarna, personal dadeam telefon la termoficare si primeam raspunsuri in bataie de joc: "Lasati apa sa curga, ca se incalzeste.". Bineinteles ca apa nu se incalzea niciodata. Despre saracie, cel putin in Bucuresti, nu putea fi vorba. Lumea avea locuri de munca si se plateau salariile. Sintagma "mizerie de nedescris" nu stiu ce inseamna. Bucurestiul lui Ceausescu nu era mai mizerabil decat Bucurestiul lui Oprescu. In privinta intunericului, intreruperile de curent, in special seara, erau frecvente si pareau facute in bataie de joc. Uneori se intrerupea si se pornea curentul la intervale foarte scurte de timp, fara nicio logica a economisirii, ci doar cu o logica a iritarii populatiei. In privinta foametei, in Bucuresti lipseau mai exact din magazinele alimentare produsele de baza cele mai ieftine si mai cautate de populatie. Dar, de exemplu, semipreparatele mai scumpe tip "Gosodina" existau, numai ca aproape nimeni nu dorea sa le cumpere. Totusi, alimentele se gaseau fara probleme pe piata neagra, necombatuta si tolerata de militie. Preturile alimentelor pe piata neagra erau de doua ori mai mari decat normal. Unele produse de baza se vindeau "in spate" in cantitati limitate. Vanzatorii furau fara rusine si pe fata la cantar atunci cand vindeau unele produse varsate, de exemplu malai. Cine "facea gat" ca este furat la cantar nu mai era servit! Cine oferise vanzatorilor atata putere de a fura si de a-si bate joc de cetateni?
Propaganda anti Ceausescu a vorbit intotdeauna de magazinele alimentare goale, dar niciodata nu a vorbit de infloritoarea si prospera piata neagra. In mod cert lipsurile din magazinele alimentare nasteau si amplificau tensiunile sociale si nemultumirea impotriva regimului. Populatia era manipulata prin intretinerea lipsurilor, in primul rand a lipsurilor alimentare. Faptul ca acest lucru se intampla la nivelul intregului Bucuresti arata ca Nicolae Ceausescu nu avea controlul tuturor subordonatilor si ca autoritatea ii era sabotata din interior. Nu se putea vorbi de lipsuri efective, din moment ce marfurile se puteau procura de pe piata neagra la preturi de specula. Cum militia nu a combatut specula, este clar ca "dizidenta" anticeausista era mult mai subtila si implica in primul rand institutii ale statului.]
"Un an mai târziu, pe 8 iulie 1989, cu ocazia întâlnirii la nivel al tarilor membre ale Tratatului de la Varsovia, Nicolae Ceausescu a încercat sa realizeze o dezamorsare a relatiilor româno-ungare. Ca urmare, s-a organizat o întâlnire bilaterala la Arad cu conducerea ungara (NYRESZO, NEMETH MIKLOS si GYULA HORN – arunci Ministerul de Externe si care a fost un fiasco total, deoarece delegatia ungara a sustinut ca Transilvania nu apartine României si ca în consecinta vor proceda la internationalizarea problemei în cadrul ONU si al altor organizatii internationale În acest context, Nicolae Ceausescu si-a pierdut calmul ripostând ferm si cu violenta.
Acestea au fost momentele când Nicolae Ceausescu a înteles propriile sale afirmatii ca „...se pune ceva la cale împotriva României” fara a-si da seama ca el personal devenise indezirabil în fata întregii lumi si mai ales în fata poporului român.";
"Din informatiile detinute de organele de contraspionaj românesti rezulta ca forte straine planificasera ca data pentru înlaturarea grupului ceausist – 25 decembrie 1989 – sarbatoarea Craciunului sau 31 decembrie – sarbatoarea Noului An."!!!
[Foarte relevant! Asa s-a si intamplat!]
"Occidentalii au mers pe stimularea nemultumirilor existente în partea de apus a tarii, în Transilvania si Banat si aceasta având în vedere doi factori de baza – minoritati nationale si culte si secte neoprotestante pe care le stimulau material si organizatoric.
Din punct de vedere economic trebuie sa recunoastem ca banatenii traiau mai bine ca în restul tarii, având în vedere bogatia zonei, dar si harnicia oamenilor.";
"Din informatiile securitatii, la reuniunea sefilor de state si de guverne a tarilor membre a pietii comune, ar fi fost initiate masuri coordonate în vederea multiplicarii actiunilor de destabilizare a situatiei din Europa de Est, în vederea caderii regimurilor comuniste. Cu referire la România, reuniunea a hotarât: „…în contextul pozitiilor concertate ale SUA si URSS se are în vedere intensificarea actiunilor vizând crearea unei tensiuni interne; destabilizarea prin folosirea unor stari de nemultumire si incitari în mediul minoritatii maghiare, considerându-se ca în acest fel, România ar putea fi determinata sa nu mai obstructioneze procesele ce au loc în Est.” (nota DSS nr.0263/22.11.1989)."!
"Este evident ca regimul totalitar din România se afla în fata unei iminente prabusiri, a unei inevitabile explozii populare.";
[Deci explozia populara a fost amorsata atat din est, cat si din vest. Dar explozia populara a fost haotica, nu a avut un orizont si o strategie proprie, cu consecintele pe care le vedem in zilele noastre!]
"Plecând de la unica idee a unui pericol extern, regimul ceausist nu era în masura sa înteleaga adevaratele cauze care apartineau în fapt, problematicii interne, a starii de cumplita nemultumire de saracie si mizerabila umilinta.";
[Cunostea cuplul Ceausescu problemele economice ale romanilor, lipsurile, oprirea curentului, frigul, lipsa apei calde? Sau toate acestea erau lucruri care se faceau pe deasupra cuplului Ceausescu, care ajunsese sa fie la fel de dezinformat si manipulat ca si poporul roman? Cine tragea sforile in 1989 si detinea controlul de facto asupra Romaniei, desi oficial nu era la putere?]
"Din raportul SRI rezulta ca în ultimele luni ale anului 1989 a sporit simtitor si inexplicabil numarul trecerilor ilegale ale frontierei dinspre Ungaria în România, precum si returnarile masive de fugari de catre autoritatile maghiare. În decembrie, desi la Timisoara se aflau gl. Macri si col. Teodorescu, nici un posibil agent nu a fost demascat.
Atitudinea atât de rapid exprimata de Bush si oamenii sai privind o posibila, chiar necesara interventie a Pactului de la Varsovia în România este evident continuarea unei discutii sau întelegeri deja avute.";
"Ofertele rusilor de un posibil „ajutor” facute în noaptea de 22/23 decembrie – telefonic – generalului Gusa, se refereau la un regiment de trupe aeromobile si de desant.
În acelasi timp, ambasadorul francez oferea 90 antiteroristi în apropierea granitei de la Oradea, (declaratie S.N. si Dna Doina Cornea).
Nici o clipa nu trebuie sa uitam ca pe teritoriul României se aflau 10000-20000 posibili combatanti veniti din Uniunea Sovietica, dintre turistii supranumerici veniti din U.R.S.S."!
[Si atunci cum se mai poate vorbi de emanatie spontana? Sigur ca nemultumirea oamenilor atunci era spontana, dar iesirea oamenilor in strada nu a fost deloc spontana. Dupa cum se vede, prin iesirea oamenilor in strada in 1989 s-a ajuns in final la forma de dezastru economico-social (genocid economico-social) pe care o resimt majoritatea cetatenilor acum, in 2014. De ce nu a protestat poporul acum, in 25 de ani, impotriva coruptiei generalizate, desi cazurile de coruptie si de mare coruptie ies la iveala non-stop, pe banda rulanta? Si-a pierdut poporul spontaneitatea? Nu mai are poporul nemultumiri? Sau si-a pierdut propaganda est-vestica dintr-odata interesul pentru a evidentia lipsa prosperitatii economice romanesti, la fel ca si interesul pentru a evidentia lipsa dreptatii sociale capitaliste?]
"Diversiunea aeriana si electronica, la care a fost supus întreg teritoriul national vine sa confirme existenta unui plan de actiune militara împotriva României.";
[Din nou este evidenta si se afirma manipularea si nu spontaneitatea populara!]
"Revolutia româna, prin desfasurarea evenimentelor, a dat peste cap toate planurile externe. Nu a cazut numai Ceausescu, a cazut pentru prima data un regim comunist.";
[Pai, nu se dorea caderea comunismului peste tot in Europa de Est? Adica Romania trebuia sa ramana comunista? Ciudate afirmatii!]
"Cu toate implicatiile straine nu putem aduce atingeri unui adevar pe cât de evident pe atât de incontestabil: revolutia de la Timisoara a fost a timisorenilor, iar victoria ei se datoreste în covârsitoare masura majoritatii populatiei timisorene.";
[Pe sursa
http://mariusmioc.wordpress.com/2011/06/16/pentru-tara-pe-care-o-iubesc-am-pierdut-piciorul-video/#comment-11634, un cetatean care a iesit in strada afirma:
“Noi am spart gheata la Timisoara în lupta cu uneltele dinastiei care au dus la dezastru tara noastra. Avem în fata o noua era în fata careia sîntem fericiti si sîntem optimisti si sîntem fericiti ca întreaga Românie a fost alaturi de noi.”.
Pe marginea acestui citat, comentez mai jos.
Sunt convins de buna credinta a tuturor celor care au iesit in strada pentru, generic vorbind, mai bine.
Dar privind realitatea actuala, n-as zice ca in tara dezastrul e mai mic decat atunci. Nu doar privind, ci si parcurgand statistici oficiale, rezulta acelasi lucru referitor la dezastru.
“Noua era” de atunci a dovedit acum ca fericirea si optimismul sunt efemere.
La fel si avantul “revolutionar” si unitatea intregii Romanii, care, din cate vad, in lipsa unei masive propagande mediatice, lipseste cu desavarsire. Atunci ne-am indignat impotriva lui Ceausescu, acum nimeni nu se mai agita cand vede pe banda rulanta stiri despre cazuri de coruptie. Nu am vazut vreun protest national impotriva coruptiei, desi motivele pentru un astfel de protest ar fi fara numar.
Nu stiu alaturi de cine a fost intreaga Timisoara in 1989, dar in 2014 as zice ca este mai degraba alaturi de reprezentantii puterii.
As spune totusi sa nu ne lasam orbiti de faptul ca intr-un anumit moment lumea a iesit masiv in strada. A iesit in strada, ceea ce a sustinut referitor la libertate, dreptul la prosperitate si dreptul la fericire, a fost principial corect. Aceste lucruri vor fi intotdeauna corecte din punct de vedere principial.
Dar pentru ca aceste lucruri sa fie obtinute in realitate, trebuie actionat cu totul altfel decat iesind in strada. Multi oportunisti, observatori, agitatori si provocatori pot “fraterniza” cu strada, dupa care stiu sa actioneze potrivit propriilor interese, care intotdeauna sunt contrare intereselor strazii.
Dar puterea nu va apartine niciodata strazii. Iar idealurile strazii, dupa cum se vede si in acest caz concret, nu s-au realizat niciodata.
Din moment ce prin iesirea in strada nu s-a realizat practic nimic (s-a schimbat regimul, dar s-au amplificat problemele), din punctul meu de vedere consider ca orice iesire in strada pentru o cauza isi pierde sensul. Iesirea in strada poate fi manipulata de agenti provocatori atat in tabara strazii, cat si in tabara fortelor de ordine. Confuzia, frustrarea si pierderile pe care le genereaza sunt uriase!
Din moment ce orice fel drept se obtine pe cale juridica, cred ca ar trebui sa se studieze mai degraba dreptul inca din scolile generale.
Daca intreaga tara avea aceleasi idealuri in 1989, cum se face ca la vot dupa 1989, chiar si in Timisoara, castiga intotdeauna cine trebuie, adica cei care isi bat joc de Romania si de poporul roman?
Asa ca imi permit sa intreb: despre ce revolutie si despre ce victorie se vorbeste in 1989? Ca de obicei, prin prisma faptelor antiromanesti postdecembriste, consider ca in 1989 a fost vorba despre victoria Revolutiei Infractorilor.]
"Ca un preludiu la evenimentele ce urmau a se desfasura, în perioada de 10 spre 11 decembrie 1989, persoane neidentificate au împrastiat pe suprafata Timisoarei manifeste cu continut exclusiv anticeausist „Jos Dictatura si tirania ceausista!” „Moarte dictatorului!”. În dimineata zilei urmatoare (11 decembrie 1989) întregul personal al Militiei Judetene a fost mobilizat pentru adunarea acestor hârtiute ce umplusera strazile orasului.";
[Cei considerati in mod curent revolutionari nu si-a asumat acele manifeste.]
"Din materialele fostei securitati rezulta ca pastorul Laszlo Tökes a întretinut relatiile cu serviciile de spionaj maghiare.";
"Tökes este tradator de tara… avea contacte înca din aprilie… cu trimisi ai serviciilor de spionaj maghiar…în 24 iulie a aparut în emisiunea Panorama de la Budapesta…iar imediat dupa el ar fi urmat regele Mihai (regale Mihai a amânat cu o saptamâna – n.n.)";
"Desi Securitatea a propus lui Nicolae Ceausescu arestarea acestuia, existând suficiente probe, Ceausescu a dispus doar supravegherea permanenta si blocarea afluirii spre el a altor oameni de legatura.";
- AMORSA:
"În jurul orelor 1000 (15 decembrie 1989) în fata casei parohiale erau vreo 10-12 persoane sosite în zona de la orele 800 dimineata, în majoritate femei si batrâni. Ulterior numarul acestora a crescut astfel ca în jurul orei 1100 era de aproximativ 100.
În dupa-amiaza zilei de 15 decembrie 1989 Radu Balan, prim secretar al C.J.P. se deplaseaza în Piata Maria pentru a vedea cu proprii sai ochi ce se întâmpla acolo. În jurul orelor 1600, numarul persoanelor ce stationau în zona trecea cu putin peste 100.
În jurul orelor 1700 (15 decembrie1989) temându-se de complicatii, de la fereastra casei parohiale, pastorul solicita cetatenilor adunati sa plece acasa, iar pe usa bisericii a fost aplicat un afis cu acelasi îndemn.
Apelul pastorului nu are efect. Este blocat un tramvai si circulatia rutiera este întrerupta. Ca efect, aglomerarea de tramvaie determina si cresterea semnificativa a numarului persoanelor participante, unele dintre acestea integrându-se în masa nemultumitilor astfel ca în seara zilei numarul participantilor ajunsese la circa 1000.
Sosit în zona pentru calmarea spiritelor, secretarul cu probleme organizatorice al Comitetului Municipal de Partid, Ion Rotarescu comunica public anularea hotarârii de evacuare a pastorului si solicita oamenilor sa mearga acasa. Actiunea lui Ion Rotarescu nu are efect, cetatenii ramânând în continuare în zona; la fata locului se va deplasa si primarul Timisoarei -Petre Mot.Pentru a garanta integritatea pastorului si a familiei acestuia precum si neaplicarea hotarârii de evacuare, s-a constituit o comisie din care faceau parte si cei doi, care au dat pastorului o hârtie de garantie.
Din mijlocul multimii adunate au început sa apara primele manifestari anticeausiste, iar reprezentantii puterii sunt întâmpinati cu huiduieli.
Cu toate asigurarile date si cu amenintarile proliferate, în cursul noptii de 15 spre 16 decembrie 1989, în fata casei parohiale, ramân câteva persoane.";
- CONTINUAREA:
"În dimineata zilei de 16 decembrie 1989. desi sursa conflictului este închisa, totusi nemultumirile oamenilor a determinat cresterea numarului manifestantilor, astfel ca în jurul orelor 1300-1400, depasise cifra de 1000.
Concomitent, au aparut si au început sa se manifeste tot mai greu si unele grupuri de tineri care incitau la actiune, solicitând altor persoane sa se alature lor. S-a încercat folosirea ca tribuna a unui tramvai oprit. Printre enoriasii ce se-miscau în jurul casei parohiale organele de filaj au identificat „agenti ai spionajului strain care încercau sa îsi piarda urma în multime”. Unele din aceste observatii sunt contrazise de parte din revolutionari.";
"La solicitarea organelor de partid, se trimit în zona 28 de cadre de militie. Sosirea acestora a avut darul de a accentua starea tensionata. Totodata, organele locale de partid au trimis si ele în zona câteva persoane din activul de partid, care aveau sarcina, în gândirea celor ce hotarâsera masura, sa contracareze actiunile civile. În acelasi scop, inspectorul sef a hotarât si el sa trimita în zona echipati în civil toate cadrele disponibile de la Securitate si Militie. Astfel s-a realizat o mare aglomerare de oameni care a avut darul de a agrava situatia din zona.
Au fost blocate intrarile în str.Timotei Cipariu, ramânând deschisa doar zona spre tramvaie.
Manifestatia a luat amploare, tot mai multi cetateni (peste 1000) nemultumiti de conditiile de viata si existenta ies în strada îngrosând rândul demonstrantilor. De aceasta data manifestatia are cu totul alta conotatie cetatenii cerând schimbarea lui Ceausescu si implicit conditii mai bune de viata.
La orele 1730 (16 decembrie 1989) în baza dispozitiilor lui Radu Balan – sef al Consiliului de Aparare al judetului Timis, col. Petre Cristea – seful Garzilor Patriotice, preia cu fortele sale de luptatori sediul C.J.P. si contribuie la sprijinul fortelor de opresiune. Cu acest prilej, se încearca constituirea unor detasamente de G.P. si dupa eforturi sustinute abia sunt adusi la sediu 204 luptatori.
Exista o varianta care sustine ca în rândurile manifestantilor existau grupari „de soc” care dupa declaratiile mai multor participanti „… nu pareau a fi timisoreni” si „erau interesati daca actiunile violente odata declansate vor fi continuate de localnici”. Pareri similare au rezultat si din unele depozitii ale unor martori în cadrul procesului de la Timisoara (dosar Cercetare nr.PS8). Multi dintre revolutionarii autentici resping astfel de declaratii.";
- PROVOCATORII:
"Iata cum descriu unii participanti în „Reportaj cu sufletul la gura” Timisoara 1990. Sandu Hanus „…Cele mai multe vitrine au fost sparte de un grup de 7 persoane, având în mâini niste bastoane – de unde? Cum de venisera astfel pregatiti?” (pag.71). Vasile Andras „…Se spargeau vitrinele la libraria din colt, la tutungerie. Treaba asta o faceau patru tineri tunsi zero, îmbracati în haine civile, având niste bâte, zic eu speciale, lungi de 1,70-l,80 m prevazute la capete cu verigi metalice. Ei spargeau, dar nu luau nimic… lucru pe care de altfel îl executau cu placere… Grupul celor 4 tineri tunsi zero, era condus de doi insi în haine de piele…” (pag.118). Moldovan Fica „…Au blocat cu un microbuz pe strada Oituz, în dreptul magazinului Auto Dacia … au dat foc la cauciucurile extrase din magazinul Dacia, dupa ce sparsesera vitrinele au spart si Alimentara de la parterul aceluiasi bloc, au dat foc biroului sefei, au scos sticle, lazi pe carosabil, blocând drumul… toate acestea le faceau un grup de 5-6 indivizi al carui calm, stapânire de sine, continua sa ma obsedeze si acum. Nu fugeau de la locul faptei… ai zice… ca de fapt ei faceau ce trebuia facut, ceva ce li se ceruse în mod expres.” (pag.96).";
- PRIMELE CIOCNIRI:
"În jurul orelor 1830-1900 (16 decembrie 1989) ciocnirile încep. Dupa succese si de o parte si de alta, dupa înaintari si retrageri repetate, în jurul orelor 2030 scutierii erau înfrânti. În acest sens ne surprinde declaratia col. (M.I.) Stefan Demeter, potrivit careia „… efectivele Ministerului de Interne prezente în unitati puteau lichida fara arme Piata Maria în maximun o ora. Ma refer la trupele de graniceri, la trupele de Securitate si la efectivele Inspectoratului…! În legatura cu substantele chimice lacrimogene, acelasi interlocutor declara: „… pentru mine este absolut inexplicabil gestul gl. Chitac de a cere munitie chimica de la Sibiu, când aveam destula în depozitul Inspectoratului…”.(!)";
- EVENIMENTE IN DESFASURARE:
Lozinci:
"În aceasta perioada, în fata Facultatii de Electrotehnica, odata cu întreruperea iluminatului stradal s-au auzit strigate „Jos Ceausescu !”, „Vrem libertate !”.";
Devastari si demonstratii de forta ale strazii:
"Lasarea întunericului (aproximativ ora 1900, 16 decembrie 1989) a fost marcata de atacul civililor împotriva fortelor de ordine si dezorganizarea dispozitivului acestora. Concomitent, grupuri de manifestanti au trecut la spargerea vitrinelor tuturor unitatilor comerciale din zona si blocarea mijloacelor de transport în comun. Interventia autospecialelor cisterna ale pompierilor a încins spiritele si au cazut chiar ele victime furiei multimii. În aceasta perioada s-au produs însemnate pagube materiale, au fost practic devastate toate magazinele dispuse între Regionala CFR si Gara de Nord, (aproximativ 1 km) iar Plutonul de Interventie al Ministerului de Interne a fost practic pus pe fuga. A fost o adevarata demonstratie a „fortei strazii”.";
- ARESTARI SI TRATAMENTUL ARESTATILOR:
"În aceasta situatie, actiunile fortelor de opresiune au crescut rapid în amploare si intensitate, prin angrenarea progresiva a efectivelor Militiei, trupelor de Securitate, pompierilor si trupelor de graniceri – toate apartinând Ministerului de Interne. Aceste actiuni s-au soldat cu arestarea în noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989 pâna catre orele 440 a circa 180 persoane. Unii dintre arestati au fost batuti bestial, concomitent cu utilizarea de gaze lacrimogene.";
- SECURITATEA?
"În jurul orelor 100 (17 decembrie 1989) col. Deheleanu – seful Militiei Judetene suna pe gl. Nuta si îi raporteaza acestuia situatia din Timisoara. Cu aceasta ocazie, generalul replica: „…Securitatea sa se duca în ma-sa, ca ea a creat cazul acesta…!” (Declaratie Proces Timisoara).";
- TOKES:
"Din ordinul lui Nicolae Ceausescu, presedintele Tribunalului Judetean Timis a dispus în zorii zilei de 17 decembrie 1989 orele 300-400 evacuarea fortata a pastorului Laszlo Tökes. Cu ocazia evacuarii, pastorul care nu era singur, a închis geamurile cladirii în care locuia si a dat drumul gazelor de la bucatarie dupa care s-a retras în biserica, (declaratia persoanelor care au participat la evacuare).";
- OFICIALII SI EVENIMENTUL:
"În ziua de 16 decembrie 1989, la orele 2100, generalul Iulian Vlad – seful DSS-ului, a convocat la sediul institutiei toti sefii de directii, cu acest prilej au fost si gl.Macri Emil însotit de mai multi ofiteri de la contraspionaj. Atunci s-a dispus trimiterea la Timisoara a unei grupe operative care sa preia conducerea pe problemele specifice.
În noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989 la orele 2300, cu un tren special au pornit spre Timisoara, din grupa faceau parte gl. Macri Emil – seful Directiei de Contrainformatii Sector Economic, col. Teodorescu Filip – adjunct al Directiei Contraspionaj, col. Dumitru – raspundea pe linie de Securitate de CFR, lt.col. Pop, lt.col. Dan Nicolici seful Centrului de Informatii si Documentare din DSS, lt.col. Glavan Gheorghe – sef Serviciu Informativ în USLA, lt.col. Gabriel Anastasiu – seful Directiei de Informatii Interne.
În aceeasi noapte si în dimineata zilei de 17 decembrie 1989, în baza ordinului Comandantului Suprem, primul secretar al Judetului Timis – Radu Balan a solicitat telefonic comandantului Armatei a 3-a Craiova, aprobare pentru scoaterea trupelor armate, la care acesta a comunicat ca nu exista nici un ordin în acest sens. În consecinta, Radu Balan îl suna direct pe gl. Milea, care dupa un refuz categoric revine dupa circa 10 minute si comunica ca Nicolae Ceausescu – Comandant Suprem a ordonat alarmarea unitatilor militare din Garnizoana Timisoara si ca Armata va iesi în strada fara însa a avea asupra sa armament si munitie. Totodata, primul secretar al judetului Timis este informat ca în baza ordinului Comandantului Suprem, în ziua de 17 decembrie 1989 trupe apartinând M.Ap.N. vor desfasura o defilare demonstrativa prin oras.";
- SPECIALISTI IN DIVERSIUNI?
"În Piata Maria, în dimineata zilei de 17 decembrie 1989, senzatia de aglomerare persista. La intersectii se observau grupuri statice de 10 persoane care faceau nota discordanta cu ceilalti cetateni ce circulau cu treburi de duminica. Parea ca ceva se pregateste.";
- ATACAREA UNEI COLOANE MILITARI:
"Defilarea a durat pâna catre orele 1330 (17 decembrie 1989) fara incidente deosebite, cu exceptia coloanei U.M. 01185 Timisoara, care în zona Podu Maria si în Piata Operei a fost atacata de grupuri de manifestanti. Acestia i-au huiduit si agresat pe militari cu sticle sparte, pietre extrase din caldarâm si alte obiecte. Totodata, s-a încercat smulgerea armelor din mâna ostasilor.
Iata cum descrie Comandantul U.M. 01185 acest moment: „…În Piata Operei coloana a devenit un adevarat magnet fiind înconjurata de persoane cu înfatisare si îmbracaminte ce nu aratau a fi din Timisoara. Printre altele s-a strigat si „Omorâti-va ofiterii !”, atunci am ordonat: Compania I-a la mine! ridicând si coborând bratul cu repeziciune. Militarii au înconjurat imediat muzica si drapelul creându-se un interval de aproximativ 10 m (moment în care lt.col. Petru Baba a fost atacat de un individ cu cutitul – ofiterul a fost salvat de catre un militar care l-a lovit pe agresor cu patul armei). Cu drapelul la piept, serg.maj. A. Bagiu pe care l-am avut în stânga mea, împreuna cu întreaga coloana, ne-am deplasat catre Hotelul Continental. Multimea s-a calmat la strigatul unui cetatean care a cerut ca ea sa ramâna pe loc…”.";
- REACTIA FORTELOR DE ORDINE:
"Odata cu trecerea timpului, strazile orasului aveau sa se umple din nou de manifestanti. Astfel ca în Piata Maria, în jurul Comitetului Judetean de Partid si Bulevardul 23 August, actiunile protestatare iau proportii, numarul manifestantilor crescând rapid si treptat la 3-4000. Reactia fortelor de ordine va fi prompta, în zona fiind aduse forte importante din trupele de Securitate si Militie care se dedau la actiuni violente. Vor fi folosite gaze lacrimogene, jeturi de apa din doua autocisterne. Orice dialog a fost respins, iar sub comanda gl. Mihalea multimea este lovita salbatic si fara discernamânt.";
[Mi se pare evident ca agenti provocatori au creat constant incidente care au atras si mentinut lumea in strada.]
- INFORMATIILE DESPRE STAREA DE MOMENT:
"Iata care erau informatiile detinute pâna la aceasta data de armata, de la general la soldat: „Grupuri de huligani care devasteaza si distrug bunurile poporului, huligani aflati sub conducerea agentilor straini, care în felul acesta ameninta independenta de stat a României si pun în pericol socialismul”. Trebuie sa recunoastem ca majoritatea posturilor de conducere din armata nu- erau ocupate de cei mai capabili ofiteri ci de cei care aveau origine „sanatoasa” si prezentau loialitate totala fata de partid si conducerea sa. (ofiterii cu functii politice si C.I.-sti)";
[Aceste informatii par conforme cu realitatea, cu amendamentul ca huliganii ar fi trebuit numiti mai degraba provocatori. In plus, se omite faptul ca aceste actiuni ale provocatorilor atrag si mentin in strada cetateni care au alte probleme. Strada este practic compusa din provocatorii care controleaza situatia si simplii cetateni care sunt folositi ca masa de manevra.]
- SITUATIE RAMASA NECLARIFICATA:
"Dupa orele 1300 (17 decembrie 1989) revolta multimii în municipiul Timisoara si-a extins aria de manifestare adunând sub aceleasi lozinci antidictatoriale sute si sute de locuitori ai orasului. Au fost aceste grupuri spontane sau organizate ? Iata o întrebare la care nu a putut, sau nu a dorit sa raspunda nici SRI-ul, nici Procuratura sau Ministerul de Interne. La ani de la Revolutie este inadmisibil sa nu putem avea unele piste. În caz contrar trebuie sa admitem spontaneitatea acestor grupuri pe care le vom regasi la Bucuresti, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 si în restul tarii.";
- STARE DE LUPTA SI STARE DE NECESITATE:
"În urma convorbirilor avute cu Nicolae Ceausescu sub presiunea acestuia, în calitate de comandant suprem, ministrul apararii nationale gl.col.Vasile Milea a comunicat la orele 1330 (17 decembrie 1989) pentru toata armata „Situatia în Timisoara s-a agravat. Este ordin sa intervina armata. Armata intra în stare de lupta. În judetul Timis este stare de necesitate”.";
- OFICIALII ARMATEI LA TIMISOARA:
"Având ca scuza posibilitatea unei agresiuni din exterior în zona operatii de Vest, în jurul orelor 1530 (17 decembrie 1989), pentru conducerea unitatilor din garnizoana Timisoara a fost constituita o grupa operativa a Mareleui Stat Major si organele centrale ale M.Ap.N. Grupa era condusa gl.mr. Stefan Gusa – prim adjunct al ministrului apararii nationale si sef M.St.M. Din aceasta mai faceau parte: gl.lt. Victor Stanculescu prim-adjunct al M.Ap.N. si sef DPAIA, gl.lt. Mihai Chitac – comandantul Trupelor Chimice si comandant al Garnizoanei Bucuresti, col. Gheorghe Radu – loctiitor al sefului Directiei Operatii din M.St.M., gl.mr. Constantin Nuta – adjunct al ministrului de interne, seful Inspectoratului General al Militiei, col. Gheorghe Cîrneanu – loctiitor al comandantului C.A.A.T. Grupa s-a deplasat în aceeasi zi cu avionul la Timisoara împreuna cu secretarul C.C. al P.C.R. – Ion Coman.";
- STRADA MAI PUTERNICA DECAT... TANCURILE?!
"La orele 1345 (17 decembrie 1989) ministrul apararii nationale a ordonat telefonic scoaterea si a unor masini de lupta, tancuri de instructie cu echipaje constituite din comandant si mecanic-conductor. Aparitia tancurilor pe Calea Girocului a scos lumea din case. Prima coloana s-a scurs cu destula greutate datorita unei lucrari. Pâna la aparitia celei de a doua coloane s-au ridicat baricade din camioane si troleibuze, iar tancurile (3) au fost blocate. Pentru cetatenii din cartier era evident ca rolul tancurilor era de a lichida manifestatia din centrul orasului. Pe timpul deplasarii, tancurile ce se îndreptau spre comandamentul marii unitati au fost incendiate si lovite partial cu sticle incendiare. De asemenea, si cele ce se îndreptau spre Consiliul Popular Judetean au fost atacate si împiedicate sa se deplaseze spre obiectiv. Tancurile blocate au fost legate de sinele de tramvai, vizoarele conducatorilor au fost acoperite cu vopsea, iar la unele au fost sparte butoaiele cu motorina cu rangi si ulterior incendiate. Lt.maj. Ion Banicioi a fost lovit în cap cu un topor de catre agresori. Tancurile au putut fi recuperate cu sprijinul unei subunitati de securitate care actiona în zona, intrând ulterior în dispozitiv la podul Decebal. Asupra demonstrantilor s-a executat foc de arma de catre persoane neidentificate lateral dreapta (parc) si stânga (malul râului Bega). Civilii au atacat aceste tancuri care evident se deplasau spre centrul orasului pentru a fi folosite împotriva manifestantilor. Desigur putem admite si varianta ca probabil câtiva dintre acestia puteau fi agenti maghiari sau ai unei alte puteri straine. Posibil. Daca tinem cont ca unele materiale sau unelte cu care s-a actionat împotriva tancurilor nu puteau fi confectionate pe loc, ci pregatite din timp. Dar acestia nu ar fi reusit daca multimea nu i-ar fi ajutat sau imitat.";
[De retinut ca:
- Regimul de atunci era indreptatit sa considere ca strada face acte de dezordine, de slabire a institutiilor statului, de vandalism, dincolo de orice revendicari politice;
- Armata era atacata de civili!
- Folosirea fortei pentru restabilirea ordinii era pe deplin justificata.
- Unii "emanatii spontan" erau mari strategi militari, care au solutii eficace in anihilarea efectivelor militare antrenate si echipate!]
- ATACAREA SI INCENDIEREA SEDIULUI Comitetului Judetean de Partid:
"La orele 1400 (17 decembrie 1989) primul secretar al Comitetului Judetean de Partid Timis – Radu Balan, s-a deplasat la sediul Securitatii comunicând agitat ca, Comitetul Judetean de Partid a fost atacat si incendiat. Pe fir guvernamental a comunicat lui Nicolae Ceausescu situatia din municipiu. Pentru a confirma cele relatate, gl. Macri a rugat pe col. Deheleanu Ion seful Militiei Judetene sa se deplaseze la Comitetul Judetean de Partid si sa faca constatari directe la fata locului asupra situatiei de fapt. La înapoiere acesta a raportat ca în cladirea Comitetului Judetean de Partid nu mai era nimic întreg, totul era distrus, cu exceptia cabinetului primului secretar a carui usa nu a putut fi fortata. Lupta din fata sediului a fost extrem de dura. Asaltul multimii nu s-a oprit nici atunci când cei din fata au tras focuri de arma. Camioanele si autocisternele au fost incendiate sau au trebuit sa fuga, sediul a fost cucerit. Cornel Bociort distruge firma P.C.R. de pe Comitetul Judetean. La ora 1500 (17 decembrie 1989) sediul era recucerit de fortele militare, iar manifestantii se retrageau.
Masinile ce fusesera parcate pe bulevard erau rasturnate. De asemenea, si cele din preajma hotelului pe care manifestantii continuau a le rasturna, pe masura retragerii lor din fata coordoanelor de opresiune care au contraatacat.";
- DEZVOLTAREA MISCARII POPULARE AMORSATA DE AGENTII PROVOCATORI SI CONFUZIA REZULTATA IN URMA ACESTUI FAPT:
"De la orele 1405 (17 decembrie 1989) din ordinul.ministrului apararii nationale, U.M. 01115 Giroc (R.Mc.) a fost alarmata în întregime cu misiunea de a participa la apararea Consiliului Popular Judetean. La orele 1500 (17 decembrie 1989) comandantul marii Unitati Mecanizate a fost înstiintat ca spre Timisoara se îndreapta ca întariri efective din U.M. 01233 Buzias, 01140 Lugoj si 01380 Arad. Totodata, doua elicoptere din Caransebes au început sa execute alternativ zboruri de recunoastere deasupra municipiului transmitând operativ informatii despre locurile unde se gaseau aglomerari de persoane si directiile de deplasare ale coloanelor. La orele 1515 (17 decembrie 1989) Marele Stat Major a ordonat sa fie scoase toate materialele chimice iar batalionul de cercetare sa pregateasca trusele din completele de lupta antiterorista. Iata-ne de data aceasta în fata unui iminent razboi civil. Ordinele sunt clare: fortele armate, indiferent de minister, se pregatesc, pentru lupta. Pe de alta parte, în strada ies tot mai multi manifestanti. Din acest moment orice amestec strain nu mai are nici o importanta. În strada vointa populara se impune. Dictatura se apara cu violenta folosind toate mijloacele. În jurul orei 1600 (17 decembrie 1989) se aud primele focuri de arma în Timisoara.";
[Cum puteau distinge atat de usor autoritatile de atunci intre agentii provocatori si masele care au revendicari politico-economico-sociale?
Statul roman de atunci avea informatii despre pregatirea unei interventii militare asupra Romaniei, gandite si aprobate atat din est, cat si din vest; avea informatii despre agentii "turisti", despre activitati subversive ale agentilor straini, despre Tokes.
Putea distinge in timp real conducerea statului de atunci intre o miscare populara si posibilitatea unui atac extern asupra Romaniei?
Si daca cele doua miscari interferau si se suprapuneau, poate spune cineva acum cum ar fi trebuit tratate diferit cele doua miscari?
Este usor de vorbit si acuzat, dar prioritatea statului de atunci era restabilirea ordinii sub orice forma. Multimea putea sa faca si chiar facea jocul unor forte straine destabilizatoare, deci devenise complicea acelor forte.
Mai poate spune cineva acum, cand s-au distrus milioane de locuri de munca in Romania si s-au ras intreprinderi de pe fata pamantului, cand tara este inglodata in datorii externe uriase, facute fara nicio legatura cu modernizarea industriei sau tarii si fara nicio legatura cu cresterea nivelului de trai, ca Romania a avut de castigat de pe urma evenimentelor din decembrie 1989?
Masele au avut un comportament iresponsabil nu doar atunci, cand s-au lasat manipulate de propaganda, de zvonurile mincinoase si de sloganurile mincinoase, ajungand sa se lupte cu fortele de ordine si cu armata (slabind capacitatea de aparare a tarii), ci mai ales dupa 1989, cand au acceptat fara nicio reactie toate ticalosiile in forma continuata inmpotriva Romaniei si romanilor, ticalosii care au fost opera noii puteri "democrate" postdecembriste!
De ce, daca s-a dorit ceva mai bun, s-a acceptat tot ce este mai rau?
Se mai poate vorbi despre o victorie a unei miscari populare in decembrie 1989? Sau despre ocuparea economica a Romaniei si despre sclavizarea poporului roman? Dupa parerea mea, agenturile straine au castigat in mod evident razboiul cu Romania! Nu mai este necesara ocuparea unei natiuni prin interventie militara straina, din moment ce acea natiune s-a lasat inrobita economic fara nicio reactie! Ce sa mai vorbim despre asasinarea in stil mafiot a lui Nicolae Ceausescu? Atata a putut poporul roman din decembrie si pana azi!]
- DIN NOU IMPLICAREA PROFESIONISTA IN AMORSAREA SI CONTINUAREA CONFLICTULUI:
"Orele 1700 (17 decembrie 1989) grupa de conducere a Marelui Stat Major condusa de gl.mr. Stefan Gusa a sosit la Timisoara în acelasi avion cu Ion Coman si generalii din Ministerul de Interne – Nuta si Mihale. Abia aterizase avionul când Ion Coman a fost chemat la telefonul aeroportului de Nicolae Ceausescu caruia i-a raportat de ajungerea la Timisoara si de la care a primit indicatii de a intra imediat în actiune. La aceasta data si la ora respectiva în municipiu se auzeau deja focuri de arma. În jurul orelor’ 1500-1600 (17 decembrie 1989) s-au înregistrat primii raniti prin împuscare, respectiv doi militari în termen. Asupra acestora s-a executat foc de arma automata de persoane neidentificate. Armata trebuia provocata. Acesta ar fi un exemplu clasic de diversiune facuta de agenti provocatori. Comisia nu a avut posibilitatea verificarii acestei informatii venite din partea armatei.";
- ATACAREA INSTITUTIILOR STATULUI:
"Dupa o scurta informare facuta la sediul securitatii asupra situatiei de ansamblu din municipiu la acea ora, generalii si ofiterii din M.Ap.N. s-au deplasat la cazarma Batalionului de Transmisiuni unde au fost înstiintati ca o parte din cladirile Comandamentului Marii Unitati Mecanizate au fost atacate. La aceasta informare a mai participat, conform declaratiei, gl. Gusa, gl. Macri, col.Filip Teodorescu si alti ofiteri. Cu acest prilej gl. Gusa si-a manifestat nemultumirea fata de ineficienta masurilor luate pentru înlaturarea elementelor turbulente a celor ce atacasera armata.";
- INTERNELE NU FURNIZAU INFORMATII:
"Datorita lipsei de informatii necesare armatei s-a pus problema pregatirii unor grupuri de cercetasi care sa fie în masura sa intervina la ordin pentru a culege de la fata locului date si informatii necesare, având în vedere ca „cei de la Interne nu le furnizau”.";
[De ce nu au furnizat internele informatii?]
- CONFUZIA:
"Din declaratiile unor martori rezulta ca gl. (M.I.) Nuta ar fi afirmat ca: „Fane (gl .Gusa Stefan n.n.) mi-a spus ca face el ordine, iar noi sa nu ne amestecam pentru a nu iesi încurcaturi” iar din alte declaratii a rezultat ca gl. Gusa ar fi spus referitor la cei atacasera efectivele armatei ca: „…trebuia sa îi calce cu senilele, sa învârta turela si sa le sparga capetele cu teava tunurilor…”. Sigur, toate acestea se datoresc necunoasterii situatiei reale din zona si a convingerii ca armata a fost agresata de grupuri violente, huliganice, teoria lansata de partid.";
[De ce nu s-a spus niciodata populatiei timisorene in mod clar ca armata era provocata de diversionistii profesionisti ai agenturilor straine? De ce nu s-a facut apel in mod clar la populatie sa nu acopere prin prezenta lor in strada agentii provocatori care incercau sa destabilizeze tara si care reprezentau un pericol pentru integritatea teritoriala a Romaniei?]
- CEAUSESCU ACUZA ARMATA, INTERNELE SI SECURITATEA DE TRADARE, LASITATE SI INSUBORDONARE:
"acuzele dictatorului s-au rasfrânt în special asupra ministrului apararii nationale, a ministrului de interne si a sefului DSS fiind acuzati de tradare, lasitate, insubordonare prin neexecutarea ordinului comandantului suprem.";
- CEAUSESCU A ORDONAT SA SE TRAGA. IN CINE?
"Nicolae Ceausescu a repetat „…am dat ordin sa se traga… sa se someze si, daca nu se supun, sa se traga…";
[Din nou se vede cum toti oficialii erau pusi in situatia de a alege: sa anihileze elementele destabilizatoare, care amenintau statul si puteau pune in pericol integritatea teritoriala a Romaniei, chiar cu riscul impuscarii "idiotilor utili", sau sa lase sa curga mai departe dezordinea din strada, care mergea pana la atacarea institutiilor statului?
Cred ca orice putere politica, inclusiv capitalista, ar fi ales ca prioritate anihilarea cu orice pret a amenintarii integritatii teritoriale.
Oricat de represiv s-ar spune ca era regimul comunist, cred ca altfel s-ar fi pus problema daca revizionismul maghiar (care avea ca tinta evidenta Transilvania), problema caderii comunismului in Europa de Est si schimbarea lui Ceausescu (dorita atat din est, cat si din vest) nu s-ar fi suprapus cu miscarea populara pe care de fapt toate acestea au provocat-o si intretinut-o.
Daca s-ar fi tras asa cum s-a ordonat, poate ca ar fi fost omorati sau raniti si agenti straini, care ar fi putut fi astfel identificati!
Propaganda vorbeste si acum despre "dictatorul", "tiranul"... Despre politicienii de azi nimeni nu-i trateaza mediatic ca fiind dusmanii romanilor si Romaniei, desi ultimii 25 de ani au insemnat pentru Romania 25 de ani de evidenta politica antiromaneasca!]
- ARMATA ESTE, EVIDENT, PROVOCATA!
"La Timisoara între orele 1600-1700 (17 decembrie 1989) în timp ce se îndrepta spre unitate, o patrula a observat ca un grup de manifestanti au dezarmat subofiterul de militie ce executa paza agentiei CEC din zona hotelului Continental. Din grupul de manifestanti s-a tras asupra militarilor un încarcator cu munitie de pistol, fiind ranit serg. Adrian Constantin Zaharia.În dupa amiaza aceleiasi zile (17 decembrie 1989) actiunile s-au extins rapid asupra obiectivelor militare, a fost atacat Comandamentul Marii Unitati Mecanizate, încercându-se incendierea acestuia. Trebuie sa fim de acord ca logic, din partea manifestantilor, nu trebuia sa existe provocari directe la adresa unitatilor militare, deoarece acest lucru ducea fara îndoiala la o replica dura. Acest fenomen îl mai observam si la Sibiu, Cluj (21 decembrie 1989) si Turda. Nu în toate orasele unde au avut loc actiuni revolutionare a existat intentia de atac asupra fortelor militare ci dimpotriva, se urmarea atragerea lor de partea revolutiei. Desigur ne aflam în fata unor actiuni care pot fi calificate ca instigatorii, care combinate cu actiunile razboiului electronic si psihologic declansat în dupa amiaza zilei de 22 decembrie 1989 în toata tara, constituie probe în posibila existenta a unui anumit amestec strain în revolutia din decembrie.
Cele mai grave acte de provocare ale armatei s-au manifestat în Piata Libertatii. Acolo se afla Comandamentul Marii Unitati Mecanizate de unde se exercita conducerea tuturor fortelor apartinând M.Ap.N. din Timisoara.Iata ce declara în acest sens, lt.col. Vasile Gioara: „…era 17 decembrie 1989 orele 1600. Veneam cu subunitatea dinspre Comitetul Judetean de Partid. Magazinul „Vega” fusese spart. Pentru protectia sa, militarii facusera un cordon între CEC, magazin, Banca, Piata Maria. Piata Libertatii era ticsita de demonstranti,… atunci au izbucnit incendiile. Ardeau: depozitul de echipament pentru rezervisti de la Comenduieea Garnizoanei; masina col. Predonescu; chioscul de ziare;… Militarii aveau arme, dar nu aveau munitie. Manifestantii aveau pari, lanturi, sârme, saci cu pietre, pe care le foloseau din plin…”.";
[Responsabilitatea pentru scoaterea armatei in strada fara munitie revine conducerii armatei. In acelasi timp, nu se poate spune ca se urmarea reprimarea sangeroasa a unei miscari de strada, din moment ce militarii aveau doar arme, fara munitie! Lipsa munitiei este un amanunt important, care arata ca s-a dorit mai degraba intimidarea multimii, nu-i asa?]
- AGRESORII CARE LUPTA CU ARMATA PREFERA INTUNERICUL!
"Semnificativ este faptul ca la Timisoara violenta s-a manifestat mai ales pe întuneric.";
[Semnificativ este ca si la protestele recente din ianuarie 2012 si cel legat de Rosia Montana s-a preferat cu preonderenta intunericul!]
- REVOLUTIE SAU DIVERSIUNE ORGANIZATA DE SPECIALISTI IN RAZBOIUL PSIHOLOGIC?
"Informat telefonic asupra situatiei create, ministrul apararii nationale a ordonat deschiderea focului de avertisment. Focul santinelelor regrupate în incinta cladirilor au determinat retragerea si apoi împrastierea atacatorilor.
Aurel Sanislai: „… Câtiva oameni au cazut împuscati sub ochii mei. Trageau dispozitivele armatei si militiei, dar se tragea si de la o fereastra situata deasupra „Express-ului” si din parcul din spatele Catedralei…”. (Pag.48 – „Dupa Revolutie…târziu”- Radu Ciobotea).
Iata declaratia unui ofiter de stat major, mr. N.Milcovici: „… în 17 decembrie baricadasem ferestrele si usile Arhivei Centrului Militar si asteptam cu arma în mâna, catastrofa. Mi se parea evident ca e vorba de o diversiune organizata de specialisti în razboiul psihologic. Din punct de vedere militar diversiunea e premergatoare unei agresiuni… Incendierea sau capturarea Centrului Militar ar fi dus la disparitia documentelor rezervistilor si a planului de mobilizare a contingentelor militare; (o agresiune fulger ne-ar fi putut surprinde. …De ce mi se parea o diversiune organizata? Pentru ca actiunile distructive erau conduse astfel încât sa fi înregistrate victime, dar putine, sa fie înregistrate pagube materiale, dar putine. Se crea impresia ca cei care au gândit planul urmau sa preia orasul, deci nu aveau nevoie de pagube, ci de panica, de haos, de dezorganizare…” (Pag.47 – „Dupa Revolutie…târziu”- Radu Ciobotea).";
[Cum se face ca "emanatii spontan" atacau exact locurile care vulnerabilizau armata si statul roman?]
- ATITUDINEA TEMUTEI SECURITATI:
"Este mai mult decât ciudat faptul ca în tot acest timp securitatea întarita cu cadre din Bucuresti nu a reusit sa depisteze elementele suspecte dintre civili sau sa aduca asa cum le era datoria probe concludente ale amestecului strain în actiunile Timisoarei. În acest oras, desi erau cadre din conducerea securitatii, totusi, acestea nu se implicau.";
[Deci securitatea avea statut de "observator"!?]
- DISTRIBUIREA MUNITIEI SI ORDINE PRECISE PENTRU FOLOSIREA EI:
"În jurul orelor 1800 (17 decembrie 1989) gl.mr. Stefan Gusa a preluat în întregime conducerea fortelor militare apartinând M.Ap.N.-ului aflate deja în oras în dispozitiv de aparare. S-a ordonat distribuirea unei unitati de foc pâna la soldat, precizându-se totodata ca în caz de atac se va executa foc de avertisment mai întâi în plan vertical si apoi, la nesupunere la picioare, de mentionat ca pâna pe 17 decembrie 1989 orele 2000 militarii din dispozitiv apartinând unitatilor din structura M.Ap.N. nu au avut asupra lor munitie de razboi…(Fond M.Ap.N. „Decembrie 1989”).";
[Dupa cu se vede, conducerea fortelor militare a urmarit foarte clar ca armata sa raspunda cu foc doar in legitima aparare!]
- MILITARII DE PE TANCURILE AFLATE PE CALEA GIROCULUI ABANDONEAZA TEHNICA DE LUPTA PENTRU A NU MACELARI POPULATIA!
"Asa cum am mai spus, pe la orele 1630 (17 decembrie 1989), 5 tancuri din U.M. 01115 Giroc ce se îndreptau spre Consiliul Popular Judetean fusesera blocate pe Calea Girocului, în apropierea Postei Centrale, la capatul liniei 15 de o multime care blocase strada cu 4 troleibuze. Iata ce declara comandantul acestei subunitati: „Situatia era critica… cu troleibuzele nu era o problema. Le aruncam de nu se vedeau, dar cu oamenii aveam doua posibilitati – sa trec peste ei, sau sa opresc tancurile. Riscând, eu am ales a doua varianta.” Echipajele au parasit tancurile, acestea fiind incendiate si avariate. Unii militari au fost loviti cu cruzime, sase dintre acestia fiind grav raniti si salvati de cetatenii aflati în apropiere. Afirmatiile unora care sustin ca echipajele tancurilor formate doar din doi militari au fost lasati sa plece fara a fi în nici un fel agresati nu corespund realitatii. Ulterior s-au luat masuri de despresurare a tancurilor parasite de echipaje. De mentionat ca masinile de lupta fiind în stare de alarma de lupta erau echipate cu munitie de razboi de toate categoriile. Acest lucru prezenta un pericol deosebit pentru întreaga zona, datorita posibilitatii de explozie, în special a munitiei de artilerie din interior. Este cel putin curios cum au fost trimise în misiune tancuri cu echipaj doar de 2 oameni, în schimb cu toata munitia pentru tunuri. Este fara doar si poate o greseala. Oricum a dat ocazia gl. Gusa de a cere imediat recuperarea tancurilor parasite întrucât prezentau un pericol pentru întreg cartierul în cazul în care ar fi explodat datorita vreunui incendiu.";
[Prin abandonarea tancurilor s-a procedat corect? Din ce punct de vedere, moral, regulamentar, psihologic? Masele au procedat corect? Au inteles bine ce fac, sau au fost manipulate de provocatori?]
- HAOSUL DIN TIMISOARA INSEMNA REVOLUTIE?
"Ca atare, se impunea despresurarea tancurilor „cu orice pret”. Au fost formate subunitati care dupa somatiile legale au executat foc de avertisment în aer. Multimea s-a împrastiat, tancurile au fost despresurate fiind tractate în cazarmi unde au ajuns catre orele l00 noaptea (18 decembrie 1989). Reproducem în continuare câteva din declaratiile unor cadre militare participante la evenimente: cpt. Marcel Rusu: „…când am ajuns la Timisoara în jurul orelor 1845 prima impresie a fost ca suntem în plina lupta de strada…am trecut cu TAB-ul peste cosuri de autoservire pline cu conserve si pungi, am vazut mese si scaune de la restaurante si cofetarii care ardeau în drum… în centrul orasului între Opera si Catedrala nu era nici o vitrina întreaga si în toate magazinele erau focuri deschise sau stinse… în fata Catedralei… ne-a comunicat ca trebuie sa recuperam 5 tancuri care erau înconjurate si ocupate de grupuri de huligani, de oameni beti sau drogati. …Aproape o ora ne-am învârtit neputând patrunde la tancuri toate drumurile fiind blocate cu autobuze distruse, troleibuze sau placi de prefabricate atârnate în cârligul unor macarale… în final am dat la o parte un troleibuz si ne-am trezit în fata unui tanc… vazând ca tancurile erau în flacari sau cu senila rupta… în lungul strazii erau foarte multe grupuri de cetateni care se manifestau zgomotos, aruncau cu pietre, sticle incendiare, ghivece de flori, agitau rangi si bâte si strigau lozinci împotriva armatei… am vazut un TAB care a plecat arzând de lânga noi si mi-a fost teama ca nu cumva sa nu primim ordin sa tragem, pentru ca în aceasta situatie ajungeam la o tragedie…”. (Fond Special M.Ap.N. „Decembrie 1989”)";
[Si-a asumat populatia Timisoarei acele distrugeri in numele revolutiei?]
- VIOLENTA CA RASPUNS LA VIOLENTA:
"În realitate, unitatea militara trimisa pe Calea Girocului pentru a debloca tancurile ajungând la fata locului a deschis focul în plin. Este remarcat faptul ca aceasta unitate a fost ajutata si de luptatori îmbracati civil si înarmati cu pistoale automate si care trageau în manifestantii care încercau sa se salveze prin fuga. Tancurile au fost recuperate cu pretul multor vieti omenesti dintre care unii se vor transforma în cenusa la Bucuresti si aceasta va fi aruncata într-un canal.
O coloana de manifestanti printre care se afla si Ioan Marcu e lovita în plin în dreptul Facultatii de Electrotehnica. Au tras atât trupe de la M.Ap.N. cât si cei din M.I. Coloana se împrastia urmarita de scutieri ce lovesc salbatec si aresteaza. Unii soldati folosesc si baionete. Cea mai mare parte dintre cele 40 de cadavre trimise la incinerat la Crematoriul „Cenusa” din Bucuresti, prezentau urme de lovituri violente.";
[Adversarii interesati ai vechiului regim pot identifica acum "represiunea sangeroasa". Dar incendierea unor tancuri ale armatei romane reprezinta o actiune inocenta a unor "oameni de bine"?]
- CIVILI CARE ISI ASUMA ATACAREA UNITATILOR MILITARE:
"Gheorghe Curpas: „…din clipa aceea, nu mai era o adunaturi de insi, care nu stiau ce vor, ci o formatie de lupta… cei mai agili au încercat sa patrunda printre tancuri si cu rangi, cu bare metalice produceau, se straduiau sa produca avarii cât mai mari… (actiuni similare au fost desfasurate de unii manifestanti si la Bucuresti în zona Televiziunii n.n.) am prins tancurile între doua linii de netrecut, eee, dupa ce i-am avut pe pitigoi în colivie, chiar daca tancurile se mai fâtâiau în dreapta si în stânga ca niste bondari furiosi, am sarit pe ele, am încercat sa le dam foc sa îi scoatem pe militari afara… cu rangi, cu drugi, zgandaream orice orificiu… un ofiter a deschis trapa si a strigat „Armata e cu voi!”… omul s-a trezit cu o piatra în cap. (pg.66-67).
Doina Suciu: „…între timp barbatii nu au stat cu mâinile în sân, ca prin minune… au aparut o multime de vergele, de bare metalice si oamenii… introduceau rangile pe undeva pe la senile pentru a le bloca… si tancurile s-au întepenit… barbatii au reusit sa plaseze o ranga la un loc sensibil blocând sistemul de rulaj… ramasi fara senila, s-au oprit. În momentul urmator oamenii au sarit pe tanc. Au deschis capacul si i-au scos pe militari afara. Alte grupe se ocupau cu incendiul…”. (pag.99-100)
Mircea Gaspar: „…în fata Catedralei ortodoxe, blindate în curajosi dintre noi, reusisera sa incendieze un tanc.” (pag.81)
Cristian Bogdan: „Pe strada Ceahlaului, lume multa, agitatie, tineri spargeau vitrinele, nu furau nimic, dar spargeau tot ce vedeau… în Libertatii, lume multa, un tanc, pe el oameni… se auzeau împuscaturi… demonstrantii aruncau în soldati cu ce aveau la mâna…”. (pag.75-76)Sandu Hanus: „… Am gasit în baietii din Arad colaboratori excelenti, le-am propus sa facem cocktailuri Molotov, au fost de acord, am oprit o masina, am cerut benzina, am pregatit câteva sticle… ne-am postat dupa tramvaie… nu peste mult timp a aparut dinspre 6 Martie un camion cu militari fara prelata. Înainte de a le cunoaste intentia, un aradean a aruncat sticla pe ei. I-a nimerit. Cei mai multi dintre ei (militari n.n.) au sarit încercând sa se dezbrace pentru ca le luasera hainele foc…”.(pag.176).";
[In acest caz, nu era logica folosirea violentei in legitima aparare de catre militari? Care militari, in prima faza au incercat sa nu raspunda provocarilor!]
- ALTE INTAMPLARI:
"În acelasi timp s-au intensificat si actiunile grupurilor protestatare care au atacat sediile politico-administrative, fortele de ordine si unitatile militare din cazarma „Oituz” si „Fratelia”, tehnica militara scoasa pe strazi si pe militarii ce o însoteau. Populatia era decisa sa lupte cu orice sacrificii.";
[Care era scopul acestor sacrificii? Care erau idealurile acestor sacrificii? Se pare ca "geniul" militar al civililor care stiau cum sa anihileze tancuri nu a fost dublat si de geniul politic si juridic, in scopul fauririi unei Romanii moderne si prospere...]
"La orele 2100 (17 decembrie 1989) ministrul apararii nationale gl.col. Vasile Milea a ordonat telefonic întarirea pazei obiectivelor militare în special cazarmi si depozite de armament si munitii, executarea focului de avertisment numai în plan vertical, sa se protejeze tehnica militara scoasa în oras pentru a nu cadea în mâinile civililor. Respectivele precizari ordonate de ministru au fost retransmise tuturor unitatilor militare din garnizoana de catre lt.col. Zeca Constantin.";
"În aceasta perioada în Piata Maria s-a constituit o coloana având în frunte oameni hotarâti si care s-au îndreptat catre caminele studentesti pentru a-i determina si pe acestia sa li se alature. Studentii, în mod ciudat au refuzat sa îi urmeze, parte dintre ei parasisera deja orasul fiind plecati în vacanta de iarna.";
[Hm! Tocmai studentilor la lipsea elanul revolutionar...]
"Un alt grup s-a îndreptat spre sediul Comitetului Judetean de Partid au spart geamurile si au încercat sa patrunda în interiorul institutiei, fiind respinsi de organele de ordine. Dupa miezul noptii grupurile de manifestanti s-au împrastiat disparând aproape total. Însa, între timp organele de opresiune au retinut un numar însemnat de persoane civile dintre manifestanti în majoritate tineri, dar si unele persoane care fusesera decât simpli spectatori la cele petrecute în strada.";
- CE MAI FACEA SECURITATEA:
"ne-am fi asteptat la mai multe raspunsuri de la profesionistii lui Iulian Vlad, având în vedere ca înca de la orele 2000 unitatile speciale ale DSS-ului „T”,”S” si „F” se aflau deja infiltrate în mijlocul grupurilor de manifestanti.";
- CINE A TRAS?
"La Timisoara s-a tras la ordin sau din proprie initiativa. Au tras activisti de partid, ofiteri M.Ap.N. si M.I., au tras si soldatii pe care ei îi comandau. Mai mult ca sigur ca au actionat si profesionisti ai diversiunii care aveau ca misiune amplificarea ostilitatilor si violentelor, dar este clar ca militarii nu au tras niciodata în plin cu toata puterea focului de care dispuneau, si aceasta nu pentru ca nu au primit ordinul s-o faca, ci pentru faptul ca nu au vrut s-o faca.
Daca ar fi facut-o, daca capacitatea de foc a tehnicii militare ar fi fost folosita, asa cum încearca unii sa acrediteze ideea, am fi avut zeci de mii de morti si raniti. Au tras în primul rând cei zelosi, au tras cei care îsi pierdeau favorurile, cei ridicati pe trepte superioare ale piramidei social-politice, datorita vointei dictatorului si nu capacitatii lor, dar au mai tras si cei agresati, speriati de furia maselor precum si cei fricosi.";
[Oare armata chiar nu avea motive sa traga? Era mai logica abandonarea tehnicii de lupta si armamentului din dotare in strada? Era mai logic ca armata sa capituleze in fata strazii? Si de diversiunea psihologica-electronica, de exemplu, s-ar fi ocupat mai bine strada? Stia strada sa faca fata unei agresiuni electronic-psihologice? Stia strada sa faca fata unei agresiuni externe iminente? Chia era atat de natural un atac impotriva armatei de catre manifestanti?]
- COMPORTAMENT SUSPECT AL ORGANELOR DE ANCHETA:
"În seara acestei zile (17 decembrie 1989) pentru cercetarea persoanelor retinute la penitenciarul din Timisoara se gasea procurorul general adj. Gheroghe Diaconescu venit de la Bucuresti, însotit de 20 procurori militari, împreuna cu seful Directiei Cercetari Penale din I.G.M., col. Tudor Stanica, precum si alte ajutoare sosite de la Bucuresti. Desi au fost anchetate majoritatea persoanelor retinute, nu s-a întocmit asa cum era firesc procese-verbale de constatare. Obiectele gasite asupra retinutilor, personale sau însusite ilegal, au fost aruncate la gramada în incinta institutiei.
Este fara justificare faptul ca adjunctul procurorului general Gheorghe Diaconescu a dispus neautopsierea cadavrelor din Timisoara, întrucât asa cum este cunoscut, acest lucru a influentat negativ cercetarile efectuate ulterior. Acelasi ordin a fost transmis si la Bucuresti câteva zile mai târziu. O „enigma” care dupa 6 ani nu a primit raspuns.";
[Din cate vad, organele de ancheta au distrus probele si posibilitatea aflarii adevarului! Agentii cui erau aceste organe de ancheta? Au raspuns ulterior pentru acest comportament bizar?]
[In mod clar lovitura de stat se manifesta in interior, cu sprijin atat din est, cat si din vest!]
- COMPORTAMENT SUSPECT AL MILITIEI SI SECURITATII:
"Un diversionist venit de pe alte meleaguri, sau un militar în civil. De ce astfel de indivizi nu au fost semnalati de Securitatea si Militia aflata în strada? Iar daca au fost depistati de ce nu au fost retinuti prin metode specifice?";
- SE TRAGE:
"Popescu Maria: „… În seara zilei de 17 decembrie 1989 am fost martora unui eveniment grozav. Dupa miezul noptii, vecinul nostru (Otelica Aurel) a fost ranit… Împreuna cu doi vecini l-am transportat în fata blocului. În fata blocului se gasea un grup de 15 politisti care trageau asupra blocului, cînd am ajuns jos, un polotist a strigat sa ramânem doar doua persoane, ca altfel ne împusca… la un moment dat a venit un ARO de la Armata, iar la vederea acestei masini, politistii s-au retras între blocuri, ranitul a fost dus de catre masina militara la spital unde… a murit. Mentionez ca armata nu a tras decât în sus si ca a deblocat soseaua de mesele de piata rasturnate… de bolovani si de masini.” (Dosar Cercetare nr.PS8, pag.6, 259)
Alte declaratii al caror continut îl consideram edificator:
Marincas Eugenia: „... Declar ca în ziua de 17 decembrie 1989 între orele 2030-2100 dintr-o masina tip ARO de culoare verzuie, era întuneric si nu am prea deosebit-o dar cum au trecut pe la capatul de la bloc, unde e Alimentara si din care s-a tras si lânga mine au cazut 3 persoane…” (Dosar Cercetare nr.PS8, pag.5, 258)Soldat Jurcan Adrian (U.M. 01942 Timisoara): „… În seara zilei de 17 decembrie.1989 în jurul orelor 2 noaptea. am iesit repede în strada. sa oprim un ARO care venea în plina viteza spre noi. Am constatat urmatoarele: masina era un ARO 244D, de culoare alba, în masina se gaseau 4 persoane care aveau armele scoase pe geamuri lateral. Cadrul care era cu noi i-a legitimat, soferul a aratat o legitimatie ca sunt de la Securitate…” (Dosar Cercetare nr.PS8, pag.4, 257)
Donose Emil “În seara zilei de 17.12.1989 în jurul orei 20.00 aproximativ, în magazinul alimentar din blocul 32, un grup de necunoscuti au spart magazinul devastîndu-l si i-au dat foc… am chemat pompierii de doua ori… am primit urmatorul raspuns : Nu putem sa ajungem în Calea Lipovei, daca blocul ia foc, sa-l evacuati. Am fost si am stins focul.” (Dosar Cercetare nr.PS8, pag.2, 255)
Spicuim din declaratiile altor participanti din alte zone ale orasului, facute în cadrul Procesului de la Timisoara:Ditoi Iulica: „… În data de 17 decembrie 1989 participam la demonstratia anticomunista si anticeausista. În jurul orei 1200-0000, grupuri de demonstranti se deplasau pe Calea Aradului spre Calea Lipovei; am observa. 3 militari în termen înarmati, ajunsi în aceasta intersectie. Întregul grup (70-80 oameni) am fost surprinsi de o rafala de foc automat fara a fi somati sa stam sau sa se traga în sus. Lânga mine au mai cazut 2 barbati. Mentionez ca grupul. venea. fara sa atace pe nimeni…” (Dosar Cercetare nr.PS8 pag.203^54)
Duminescu Dinu: „… În seara zilei de 17 decembrie 1989 am fost chemat la garajul de pe str.Ialomita pentru paza si apararea garajului; pe la orele 1900 am sesizat ca un grup de tineri de la Caminul de pe strada… intentiona sa arunce garajul în aer, motivînd ca noi i-am împiedicat sa demonstreze în oras… la un moment dat am auzit doua focuri de arma care i-au pus pe fuga pe acei tineri porniti pe fapte rele… ne-am dat seama ca a venit armata, am stat de vorba cu soldatii… erau postati… în fata depozitului de munitie… pe la orele 1030 aproximativ, un grup de manifestanti… s-a oprit la intersentia din str. Ialomitei… militarii s-au adunat în jurul ofiterului si s-au deplasat în linie spre coloana… la o distanta de cca 100 m au deschis foc de arma asupra demonstrantilor care au început sa fuga… au cazut morti si se auzeau tipete...” (Dosar Cercetare nr.PS8 pag.228)Anton Viorel: „…17 decembrie.1989, orele 1930-2030 ma aflam la domiciliu, am iesit în balcon, am observat ca pe strada, din directia Constantin cel Mare, veneau grupuri de oameni scandând lozinci… când coloana a ajuns în dreptul magazinului alimentar, s-a deschis foc de arma automata din incinta U.M. 01942… pe fondul zgomotului provocat de tragerile executate din unitate, am observat ca din diferite puncte dintre blocuri, se executau foc asupra demonstrantilor… mentionez ca în apartamentul din fata din strada Lotusului nr.3 s-a tras prin usa de labalcon fiind împuscat… de la etajul 3…” (Dosar Cercetare nr.PS8, pag. 1)
Sergent Botescu Cornel (Mehedinti): „… În data de 17 decembrie 1989 în jurul orelor 1300 am fost deplasati la Comandamentul Divizie. Dupa care am primit misiunea sa mergem la Podul Decebal pentru blocarea drumului pentru a nu lasa sa treaca elemente înraite în jur de 30-40 persoane care voiau sa treaca podul spre Comitetul Judetean. Vroiau sa distruga cladirea cum devastasera si dadusera foc pâna acolo… am fost batuti si huiduiti cu pietre, sticle, suruburi, piulite ce erau trase cu prastia! Au fost respinse de trupele de securitate plecând spre Piata Traian. În data de 18 decembrie 1989 am primit munitie de razboi, în jurul orei 0230-0300 dimineata, din care nu am primit ordin sa tragem…” (Dosar..Cercetare nr.PS8 pag.86, 294)Sergent Adam Ionel: „… 17 decembrie 1989, orele 330… cînd am ajuns la Consiliul Popular, am vazut ca demonstrantii aruncau cu pietre, sticle si bile în militarii de la securitate. Demonstrantii cînd ne-au vazut pe noi s-au-retras înapoi strigând: „Vrem pâine, apa calda!”. Seara, între orele 2000 2100 am primit munitie de razboi dar nu am primit ordin sa tragem. (Dosar Cercetare nr.PS8, pag. 167, 422)";
- COMPORTAMENT SUSPECT:
"În noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989 între, orele 0100-0200 un grup de persoane s-a îndreptat dinspre Piata Maria spre spitalul Militar. Somati si executându-se foc de avertisment de catre dispozitivul de militari ce asigurau protectia spitalului, s-au împrastiat. Bineînteles ca acesti „agresori” îsi cautau mortii si ranitii.";
- VICTIME:
"Actiunile militare desfasurate de forte ale M.I. (trupe de securitate, de graniceri si securisti în civil) alaturi de militie si trupe apartinând M.Ap.N. au atins intensitatea maxima în dupa amiaza zilei de 17 decembrie 1989 si în noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989. Astfel, în perioada sus amintita au fost ucise prin împuscare 66 persoane si ranite altele 196.";
- ORDINE PRECISE DE A SE EVITA VARSAREA DE SANGE:
"În încheierea activitatii, gl. Gusa a mai precizat: „…Trebuie sa se stea de vorba cu militarii… Daca vor fi atacati si exista pericolul de a li se lua armamentul sa se traga pentru avertisment în sus si numai daca agresorii nu se supun sa se execute trageri la picioare. Sa se evite pe cât posibil contactul cu oameni violenti.”. (Fond special M.Ap.N.- „Decembrie1989”)";
- ALT BILANT AL VICTIMELOR:
"La orele 800 (18 decembrie 1989) activul de partid întrunit la Comitetul Judetean de Partid Timis este convocat. În cadrul sedintei se face un prim bilant: 58 morti, 200 raniti, 700 retinuti.";
- COMPORTAMENTUL SECURITATII:
"Este de remarcat faptul ca toate informatiile primile de gl. Iulian Vlad la securitate lipsesc cu desavârsire. Imposibil ca-n aceste zile serviciile Securitatii sa nu-si fi adus contributia la informarea conducatorilor partidului. Unde sunt acestia si de ce cei care au facut sau au primit aceste informatii si nu le-au prezentat Comisiei Senatoriale?
Majoritatea declaratiilor comandantilor din D.S.S. nu sunt sincere si nu aduc lumina în cercerarea evenimentelor.
Nu putem considera suficiente insinuarile facute de ofiterii superiori din.M.I. la adresa D.I.A. fara a ne putea fi prezentate dovezi sau probe edificatoare. De la profesionisti asteptam dovezi si nu simple vorbe.";
- ARMATA CONSIDERA CA EXISTA ELEMENTE DE DIVERSIUNE CARE ACTIONEAZA IN TIMISOARA:
"Organele de conducere militara din zona au analizat desfasurarea evenimentelor în perioada 16 spre 17 decembrie.1989 ajungându-se la concluzia ca este posibil ca în oras ar fi actionat si continua a actiona elemente specializate în actiuni de diversiune.";
- PERICOLUL UNEI INTERVENTII ARMATE EXTERNE:
"Existând pericolul unei interventii armate din exterior o grupa operativa a M.Ap.N. dislocata la Timisoara a lucrat la întocmirea unui plan de acoperire a frontierei de Vest având în vedere ca o buna parte din efectivele si tehnica de lupta a unitatilor din zona se gaseau în cazarmi pregatite tocmai pentru a interveni împotriva unei agresiuni.
În acest sens, gl.mr. Gusa Stefan a declarat: „… Nu ne era teama de unguri, ci de rusi care erau si în Ungaria (cca 600.000), erau si la Est – ma refer la trupele rusesti care stationau în Ungaria si care oricînd puteau sa faca o Praga…”.";[Oare nu este o greseala de tipar cand se vorbeste de 600.000 de rusi in Ungaria? Pare un numar urias. O fi fost un 0 in plus sau chiar asa era?]
- REVOLTA POPULARA TOTALA:
"În ziua de 18 decembrie 1989, între orele 900 si 1700 situatia în municipiu s-a tensionat treptat, întreaga populatie revoltându-se împotriva actiunilor sângeroase provocate de partid, securitate, militie si armata. Organizându-se, în grupuri masive, manifestantii s-au îndreptat spre centrul orasului formând zone aglomerate în Piata Operei, la Podul Michelangelo, pe Calea Girocului si pe Calea Sagului unde s-a realizat în fapt si construirea de baricade din vehicule grele. Ca replica au fost luate masuri de trimitere a noi patrule din cadrul unitatilor M.Ap.N.";
[Se pare ca singurele probleme care nu revoltau intregul oras erau actiunile subversive, provocatoare si sangeroase ale agentilor acoperiti, care puteau destabiliza intreaga regiune si tara, si care ar fi putut duce la atacarea Romaniei din exterior! Totusi, privind evenimentele cu ochii si prin prisma informatiilor sau dezinformatiilor pe care le avea populatia, alta reactie nu ar fi putut avea loc.]
- EXEMPLU DE IMPLICARE DIRECTA A LUI CHITAC:
"Balan Gheorghe: „…am vazut un general (Chitac n.n.) care dadea ordine în fata Catedralei la întreg efectivul prezent… timp în care s-au retinut unele persoane si aduse în fata Expresului unde au fost puse cu fata în jos… am fost de fata când o parte din demonstranti au fost retinuti si culcati pe burta de cadre civile de la Militie si l-am auzit pe gl. Chitac când a spus ca daca misca vreunul din persoanele retinute sa se traga în ei… era format un cordon de civili în fata Catedralei si de acolo s-a tras…”.";
- ALTE DISTRUGERI SI TENTATIVE DE DISTRUGERI:
"Între orele 2000-2400, (18 decembrie 1989) manifestantii de la Fabrica de Pâine si din Bd.Gheorghe Lazar s-au retras, dar au continuat încercarile de patrundere spre Consiliul Popular Judetean, Consiliul Municipal, Fabrica de Cauciuc si au fost provocate incendii prin folosirea sticlelor cu benzina la Fabrica de ulei.";
"În noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989, în cartierele marginase a fost reluata actiunea de distrugere si devastare a unor magazine, totodata au fost incendiate magaziile de produse finite de la I.M.T. si a depozitelor demateriale din FREIDORF. Unii directori de întreprinderi s-au adresat unitatilor militare pentru acordarea de ajutor armat împotriva actiunilor de distrugere.";
"Comandantii de unitati au fost informati despre aparitia unor noi focare de revolta în exteriorul orasului (Fabrica de zahar si Depozitul de lemne), totodata s-a precizat ca se încearca cu insistenta patrunderea în depozitele de armament si munitii precum si dezarmarea militarilor.";
- CE SE URMAREA PRIN REVOLTA TIMISORENILOR?
"La orele 900 (19 decembrie 1989) gl.mr. Gusa Stefan a ordonat grupurilor de cercetare de la Buzau, ca sub acoperire conspirativa sa patrunda în întreprinderi pentru a determina starea de spirit a muncitorilor si în ce constau revendicarile acestora.";
[Si a inteles cineva ceva? Oricum, gl. Gusa incerca sa inteleaga daca actiunile populatiei faceau necesara o intervente a armatei.]
- CE URMAREAU ACTIUNILE SUBVERSIVE SI RAZBOIUL PSIHOLOGIC DE TEROARE SI HARTUIALA?
"Gl.lt. Ilie Ceausescu a cerut ca armata sa ramâna în strada afirmând: „…Tulburarile sunt provocate de elemente teroriste aservite intereselor tarilor capitaliste, scopul lor este rasturnarea socialismului si întoarcerea la capitalism…”.";
[Asta a reusit!]
- MUNCITORII VOR SA SCAPE DE CEAUSESCU:
"În jurul orelor 1100 (19 decembrie 1989), Radu Balan încearca din nou sa calmeze spiritele agitate ale muncitorilor de la întreprinderea ELBA. Concomitent, din ordinul lui Ion Coman, Cornel Pacoste si Ilie Matei intra în U.M.T. si încearca fara efect sa realizeze o legatura cu muncitorii. Muncitorii scandeaza „Libertate, democratie, demisia lui Ceausescu !”. Dialogul, este respins.";
- INCERCAREA DE CLARIFICARE SI NORMALIZARE A SITUATIEI:
"În aceeasi zi la orele 1400 (19 decembrie) Ion Coman a cerut gl. Gusa sa se deplaseze la întreprinderea ELBA pentru a-l scoate de acolo pe Radu Balan retinut ca ostatec de muncitori. Sosit la întreprindere, însotit de aghiotantul sau, un ofiter de transmisiuni si un pluton de militari în termen, gl. Gusa a fost întâmpinat cu huiduieli si injurii datorate incidentului produs prin împuscarea din greseala a unei femei de catre un militar ce asigura paza întreprinderii si utilizase defectuos armamentul. Ca urmare a discutiilor purtate de gl. Gusa cu muncitorii, precum si dupa îndepartarea plutonului însotitor de la poarta întreprinderii, în baza afirmatiei potrivit careia „…Oameni buni, de ce va distrugeti orasul ?” la care multimea a raspuns: „Nu noi, nu noi !” (era normal, nu muncitorii timisoreni erau cei ce distrugeau orasul), armata nu are nimic de împartit cu oamenii care daca vor sa manifesteze sa o faca în mod pasnic, sa nu agreseze soldatii…”.
Atitudinea muncitorilor s-a schimbat astfel ca la plecarea ofiterilor o parte a multimii adunate în incinta întreprinderii a strigat pentru prima data „Armata e cu noi!”.
Întors de la întreprinderea ELBA, gl. Gusa al carui zel a început sa scada a raportat lui Ion Coman „…ca la uzina nu sunt huligani, sunt oameni seriosi care i-au aratat gloantele trase în ei, de acum în strada ies muncitorii.”.";
[Din actiunile intreprinse de gl. Gusa rezulta foarte clar ca acest lider al armatei a fost preocupat exclusiv de rezolvarea problemelor de aparare a tarii, in contextul posibilelor agresiuni externe antiromanesti. In acelasi timp, potrivit competentelor legale ale armatei, gl. Gusa a refuzat implicarea armatei in reprimarea unei miscari populare care avea revendicari politico-sociale. Competenta anihilarii si/ sau arestarii agitatorilor si provocatorilor revenea internelor si scuritatii.]
- MUNCITORII VOR SA SCAPE DE CEAUSESCU:
"În acest timp (19 decembrie 1989), în mai multe unitati economice, muncitorii au încetat lucrul, s-au strâns în curtile interioare si au început sa îsi exprime deschis nemultumirea fata de regimul ceausist. S-au scandat lozinci antidictatoriale si s-au formulat revendicari economice si politice.";
- SE EVITA POSIBILITATEA UNUI RAZBOI CIVIL:
"Întelegând rasturnarea situatiei si impresionat probabil de cererile ferme ale muncitorilor care în fapt exprimau un deziderat al tuturor românilor, la orele 1350 (19 decembrie 1989) gl. mr. Gusa Stefan a ordonat retragerea în unitati a tancurilor si TAB-urilor precum si a unei parti din efectivele dislocate în oras. Totodata, s-a ordonat replierea fortelor ramase în dispozitive, în apropierea zidurilor cladirilor, permiterea penetrarii dispozitivelor de catre coloanele muncitoresti pasnice si interzicerea totala a folosirii armamentului. Aceasta hotarâre luata cu toata responsabilitatea a salvat Timisoara de la un razboi civil. Trebuie remarcat faptul ca în mai multe cazuri, armata daduse semne evidente de fraternizare cu manifestantii. Poate ca acest lucru a fost un factor determinant în emiterea ordinului de retragere al armatei dat de Stefan Gusa.";
[Din nou gl. Gusa, potrivit competentelor legale, a refuzat sa implice armata in evenimente cu caracter politico-social! Miscarea populara era problema internelor si securitatii. Este evident ca s-a dorit un conflict de proportii uriase intre armata si populatie, dar nu s-a reusit acest lucru.]
- VICTIME:
"In zilele de 18 si 19 decembrie 1989 s-au mai produs victime prin împuscare: 7 morti si 98 raniti. Bineînteles din rândul civililor.";
[Se pare ca vechiul regim nu era atat de disperat sa casapeasca poporul, asa cum lasa propaganda impresia.]
- MANIFESTATIE FARA PROVOCATORI IMPOTRIVA REGIMULUI:
"Odata cu ivirea zorilor, au început sa afluiasca spre centrul orasului coloane de demonstranti grupati pe întreprinderi si în cadrul acestora pe ateliere. Purtau drapele tricolore si albe, pe margini erau oameni de ordine cu banderole albe pe brat, care împiedicau alipirea necunoscutilor de manifestanti. Pasnice dar hotarâte, coloanele s-au îndreptat spre Piata Operei care în scurt timp a devenit complet neîncapatoare. Se strigau lozinci: „Jos Dictatorul !”, „Libertate !”, „Nu suntem huligani !”, „Armata e cu noi !” etc., tot orasul era pe strazi.
Iata în acest sens ce declara Romanescu Daniel: „… 20 decembrie 1989… la capatul strazii Alba Iulia… în jurul orei prâzului au început sa afluiasca un mare numar de oameni care scandau lozinci anticeausiste… au fost lasati sa treaca, nu am vazut sa se traga în populatie si nu am .vazut morti si raniti… la Gara erau soldati dar nu erau pregatiti pentru trageri…”.(Dosar cercetare nr.PS8 pag.80, 288)";
[De remarcat ca aceasta manifestatie s-a facut in plina zi. Provocatorii, care puteau fi identificati si urmariti, nu si-au facut simtita prezenta!]
"În zona dintre Catedrala si Opera se gaseau în acest timp aproximativ 150.000 oameni, la ora 1300 (20 decembrie 1989) militarii au permis patrunderea muncitorilor prin dispozitiv si intrarea acestora în cladirea Operei. Manifestantii s-au suit pe TAB-uri, fraternizarea armatei cu multimea se realizase în fapt.";
- PRIMII LIDERI AI REVOLUTIEI TIMISORENE:
"În urmatoarele zile balconul Operei a constituit Centrul revolutiei timisorene în care si-au expus opiniile primii lideri ai revolutiei: Traian Vraneantu, Claudiu Iordache, Ioan Chis, Nicolae Badilescu, Traian Trofim si altii. S-a pus în functiune statia de amplificare. Cu acest prilej s-a pus problema constituirii de urgenta a FRONTULUI DEMOCRAT ROMÂN lucru realizat în aceasta zi din primii revolutionari ce si-au asumat responsabilitatea conducerii luptei împotriva dictaturii ceausiste. Prima sedinta a Frontului Democrat Român a ales Biroul Executiv format initial din Claudiu Iordache, Ioan Chis, Nicolae Badilescu, Maria Traistaru si altii. Ulterior s-a constituit si Comitetul Frontului Democrat Român format initial din 70 membri si ulterior din 100.";
[Nefiind timisorean, nu am cum sa stiu ca mai fac acum acesti lideri de la Timisoara.]
- REVENDICARI ALE TIMISORENILOR:
"La orele 1500 (20 decembrie 1989) în sediul C.J.P. a fost înmânat primului ministru o lista cu cererile cetatenilor prezenti în Piata Operei. Iata câteva din punctele esentiale cuprinse în respectiva lista:
– transmiterea urgenta a demonstratiei de la Timisoara si cererilor cetatenilor pe posturile nationale de TV si radio române;
– demisia urgenta în bloc a Guvernului si a presedintelui Ceausescu;
– deschiderea neconditionata a granitelor si liberul acces al presei si surselor informationale straine;
– alegeri libere si democratice;
– publicarea numelor tuturor celor direct raspunzatori de deschiderea focului împotriva demonstrantilor.";
- ALTE ORASE DIN JUDETUL TIMIS SUSTIN TIMISOARA:
"Catre orele prânzului (20 decembrie 1989), focul revolutiei s-a aprins si în alte orase din zona: Lugoj, Jimbolia, Sînnicolau Mare, Deta, întregul judet a iesit pe baricade.";
- SE PROPUN NOI LIDERI NATIONALI:
"Conform declaratiilor lui Harald Zimmerman: „… în 20 decembrie 1989 s-a strigat la Timisoara: „Iliescu” si s-a propus un nou guvern… se striga „Vrem Guvern Democratic…”, „Vrem alegeri libere !”, se mai striga „Gorbaciov si Perestrolka”. A fost propus Corneliu Manescu drept prim-ministru. Se striga „Balan prim-secretar…”; începând de la orele 1800 (20 decembrie 1989) a început eliberarea detinutilor retinuti pe timpul evenimentelor.";
[Din moment ce Iliescu a ajuns la putere, se pare ca revolutia a invins...]
- PROCLAMATIA DE LA TIMISOARA. IN CE STADIU AU AJUNS REVENDICARILE EI AZI, LA 25 DE ANI DE LA VICTORIA REVOLUTIEI INFRACTORILOR:
"I. Frontul Democrat Român este o organizatie politica constituita la Timisoara pentru a realiza un dialog cu Guvernul Român în scopul democratizarii tarii. Frontul Democratic Român conditioneaza începerea acestui dialog cu demisionarea tiranului Ceausescu.
II. Propunem Guvernului României ca baza de discutii urmatoarele revendicari:
1. Organizarea de alegeri libere;
2. Libertatea cuvântului, presei, radioului si televiziunii;
3. Deschiderea imediata a granitelor de stat;
4. Integrarea României în rândul statelor care îi garanteaza si respecta drepturile fundamentale ale omului;
5. Eliberarea neîntârziata a tuturor detinutilor si dizidentilor politici din România;
6. Revitalizarea economiei nationale;
7. Reforma învatamîntului în spirit democratic;
8. Dreptul de a manifesta liber;
9. Libertatea reala a cultelor religioase;
10. Îmbunatatirea asistentei medicale si a alimentatiei publice.III. Referitor la evenimentele din Timisoara:
– Cerem cu fermitate sa fie trasi la raspundere cei care au dat ordin sa se traga în popor.
– Cerem restituirea decedatilor pentru a fi îngropati dupa datina, cu doliu national.
– Cerem eliberarea imediata a tuturor celor arestati în urma manifestatiilor.
– Cerem autoritatilor recunoasterea oficiala a Comitetului de Actiune a Frontul Democratic Român înfiintat la Timisoara.
Multumim tuturor celor care s-au ridicat împotriva tiraniei precum si colectivului Teatrului National din Timisoara pentru sprijinul acordat.";
[Ce s-a realizat din revendicarile Proclamatiei de la Timisoara?
1. Alegerile din Romania au ajuns atat de libere incat voteaza si mortii;
2. Media e la fel de libera sa manipuleze in sensul dorit de detinatorii puterii politico-economice, la fel ca si pe vremea vechiului regim si a oricarui regim;
3. Deschiderea imediata a granitelor de stat a permis tuturor agentilor sa paraseasca Romania fara probleme; in plus ar fi permis o interventie militara straina fara nicio piedica;
4. Cred ca niciun stat nu respecta toate drepturile fundamentale ale omului; fiecare stat respecta drepturile omului dupa bunul plac. Drepturile fundamentale ale omului nu sunt enumerate explicit in Proclamatia de la Timisoara. Cred ca minim 99% din populatie nu cunoaste drepturile fundamentale ale omului!
5. Privind la dezastrul economic actual prin care trec romanii si Romania, fara sa mai "dizideze" nicio personalitate publica, nu cred ca existau reali si pozitivi dizidenti si detinuti politici, ci doar agenti sau mascarici oportunisti.
6. Dupa 1989, economia Romaniei s-a revitalizat prin... autodistrugere, vanzare la fier vechi, privatizare frauduloasa!
7. Avem chiar in acest moment 9 ministri cercetati pentru reforma învatamîntului în spirit democratic! Ce o fi aia, invatamant democratic?
8. Dreptul de a manifesta liber exista, dar nimeni nu mai face uz de el. Nimeni nu a manifestat liber intre 1989 si 2014 in Romania impotriva coruptiei generalizate!
9. Libertatea reala a cultelor religioase s-a realizat, dupa parerea mea. Mai ales angajatii cultului ortodox au liber la infractiuni fara limite si la confiscarea unei parti a banilor publici, cu complicitatea politicienilor.
10. Asistenta medicala a devenit extrem de infractionala si se moare in spitale in cele mai absurde moduri. Alimentatia publica a trecut in liniste si consens pe E-uri cancerigene, inlocuindu-se hulitul salam cu soia.
Deci, realitatea ne arata ca de Proclamatia de la Timisoara s-a ales praful, fara sa mai revendice nimeni nimic in zilele noastre.]
- INCERCARI DE REPRIMARE A MISCARII POLITICO-SOCIALE DE LA TIMISOARA:
"Din declaratiile gl. Gusa rezulta ca în ziua urmatoare, respectiv 22 decembrie 1989 s-a încercat organizarea unei contrademonstratii la care s-a solicitat si participarea cu efective din partea Armatei. La aceasta activitate gl. Gusa pretinde ca a dispus neparticiparea armatei. La Adunarea populara desfasurata la întreprinderea Spumatim au participat din partea armatei 200 militari. (Extras din Declaratia gl.Gusa Stefan)";
"Constatând ineficienta armatei si a fortelor de ordine Nicolae Ceausescu a ordonat constituirea si trimiterea la Timisoara a unor detasamente de Garzi Patriotice din judetele Olt, Vâlcea si Dolj care sa participe la înabusirea revoltei. Garniturile cu luptatori, aproximativ 25.000 oameni înarmati cu bâte, comandate de zelosul Ion Dinca, au sosit în dimineata zilei de 21 decembrie 1989 în gara Timisoara. Unele din ele au fost întoarse imediat de unde venisera, iar din altele muncitorii au debarcat, au fraternizat cu revolutionarii localnici întarind rândurile acestora si s-au deplasat în Piata Operei.";
"Ordinul de interventie în baza unor planuri întocmite în comun cu Organele de securitate la care urma sa participe din partea M.Ap.N.-ului un detasament de parasutisti având ca misiune capturarea liderilor revolutiei ce vorbeau din balconul Operei, ordin venit de la conducerea de partid a fost anulat în ziua de 22 decembrie 1989 orele 1000 când s-a comunicat ca: „…Armata nu poate îndeplini asemenea misiuni…”. Trebuie remarcat aici faptul ca nici cadrele de securitate ce lucrasera la întocmirea planului respectiv nu aveau tragere de inima pentru îndeplinirea unei asemenea misiuni.";
- MISCAREA POPULARA PASNICA S-A DESFASURAT NUMAI ZIUA:
"Ziua de 22 decembrie 1989 a debutat în nota obisnuita a celor doua zile precedente. Peste noapte, Piata Operei se golea de demonstranti, ca a doua zi sa se umple pâna la refuz. Cladirea si balconul continuau a fi ocupate de revolutionari.";
- DISTRUGERI DE DOCUMENTE SI PROBE:
"In curtea sediului Ministerului de Interne era gl. Nuta, col. Ghircoias si altii generalul ordona: „…Distrugeti totul si plecati…”. Col. Ghircoias împreuna cu seful biroului criminalistic transporta dosarele si fisele de la Spitalul Judetean, pliantele cu amprentele digitale si notitele cu datele despre cadavrele Timisoarei la Crematoriu, unde au fost arse.
„…În aceasta zi, grupuri de persoane între care unele înarmate au patruns prin forta în sediile Militiei judetene si prin spargerea sistemului de închidere a usilor de la camerele-de corpuri delicte si birouri, inclusiv prin folosirea focurilor de arma, au sustras însemnate cantitati de bunuri si valori aflate legal spre pastrare în locurile respective, astfel ca activitatea curenta a organelor de Militie a încetat din dupa-amiaza si noaptea zilei de 23 decembrie 1989”. (Documentar nr.46007 din 25.04.1994)
Desi Nicolae Ceausescu daduse ordin de închidere a granitelor, erau în tara destule cadre ale serviciilor de spionaj straine care au actionat aproape nestingheriti profitând de bulversarea de pe strazi.";
- ANARHIE:
"Conducerea studioului TV-Timisoara si unii din colaboratorii acesteia cautau sa intervieveze persoane care exagerau voluntar sau din nestiinta pericolul sau prezentau dovezi putin credibile ale unor forte ostile revolutiei. Astfel, s-au proliferat slogane potrivit carora grupuri de securisti executau foc asupra multimilor de revolutionari, ca urmare s-a luat masura de distribuire de armament si munitie nu numai formatiunilor organizate de garzi patriotice ci si altor cetateni, unii dintre acestia fiind cunoscuti ca elemente infractoare sau cu un grad redus de discernamânt.
Sunt destule exemple de infractori sau bolnavi psihici transformati peste noapte în aparatori ai revolutiei si care au primit armament cu care au actionat împotriva persoanelor considerate de ei, dupa criterii proprii ca teroristi.";
[Exista persoane fizice carora li se atribuie raspunderea pentru astfel de activitati?]
"Dat fiind existenta unor informatii potrivit carora în Cimitirul Saracilor, în gropi comune au existat cadavre, victime ale revolutiei, comandantul garnizoanei a ordonat unui grup de cercetare verificarea informatiei respective. Cercetasii au raportat ca au fost dezgropate cadavre intrate deja în descompunere ce nu aveau nimic comun cu revolutia. La orele 1410 (22 decembrie 1989) la Comandamentul Marii Unitati din Timisoara s-au primit, asa cum am mai spus, notele telefonice ale M.Ap.N.nr.38 si 39 ce au fost retransmise imediat tuturor unitatilor de garnizoana.";
"Odata cu lasarea întunericului, în municpiul Timisoara au început sa rasune în diferite puncte ale orasului, din nou, focuri de arma provocând panica si deruta în rândul armatei si a populatiei.";
"În aceeasi zi, la orele 1600 (22 decembrie 1989), a fost preluat de armata Sediul Securitatii. De remarcat, ca acest sediu nu fusese pâna atunci victima unor atacuri. Arestarea securistilor si trecerea lor printr-un cordon de civili a determinat agresarea lor de unele persoane. Este explicabil întrucât aparuse lozinca „Securisti – teroristi”. Actiunea Televiziunii Române centrale si, în special, ale lui Teodor Brates cu cutia bomba a înrait multimea adunata în fata sediului, care începuse sa aiba reprezentarile unor puternice actiuni teroriste declansate de aparatorii dictaturii prabusite.";
- PRIN SEDIUL SECURITATII:
"Din declaratia maiorului Constantin Judele „…În Arhivele securitatii am gasit între altele fotografii cu aspecte din timpul demonstratiilor. Deasupra unor figuri din grupurile de manifestanti erau desenate, cu pixul niste cruci. Pe spatele fotografiilor erau notate numele si adresa. În birourile de la etaj erau bastoane cu soc electric si alte tipuri de bastoane mai scurte prevazute cu un buton. Apasînd pe buton aparea o teava de arma. Bastonul putea fi încarcat cu cartuse de vânatoare, în multe birouri erau aruncate salopete kaki.";
- AGRESIUNE ARMATA, ELECTRONICA SI PSIHOLOGICA:
"Au aparut zvonuri despre eminenta unui atac dinspre Vest si care va folosi în acest scop desant aerian pe aeroportul Giarmata.
În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 strazile Timisoarei desi în majoritate pustii, sunt recucerite de forte necunoscute care declanseaza foc ucigator din acoperisurile cladirilor pâna în asfalt. Astfel, din declaratiile revolutionarilor ce se aflau la sediul C.J.P. rezulta: „…în jurul orelor 2100 2200 geamurile C.J.P. au fost maturate de rafale trase dintr-o cladire de vis-a-vis… se tragea pur si simplu, fara a cuceri nimic...”. (Declaratie Ioan Trales pag. 133)
Începând din seara zilei de 22 decembrie 1989, în zona de vest a tarii si în special în judetul Timis, au fost înregistrate intense actiuni de razboi electronic si psihologic.";
"Se impune o precizare în sensul ca elemente teroriste au deschis focul „nu atât pentru a ucide sau a cuceri, cât mai mult pentru a produce deruta si panica”. Armamentul folosit de acestia, daca am da crezare declaratiei col. Stefan Demeter „…dupa 22 decembrie.1989 dupa cum ne-am putut da seama dupa zgomot s-a tras din diferite puncte ale orasului cu arme automate speciale folosite de armatele occidentale de calibru 5,6 cu colector de tuburi si ascunzatori de flacari. Singura dovada ca s-a tras cu astfel de arme o constiuie un tub de 5.6 gasit de o echipa de la Militia Municipala";
"Existenta unor elemente diversioniste în jurul sediului puterii revolutionare materializata prin repetate atacuri cu foc a determinat pe comandantul garnizoanei sa dispuna trimiterea a doua plutoane de militari pentru întarirea apararii cladirii. În zona, plutoanele respective au fost întâmpinate cu foc, fiind împuscat mortal un militar.";
"În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 s-a trecut la reorganizarea apararii împotriva elementelor diversioniste. Municipiul a fost împartit pe zone de responsabilitate pe unitati militare.
Cu acest prilej au fost respinse, facându-se uz de arma, încercarile unor grupuri de indivizi de patrundere în cazarmile U.M. 01185 Timisoara. Persoanele retinute cu acest prilej (5 persoane fara acte de identitate) au fost predate la Procuratura.
În zona de responsabilitae a Marii Unitati de Aparare Antiaeriana a Teritoriului cu sediul la Timisoara în zilele de 22-25 decembrie 1989 au fost semnalate 761 de tinte aeriene, parte din acestea au fost combatute cu rachete si artilerie antiaeriana.În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 în spatiul aerian al tarii au fost semnalate 41 de tinte, iar în dimineata zilei de 23, numarul tintelor s-a redus pâna la disparitie.";
- DIVERSIUNE SI CIRC AERIAN:
"Mr. Stelian Bouleanu: „…Seara a început circul… dupa ce lt.col. Draghicescu a primit ordin sa aresteze toti securistii si USLA-sii de pe aeroportul civil a început circul. La orele 1900 am primit ordin de decolare. Eram înarmat cu rachete aer-aer si cu proiectile de razboi. Pe radiolocatoare aparusera o sumedenie de tinte. Misiunea mea era sa le depistez si, la ordin, sa le nimicesc… La altitudinea de 14.000 m si la viteza supersonica este imposibil sa te orientezi cu privirea. La un moment dat mi s-a indicat: „Viraj dreapta, urca la 9500…brusc în fata mea apare un avion…ai tinta în fata…Confirm… tinta e la 10 km în fata mea …zbor cu 700 km pe ora… constant la 9500 m … încadreaza (presupunea lovirea n.n.) maresc viteza MIG-ul 23… tâsneste spre avionul din fata… Raportez am încadrat tinta… Pregatesc foc cu racheta aer-aer… Astept ordinul …Nici un ordin…Degajeaza ?…” (Declaratie P.T. pag. 135).Mr. Vasile Marcu, pilot elicopter: ”.. În noaptea de 22 decembrie, eu am decolat primul la orele 2200, întradevar pe coordonatele indicate prin radio existau tinte cu sisteme de lumini si semnalizare asemanatoare unor elicoptere… în aer… supravietuieste cine trage primul… am încadrat tinta si am raportat… mi s-a comandat fara nici o ezitare sa deschid foc… am tras în plin… tinta a disparut. Dupa circa doua secunde adversarul a reaparut tragând în mine. Ma asteptam sa îmi faca praf aparatul dar nici gînd… am facut câteva manevre… am tras din nou cu proiectile apoi cu mitraliera… din nou în plin. Cîteva tinte au disparut, apoi au reaparut tragând în mine .s.a.m.d.” Este evident ca simularea era electronica si perfect realizata, logica pilotului de elicoptere se pare corecta „…Un excelent mijloc de descoperire a mijloacelor de foc si de creare a starii de panica. Un adversar real ar fi stiut dupa lupta mea cu fantomele de ce tipuri de arme dispunem si ce posibilitati de manevra are elicopterul meu. Undeva în dreapta a aparut o noua tinta, l-am raspuns cu foc verbal Hai Sictir …”. (Declaratie R.T. pag. 139)
Mr. Boleanu declara: „…La ora 2 noaptea a început balamucul chiar pe aeroport… pe cer au aparut puncte luminoase care imitau semnalizarile de elicoptere. Nu erau numai baloane, erau si un soi de obiecte incandescente care zburau cu viteza la înaltimi mici (200-300 m) coborau pâna la 20-30 m si acolo se autodistrugeau… antiaeriana tragea ca, la sfîrsitul lumii cineva inventase o frumusete de razboi.” (Declaratie RT pag. 140 ) Cine si de ce ?";
"Este evident ca aceste tinte simulate nu au avut cum apartine sistemului apararii nationale, mijloacele de lupta electronica existente în cadrul M.Ap.N. fiind total incapabile a efectua asemenea actiuni, de fapt actiuni complet ilogice pentru propria armata.";
- VICTIME:
"În intervalul 20-22 decembrie 1989 au mai fost înregistrati 2 raniti prin împuscare. Din evidenta organelor de la Procuratura Militara Timisoara, rezulta ca în perioada 17-19 decembrie 1989 au fost înregistrati în total 73 de morti si 296 de raniti.";
- CONFISCAREA MISCARII POPULARE TIMISORENE:
"Biroul Executiv al Frontului Democrat Român hotaraste aderarea la Frontul Salvarii Nationale condus de Ion Iliescu.";
[Si cu asta, cam basta. Acest fapt a insemnat inceputul sfarsitului si victoria Revolutiei Infractorilor.]
- ALTE AMANUNTE DESPRE DIVERSIUNE SI RAZBOI PSIHOLOGIC:
"Întreaga actiune de diversiune si razboi electronic era urmata sau se desfasura concomitent cu actiuni terestre de diversiune armata, în special asupra unitatilor din sistemul de aparare antiaeriana a tarii. Aceste actiuni erau facute de persoane putin numeroase dar specializate în acest domeniu. Situatia aeriana complexa prezenta aspectul unui atac concentrat din mai multe directii executat cu grupari de aeronave de lovire. Pe fondul diversiunilor psihologice, electronice si armate o serie de indivizi dezechilibrati s-au manifestat agresiv actionând în numele revolutiei dar savârsind abuzuri, rafuieli si ilegalitati. Unii dintre acestia dupa revolutie au parasit tara stabilindu-se în strainatate.";
"Sediul noului Comitet Judetean F.S.N. a carui prim-secretar era Radu Balan se mutase la Tipografie. Studioul de Radio Timisoara era plin de ziaristi straini din Franta, Olanda, RFG, SUA, Anglia etc.";
[Agenti acoperiti?]
- VICTIME ALE ARMATEI:
"Pe parcursul a 10 zile de confruntari, unitatile militare din Timisoara au înregistrat 8 morti si 25 raniti.";
- ALTE VICTIME CIVILE:
"Datorita acestora, dar si a unor greseli si erori ca urmare a intrarii în posesie de armament a unor diferite persoane si scaparii de sub comanda si observatie a acestora, dupa 22 decembrie 1989 au mai cazut victime 20 persoane ucise si 73 ranite.";
- NU A FOST PRINS NICIUN TRAGATOR PROFESIONIST DE ORIGINE NECUNOSCUTA:
"Pentru întrebarea „Cine a tras în Timisoara pâna în 22 decembrie 1989 ?” exista un raspuns cert : O buna parte din cei ce au posedat armament si munitii. Mai întâi organele Ministerului de Interne si cele ale ordinii publice (securistii în civil, trupe de securitate, trupe de graniceri, forte de militie), activisti de partid înarmati, ulterior fortele apartinând M.Ap.N. si chiar garzile patriotice, precum si alte persoane înarmate. Exista destule declaratii si dovezi care ne permit ca în concluzie sa afirmam ca au fost folositi si tragatori profesionisti de apartenenta necunoscuta. Din pacate nu a fost prins niciunul. Dar un lucru trebuie retinut si îl consider ca esential: fortele militare nu au executat foc comandat în plin în manifestanti. Daca ar fi facut-o, atunci s-ar fi realizat prognozarea mass-mediei internationale dar si interne, a celor peste 60.000 morti, iar în tara s-ar fi declansat cu siguranta un sângeros razboi civil. Multumim lui Dumnezeu ca a ferit Banatul si România de un adevarat dezastru.Trebuie remarcat excesul de zel al unor ofiteri din M.Ap.N. si prezenta unor civili înarmati apartinând, probabil Partidului, securitatii sau militiei si care au tras în plin sau au facut violente deosebite. Exista suficiente dovezi pentru ca Justitia sa-si fi putut face datoria";
- CONCLUZIE:
"Daca a existat o conjuratie, si sigur a existat, atunci trebuie recunoscut ca Revolutia a confiscat conjuratia. Timisoara ramâne simbolul de aur al Revolutiei române!".
[Valabil doar pentru decembrie 1989. Cerintele din Proclamatia Timisoara nu s-au realizat. In final, conjuratia a confiscat revolutia. Nu doar in Timisoara, ci in toata tara. Singura revolutie care a invins a fost Revolutia Infractorilor.]
