Lupta interna si internationala pentru conservarea privilegiului puterii de a cheltui discretionar banii publici in Romania

A aparut o adevarata coalitie interna si internationala impotriva noului Cod Fiscal si in favoarea finantarii mafiei politico-economice si a cheltuirii discretionare a banilor publici

Recapitulare: "Noul COD FISCAL a fost aprobat in Parlament cu doar doua voturi impotriva." (sursa: http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/noul-cod-fiscal-a-fost-aprobat-in-parlament-cu-doar-doua-voturi-impotriva-data-de-la-care-tva-ul-va-fi-redus-la-19.html).

Deci, unanimitate parlamentara in favoarea reducerii TVA de la 24% la 19% (printre altele).

Dupa care, conform ultimelor informatii aparute, exista deja coalitii interne si internationale impotriva noului Cod Fiscal.

Coalitia interna este reprezentata de Traian Basescu, Klaus Iohannis, noul PNL si, de ieri, 04.August.2015, de Mugur Isarescu (guvernatorul BNR). Noul PNL doreste o fiscalitate ridicata si nesustenabila in Romania pentru a putea deveni "sef de proiecte" atunci cand va prelua puterea. Sa vezi atunci risipa de bani publici!

Coalitia externa este reprezantata de  FMI si CE, interesati sa crediteze Romania sau orice alta entitate dispusa sa plateasca etern dobanzi si rate din bani publici.

Toti cei interesati merg pe ideea ca reducerile de taxe vor crea dezechilibre bugetare, dar nimeni nu vrea sa vada, din motive evidente, dezechilibrele bugetare rezultate din ticalosia discretionara cu care se cheltuiesc banii publici! Ce s-a intamplat cu investitiile facute de stat in ultimii 15 ani? Unde si care este rezultatul pozitiv al acestor investitii? Sunt functionale aceste investitii? Mai exista aceste investitii? Statul nu ne ofera statistici ale investitiilor publice si ale eficientei economice ale acestora. Pai, nu ar fi exact treaba statului sa-si analizeze eficienta si sa o faca publica? Daca statul se face ca ploua, in schimb presa a relatat pe larg si in forma continuata despre banii publici furati, despre licitatii cu dedicatie, despre achizitii publice supraevaluate, despre privatizari pe nimic, despre retrocedari ilegale.

Din start prefer sa intru in miezul problemei. In loc sa combat in mod inutil ipocrizia vesnica a sustinatorilor interni ai fiscalitatii ridicate si ai unui nou acord cu triada FMI, BM si CE, afirm ca orice criza a finantelor publice si a datoriilor suverane sunt "opera" unor autoritati corupte, centrale si locale, de tip mafie politico-economica. Aceste autoritati ajung la putere avand urmatoarele scopuri:

1. Sa factureze, legal sau nu, cat mai multi bani publici! Pentru facturarea banilor publici orice "proiect" e bun, orice "achizitie" publica e buna! Nu conteaza daca un proiect este inutil si costisitor (asta e si ideea, altfel de ce s-ar mai face), nu conteaza ca achizitiile publice sunt supraevaluate (asta e si ideea, altfel de ce s-ar mai face?).

2. Sa acopere activitatea infractionala din domeniul economic (legata de marea evaziune fiscala si de spalarea de bani) a firmelor partenere! Marea evaziune fiscala, de la sute de mii de euro in sus per entitate economica, urmata de spalarea de bani, nu poate fi facuta in forma continuata daca nu este acoperita de autoritati corupte (la fel ca in cazul altor infractiuni grave: trafic de persoane, trafic de droguri, trafic de arme si prostitutie).

3. Privatizarea pe nimic a marilor firme romanesti (de exemplu SNP Petrom SA; au mai ramas inca neprivatizate mari firme din domeniul energiei, CFR, Oltchim, Tarom).

Asa cum un simplu cetatean responsabil isi dimensioneaza cheltuielile in functie de veniturile pe care le are, tot asa si statul, daca ar fi responsabil si in slujba cetateanului, si-ar dimensiona cheltuielile in functie de venituri.

Reformuland problema echilibrului bugetar, statul ar trebui sa stranga intai bani din taxe si impozite, sa prevada plata salariilor bugetare curente si a ajutoarelor sociale curente, si abia apoi sa vada ce fantezii aberante poate factura mafia politico-economica de la putere fara sa acceseze imprumuturi externe, fara sa creasca taxele si fara sa impuna masuri sclavagiste de austeritate. In acest fel echilibrul bugetar si stabilitatea macroeconomica vor fi in mod cert vesnic asigurate. Iar in cazul putin probabil in care nici cheltuielile bugetare curente nu pot fi sustinute, atunci ar trebui concediati o gramada de paraziti bugetari ai banilor publici, care evident ca ar ocupa nemeritat niste posturi unde nu au niciun fel de obligatie, responsabilitate si criterii de eficienta de indeplinit.

Numai ca intr-un stat mafiot totalitar (e plina lumea de astfel de state) nu se va pune niciodata problema asa. Statul mafiot totalitar va avea intotdeauna "proiecte" si "achizitii" de facut, oricat de costisitoare, inutile si aberante ar fi acestea. Dupa care, "corifeii" acestui tip de stat, detinatorii puterii, vor sustine intotdeauna necesitatea accesarii unor credite externe, necesitatea fiscalitatii ridicate si masurile de austeritate. In fapt acest mod de operare reprezinta o definitie a sclavagismului modern, "democratic": statul mafiot-totalitar se asigura ca depozitele de bani publici sunt mereu pline sacrificand vesnic, pana la proportii apocaliptice, nivelul de trai al cetatenilor (contribuabililor).

Altfel spus, ce s-a schimbat de la Ceausescu incoace in viata romanilor? Pai, pe vremea lu' Ceasca a vrut insusi "dictatorul" sa faca o Casa a Poporului (despre care s-a spus ca a costat 3 miliarde de dolari). S-a facut. In zilele noastre vrea dictatorul "democrat" sa faca nu stiu ce rahat, sa zicem tronsonul Brasov-Comarnic (zis si autostrada lu' Peste II, pentru ca autostrada lu' Peste I e sinonim cu fictiva autostrada "Bechtel"). Se pun "specialistii" pe treaba, dupa care "specialistul-sef" (in cazul de fata a fost Ioan Rus, dar daca nu era el, fel de bine puteau fi: Traian Basescu, Anca Boagiu, Miron Mitrea, Gheorghe Dobre, Radu Berceanu, Ludovic Orban, Alexandru Nazare, Ovdiu Silaghi, Relu Fenechiu, Ramona Manescu, Dan Sova sau Iulian Matache) spune ca acest rahat ar costa "numai" (ca in ofertele supermarcheturilor) 8,4 miliarde de euro daca se aplica o anumita schema financiara!

Adica autostrada "Bechtel" e inca fictiva (lungimea autostrazii Transilvania ar fi trebuit sa masoare la finalizarea ei 415 km) desi a halit peste 1 miliard de dolari din bani publici, nimeni de la putere nu vrea sa o termine, in schimb dictatorii banilor publici ne propun un rahat mai scurt (autostrada Comarnic-Brasov ar avea o lungime de... 53 de km), dar mult mai scump!

Pentru orice om normal, care n-a copiat la examenul de bacalaureat, reaua credinta a autoritatilor si impovararea de tip sclavagist a populatiei cu astfel de "proiecte" costisitoare este evidenta. Am dat doar un exemplu, dar cred ca peste tot in Romania exista zeci de mii de abuzuri concrete impotriva banilor publici, unele anchetate, altele ignorate de autoritati.

De asta avem nevoie de fiscalitate ridicata, de masuri de austeritate si de credite externe? Eu m-as lipsi de astfel de "proiecte", de modul lor de finantare si de astfel de guvernanti fara nicio problema. Astfel de propuneri de "proiecte" sunt din start un abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, evidentiate in bugetul secatuit, in cresterea deficitului public, in contractarea de credite externe si in nivelul de trai execrabil al populatiei! Ca de obicei, nu raspunde nimeni pentru asta. Nici macar nu se pune problema sa raspunda cineva in afara contribuabililor, care pot si supusi in mod discretionar unei fiscalitati de tip sclavagist de catre dictatorii banilor publici.