Se afișează postările cu eticheta competitii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta competitii. Afișați toate postările

sâmbătă, 25 ianuarie 2020

Tenis, handbal, tenis

M-am uitat la televizor la tenis si la handbal in ultimele zile si am vazut trei meciuri excelente, care s-au terminat la limita.

Roger Federer a castigat foarte greu in setul decisiv, intorcand rezultatul de la 4-8 la 10-8 in meciul cu John Millman. Din ce am inteles in interviul de dupa meci, era convins ca o sa piarda si isi pregatise deja discursul de invins, hi, hi!

La handbal, Croatia a aratat inca o data ca tarile din fosta Iugoslavie sunt foarte bune la jocurile de echipa. Croatia a invins Norvegia dupa doua serii de prelungiri, cu un gol marcat in ultimele trei secunde.

Tot la tenis, azi, 25.Ianuarie.2020, Nick Kyrgios l-a invins la limita pe Karen Khachanov, dupa un meci foarte echilibrat de cinci seturi, din care ultimele patru s-au terminat la tiebreak. Kyrgios este un jucator spectaculos, dar care alterneaza momentele de joc foarte bun cu caderile nervoase si cu circ inutil pe teren. Treaba lui.

Tenisul masculin mi se pare de foarte inalt nivel si plin de momente memorabile in ultimii ani.

duminică, 21 iulie 2019

Ce se intampla cu Ineos (fostul Sky) in Turul Frantei?

Destul de socant ce se intampla in Turul Frantei in aceste zile.

Julian Alaphilippe este in continuare tricoul galben si se distanteaza constant de Geraint Thomas.

Vineri, 19.Iulie.2019, Alaphilippe a castigat contratimpul, luandu-i 14 secunde lui Thomas, care a ajuns pe locul al doilea.

Sambata, 20.Iulie.2019, Alaphilippe a ajuns al doilea pe catararea de pe Tourmalet, la 6 secunde dupa Thibaut Pinot, dar cu 30 de secunde inaintea lui Thomas, care a ajuns abia al optulea.

Lumea ciclismului pare destul de derutata, pentru ca Thomas parea favorit atat la contratimp, cat si pe munte.

Desfiintand calculele hartiei, Alaphilippe a mers uluitor la contratimp si a avut resurse superioare a doua zi, pe catarare.

Echipa Ineos (fosta Sky), din care fac parte Thomas, Bernal, Castroviejo, Kwiatkowski, Moscon, Poels, Rowe si van Baarle pare sa fie o mare dezamagire a Turului Frantei.

Pe catararea de la Tourmalet, Ineos a ramas fara oameni de trena. In general echipa Ineos nu a avut vreo clipa initiativa. Thomas si Bernal au ramas pe cont propriu. Bernal a terminat la 8 secunde de invingator, iar Thomas la 36 de secunde.

Surprinzator este si faptul ca Thibaut Pinot, castigatorul catararii de pe Tourmalet, avertizase deja ca vrea sa-si demonstreze valoarea acolo, declarand ca pe Tourmalet nu exista sensuri giratorii. Pinot pierduse intr-o etapa cam 100 de secunde pentru ca alesese partea defavorabila (mai lunga) a unui sens giratoriu. Dupa ce a castigat catararea de pe Tourmalet, Pinot a declarat ca vrea sa termine pe podium, deci intre primii trei in clasamentul general.

Julian Alaphilippe pare o mare forta a acestui moment, in ciuda declaratiilor aparent sau voit modeste de pana acum. Inca nu pare dispus sa se "raceasca" pe catarari. Are un avans de doua minute si doua secunde in clasamentul general fata de Geraint Thomas, al doilea clasat.

Francezii trec printr-o perioada fasta in Turul Frantei, in timp ce la Ineos domenste confuzia.

Or fi descoperit francezii secretul sucurilor de "portocale" ale echipei Ineos?

Pana acum, Alaphilippe si Pinot arata ca niste Sky.

sâmbătă, 13 iulie 2019

Intre Wimbledon si Turul Frantei

Saptamana care e pe terminate a oferit (si inca ofera) la televizor doua competitii sportive majore: turneul de tenis de la Wimbledon si Turul Frantei la ciclism.

Turul Frantei a inceput in Belgia de aceasta data. Peter Sagan pare sa dea unele semne de imbatranire, pierzand de putin prima etapa in fata unui necunoscut, dar a aratat ca inca mai este capabil sa castige etape (a castigat in etapa a cincea).

In privinta clasamentului general, ramane de vazut daca Geraint Thomas (cu Sky transformat in Ineos) va reusi sa-si apere titlul de campion de anul trecut. Pana acum nu se poate spune mai nimic despre sansele eventualilor contracandidati, dar un mare tur la ciclism are intotdeauna foarte mult spatiu pentru imprevizibil.

Dincolo de competitie, multa istorie, geografie si amuzament.

De ani de zile ma uit la imaginile aeriene ale oraselor din Franta, dupa care ma intreb ce motive avem sa fim mandri ca suntem romani. Poate ca e vorba de mandria analfabetului functional, care nu a vazut prea multe nici macar la televizor, hi, hi!

La Wimbledon s-a ajuns la finale.

La feminin Simona Halep o va intalni pe Serena Williams. Jucatoarea noastra, mult mai pozitiva in acest an, cu jocul, cu serviciul si cu abordarea psihica imbunatatite, va incerca sa o impiedice pe americanca sa-si imbunatateasca palmaresul.

Dupa parerea mea, pentru ca Halep sa aiba succes ar trebui sa evite sa returneze in racheta adversarei. Daca Williams va fi obligata sa se deplaseze in teren, atunci kilogramele sale in plus ii vor fi propriul adversar. Altfel, din ce am vazut pana acum, are o forta si o precizie in loviturile de pe loc care nu au putut fi contracarate pana in finala, oricat au alergat adversarele lui Williams dintr-o parte in alta a terenului.

Daca Halep o va invinge pe Williams, atunci ar realiza o performanta unica in tenisul feminin romanesc, desi prezenta ei in finala este la fel de unica. Sigur ca ne dorim sa se intample acest lucru.

La masculin Roger Federer il va intalni pe Novak Djokovic.

In semifinale a ajuns tripleta de aur a tenisului masculin actual (cei doi si Rafael Nadal). Lor li s-a alaturat Roberto Bautista Agut (locul 26 ATP). Agut, desi a jucat foarte bine mai ales in primele doua seturi, nu a reusit sa impiedice reprezentantul tripletei sa ajunga in finala.

Meciul dintre Federer si Nadal a fost de inalt nivel si a starnit pasiuni in tribune. Nadal a punctat mai mult la impresia artistica, castigand unele schimburi de mingi foarte lungi, dar Federer a fost mai eficient in privinta scorului, reusind sa obtina plusul decisiv in trei din cele patru seturi. In seturile dinspre sfarsitul meciului Federer mi s-a parut mai neinspirat pe primul serviciu.

Personal, tin cu discretie cu Federer datorita varstei pe care o are. Dar asta nu inseamna ca sunt impotriva lui Djokovic. Tot asa tinusem si cu Valentino Rossi in ultimii ani la MotoGP, dar nu s-a produs minunea.

As zice ca Roger Federer este una dintre cele mai mari minuni ale sportului, in general.

luni, 18 martie 2019

Bianca Andreescu a castigat la Indian Wells!

Bianca Vanessa Andreescu, nascuta in Canada pe 16.Iunie.2000, a uimit si bucurat lumea tenisului, reusind sa o invinga pe Angelique Kerber in finala de la Indian Wells cu 6-4, 3-6, 6-4.

La numai 18 ani, beneficiind de o invitatie (wild-card), Andreescu si-a jucat sansa pana la sfarsit si a reusit ceea ce la inceput parea improbabil.

Victoria in trei seturi din finala (la fel ca si cea din semifinala) a avut ceva din meciurile de box din filmele cu Rocky. Bianca Andreescu a parut in corzi, doborata fizic iremediabil, dar, in loc sa primeasca lovitura decisiva, ea a fost cea care a lovit prima.

Agresiva, creativa, cerebrala si cu lovituri precise si variate, Bianca Andreescu are inca multe resurse sa creasca valoric. Daca va fi asa, probabil ca va domina tenisul feminin mondial pentru o decada.


In mod evident, la fel ca orice sportiv, trebuie sa gaseasca modalitatile cele mai bune de gestionare a energiei si de refacere. Asa cum pneurile castiga adesea cursele auto si moto, tot asa, resursele fizice fac diferenta in disputele directe de pe terenurile de sport.

Bianca Andreescu a alternat loviturile taioase, imparabile, cu greseli aproape inexplicabile (lovituri aparent usoare trimise in fileu sau in afara terenului). In mod evident, a castigat pe mana ei. Daca ar fi pierdut, ar fi pierdut tot pe mana ei.

De data asta finalul a fost fericit si Bianca Andreescu a devenit o tanara milionara.

Totusi, sa nu ne lasam inselati de aparenta ei tinerete. In tenis, Bianca Andreescu are vechime. A inceput sa practice tenisul la 7 ani, iar la 11 ani a intrat intr-un program national canadian dedicat tenisului. Deci joaca tenis de vreo 11 ani.

marți, 31 iulie 2018

S-a terminat Turul Frantei 2018

Duminica, 29.Iulie.2018, Christopher Froome a pierdut fara resentimente Turul Frantei, dar Sky tot l-a castigat prin Geraint Thomas, liderul final al clasamentului general.

Noul tricou "soare" al Turului a tinut la festivitatea de premiere un discurs scurt, dar memorabil, incheind cu cuvintele "Vive le Tour!" ("Traiasca Turul!"), dupa care a lasat sa-i cada microfonul din mana, hi, hi.

Dupa parerea mea, Sky domina clasamentul individual pentru ca are o echipa intreaga dedicata castigarii clasamentului individual.

Inca nu am inteles ce "baieti" ar fi trebuit sa traga (pe modelul Sky) pentru ca Tom Dumoulin sau Primoz Roglic sa aiba vreo sansa sa castige Turul.

Am remarcat ca pentru clasamentul general nu exista un ciclist "generalist" care sa ia roata si secundele liderului de la Sky, asa cum face oportunistul si extrem de puternicul Sagan de multe ori in cazul etapelor de sprint.

In concluzie, victoria celor de la Sky (Geraint Thomas nu ar fi reusit de unul singur) este absolut meritata.

A fost un Tur memorabil din multe puncte de vedere. Pentru cei care nu rezista sa stea cu orele in fata televizorului ca sa vada cum se chinuie niste baieti pe doua roti, probabil ca nu are rost rememorarea acestor momente.

Dar un moment care imi vine repede in minte este caderea lui Philippe Gilbert in rapa in direct la televizor, din postura de lider al etapei. Omul a fost ajutat sa revina, s-a urcat in sa si a terminat etapa. Abia dupa aceea s-a aflat ca are fractura la rotula.

Nu or fi ciclistii sportivii cei mai bine platiti, dar cu siguranta ca sunt cei mai barbati.

Iar cine nu apreciaza combativitatea intr-o competitie sportiva se poate delecta cu circul din fotbal.

De multe ori m-am interbat daca nu cumva Turul Frantei este o opera de arta. Nu de alta, dar produce infinit mai multe emotii decat, de exemplu, sculpturile odioase si sinistre trantite in ultimii ani prin Bucuresti, de catre autoritatile cel putin la fel de odioase si de sinistre.

vineri, 25 mai 2018

Dezamagire si nostalgie

Azi, 25.Mai.2018, Mihaela Buzarnescu a jucat cu Dominika Cibulkova semifinala turneului de tenis de la Strasbourg.

Rezultatul a insemnat o mare dezamagire. Adversara a castigat cu 2-6, 6-7, 6-1.

Mihaela Buzarnescu a jucat entuziasmant primul set si jumatate din al doilea, iar victoria parea sigura. Numai ca Buzarnescu s-a dovedit risipitoare si deficitara pe propriul serviciu in setul al doilea, iar in setul decisiv s-a taiat de tot si nu a mai contat.

Pacat!

Am intuit finalul din setul al treilea si am schimbat canalul pe Turul Italiei la ciclism, unde Christopher Froome si-a desfiintat adversarii si adevenit purtatorul tricoului roz, de lider al Turului.

A fost o etapa care s-a desfasurat in unele locuri pe unde am mers cu pasul: Sestriere, Pragelato (de unde am urcat pe Albergian - 3043 m) si Bardonecchia (de unde pornesc foarte multe trasee montane).

Anterior etapa de Turul Italiei a mai trecut pe la Meana di Susa si Colle delle Finestre, dar Mihaela Buzarnescu parea invincibila si credeam ca meciul de tenis se va termina repede si bine, asa ca nu am revazut si acele locuri.

A picat numai bine aceasta etapa a Turului Italiei, altfel stateam toata seara cu amaraciunea provocata de autoinfrangerea Mihaelei Buzarnescu. Asa am trecut peste momentul neplacut si am mers mai departe.

Daca am noroc, poate revad integral etapa de Turul Italiei. Atat cat am vazut, filmarile au fost la inaltimea locurilor.

luni, 22 ianuarie 2018

Sport la sfarsit de saptamana

Zilele astea m-am uitat la Campionatele Europene de Patinaj Artistic de la Moscova si la tenis la Openul Australiei.

Patinajul artistic este un sport care nu exista practic in Romania, din motive obiectiv-subiective: saracia destul de generala, inexistenta patinoarelor destinate sportivilor, inexistenta antrenorilor de valoare in domeniu.

Dar sa gandim pozitiv: din cate am vazut, multe tari au naturalizat sportivi din Rusia sau, poate, din fostele republici sovietice. Astfel ca numele cu rezonanta ruseasca domina competitiile de patinaj (inclusiv la nivel de antrenori). Asta nu inseamna ca rusii domina categoric competitia, poate doar la nivel moral.

Patinajul artistic este un sport care pune creativitatea, tehnica si armonia (executiei, coregrafiei, costumelor, muzicii) in slujba spectacolului. Necesita multa munca pana la atingerea unui nivel ridicat.

Mie imi plac mai mult probele de perechi pentru ca au mai multe posibilitati de expresie.

La tenis am vazut meciurile Federer-Gasquet si Dimitrov-Kyrgios. Am fost impresionat de viteza la serviciu (uneori peste 200 de kilometri pe ora), dar si de multele lovituri puternice si precise.

Pe Federer il credeam terminat la un moment dat, mai ales ca are o varsta (36 de ani). Cu toate acestea, se mentine la un nivel foarte ridicat. Are si simtul umorului la un nivel ridicat. Am, totusi, impresia ca participa la mai putine competitii decat atunci cand era mai tanar.

Bulgarul Dimitrov m-a impresionat si el in primele doua seturi jucate impotriva australianului cu nume de grec. A avut unele momente care au demonstrat inteligenta in joc. Dupa care, incepand cu al treilea set, a parut ca si-a mai pierdut din benzina si din concentrare. Iar adversarul sau i-a servit peste 30 de asi! Cu toate acestea, Dimitrov a stiut sa-si pastreze luciditatea in momentele decisive (desi a parut ca nu are mentalitate de invingator in alte momente care-i puteau usura misiunea) si a castigat cu 3-1 la seturi (toate seturile sale au fost castigate la tie-break).

Kyrgios a parut temperamental pana la extrem de agitat. In multe momente parea sa fie Kramer (din "Seinfeld") dupa ce acestuia i se oferise cafea gratis si la discretie toata viata... :)

luni, 4 iulie 2016

D-ale sportului televizat

Ciclism. A inceput un nou Tur al Frantei la ciclism, inca de pe 02.Iulie.2016. Prima etapa, inceputa la Mont-Saint-Michel, a revenit intr-un mod surprinzator pentru mine lui Mark Cavendish. Dupa cazatura din 2014 am crezut ca britanicul nu va mai avea resurse sa castige etape in Turul Frantei, atat din cauza varstei, cat si din cauza adversarilor (in special Kittel si Greipel). Dar iata ca realitatea a contrazis speculatiile si Cavendish a castigat, daca nu ma insel, a 27-a etapa de Tur al Frantei.

Tenis. Tot asa, ma gandeam inca de acum cativa ani ca Federer este prea batran pentru tenis ca sa mai joace la inalt nivel si sa puna probleme adversarilor, in special lui Djokovic. Dar iata ca Federer inca se mentine. In schimb Djokovic a avut la Wimbledon nu doar o zi neagra, ci doua, fiind eliminat in finalul meciului intrerupt de ploaie de Sam Querrey.

Pare o surpriza prin prisma diferentei din clasamentul mondial ATP, dar prin prisma jocului Querrey mi s-a parut devastator si Djokovic fara nicio sansa. Prin comparatie, mi s-a parut ca un meci de box intre Ivan Drago si Apollo Creed (din seria Rocky), cu diferenta ca Djokovic nu a iesit pe targa la sfarsitul meciului. Querrey, inalt de 1,98 metri si cantarind 91 de kilograme, pare sa aiba suficiente resurse sa urce in clasamentul mondial in masura in care va avea constanta in jocurile care urmeaza.

MotoGP. Acum o saptamana Rossi a cazut pe ploaie la Assen (la Marele Premiu al Olandei), fapt care m-a dezumflat. Pe vremea cand era Rossi mai tanar acest lucru mi se parea imposibil. Sunt printre cei multi care tot spera intr-o minune a lui Rossi in clasamentul general, dar cu trecerea timpului aceasta minune devine din ce in ce mai improbabila, mai ales ca si concurenta este talentata si dornica de rezultate. La Assen cursa de MotoGP a fost castigata de un necunoscut, nici nu i-am retinut numele.

Fotbal. In afara meciului Romania-Albania nu m-am uitat la altul de la cap la coada la acest campionat european. Pur si simplu ma simt saturat de fotbal. Chiar daca au fost momente frumoase la acest european, tot nu ma simt suficient de atras ca sa stau la televizor sa ma uit. Mi-a placut victoria Tarii Galilor impotriva Belgiei (am vazut golul Belgiei si golul egalizator in direct, restul in rezumatul de a doua zi).

Pentru amuzament dau un pronostic pur emotional: Portugalia va fi campioana europeana. Pentru ca sa reuseasca asta, Portugalia mai are nevoie de doua... egaluri si de niste penalty-uri ceva mai bine batute decat adversarii. :))

Altfel, rational vorbind, Franta pare sa aiba prima sansa, fiind tara gazda (care nu si-a ratat pana acum in fotbal calitatea de gazda), iar Germania este... Germania, adica echipa de care se teme in mod traditional orice adversar.

luni, 14 septembrie 2015

Sport duminical

Ieri, 13.Septembrie.2015, m-am uitat mai intai la gimnastica ritmica, la Campionatele Mondiale de la Stuttgart.

Ca ultima impresie mi-a ramas exercitiul de foarte inalt nivel al echipei italiene, la obiecte combinate (cercuri si maciuci). Cred ca echipa Rusiei a avut niste dubii in privinta culorii medaliei. Pe buna dreptate, pentru ca italiencele au luat note de minim 9 atat pentru tehnica executiei, cat si pentru impresia artistica. Chiar daca in final tot Rusia a cucerit medaliile de aur, este evident ca si alte tari au facut mari progrese si vor face o concurenta serioasa Rusiei de acum incolo.

Rusia inca domina copios acest sport, la individual Yana Kudryavtseva fiind in general propria sa adversara. Adica de obicei numai ratarile o pot priva de locul intai.

Romania este ca si inexistenta pe plan mondial la gimnastica ritmica. Pe merit, as zice eu, din moment ce la noi exista cateva sute de gimnaste legitimate si care se antreneaza in general in conditii improprii, in timp ce in Rusia exista un milion (1.000.000) de practicante ale acestui sport! La fel ca si in alte sporturi, la noi se incearca descoperirea a 1-2 sportive cu potential si se spera ca dincolo de toate lipsurile tehnico-materiale sa faca minuni. Daca nu, oricand se pot inventa prostii cu arbitrii si cu sistemul  de punctaj... Pana la probleme de arbitaj nu ar trebui sa uitam ca in Romania ideea de sport de masa nu mai exista.

Transmisia de la gimnastica era pe terminate si tocmai mi-am adus aminte ca trebuia sa aiba loc etapa de MotoGP. Am schimbat repede postul si, spre norocul meu, am vazut ca mai erau 12 ture de circuit de efectuat.

Am pierdut mult din aceasta etapa interesanta. Plouase, motocicletele au trecut pe la standuri, s-au schimbat pneurile. In momentul de la care am inceput sa urmaresc competitia ploaia incetase. Pneurile de ploaie au uzura ridicata atunci cand se usuca asfaltul si trebuie schimbate din nou. Majoritatea competitorilor schimbasera pneurile, doar Rossi si Lorenzo, adica locurile 1 si 2 in clasamentul general, nu trecusera pe la standuri.

Ambii au fost filmati cu incetinitorul si s-a pus in evidenta uzura pneurilor de la rotile din fata. Pana la urma Lorenzo a intrat la standuri, cu mult timp dupa ce echipa tehnica ii ceruse sa faca asta, in timp ce Rossi a mai facut un tur inainte sa schimbe si el pneurile.

Lorenzo probabil ca se grabea sa recupereze secunde, afacut o greseala si a cazut, in timp ce Rossi revenea pe circuit de la standuri. Abandonul lui Lorenzo l-a avantajat pe Rossi, care, desi a ajuns in final pe locul 5, s-a indepartat la 23 de puncte de colegul sau de echipa si principalul sau rival in clasamentul general.

Mi s-a parut ca atat Rossi, cat si Lorenzo au fost foarte imprudenti si au riscat copilareste, ceea ce este uluitor pentru experienta si nivelul lor. Nu vad cum putea fi scapat din vedere acest detaliu care tine pana la urma de stiinta si de tactica si cum a putut fi ignorata schimbarea cat mai rapida a pneurilor.

Deja din cursa s-a vazut ca Marquez, cu pneurile schimbate, avea un timp pe tur cu 9 secunde mai bun decat Rossi cu pneurile uzate. Dincolo de timpul inferior, uzura pneurilor ar fi putut insemna instabilitate in viraje si un mare pericol de cazatura. Oare cum ar fi fost daca ambii competitori de la Yamaha ar fi cazut si ar fi abandonat? Cred ca Marquez s-ar fi terminat de ras.

Asa ca Rossi a avut un mare noroc in aceasta cursa. Poate ca a sperat ca Lorenzo sa fie mai naiv decat el si s-a nimerit sa se termine cu bine pentru el. In final a castigat puncte care i-au marit fragilul avans din clasamentul general. Dar mai sunt 5 curse pana la sfarsitul sezonului si mai e nevoie de multa munca si de foarte putine greseli pentru ca Rossi sa obtina un nou titlu mondial la cei 36 de ani ai sai, in fata unor adversari mult mai tineri, dar foarte talentati si motivati.