Fiscul, cainii vagabonzi si supermarchetul

Dupa episodul cu fiscul m-am dus marti, 20.Martie.2012, la cumparaturi, la supermarchet. Am fost intr-o foarte buna dispozitie dupa ce am iesit castigator de la fisc. Intr-o dispozitie atat de buna incat chiar am prezentat bagajul de mana la control in supermarchet. Adica l-am pus pe tejgheaua casierei. Aceasta l-a luat, l-a deschis si l-a perchezitionat, ce s-o mai intoarcem din vorbe. Putin mi-a pasat.

Dar o doamna in varsta care era dupa mine la coada s-a luat de casiera. A intrebat ce inseamna asta si, in plus, a spus ca la trecerea pe la casa sunt senzori care semnaleaza articolele furate. Am fost impresionat atat de faptul ca o persoana este de partea mea, cat si de argumentul invocat, care mie imi scapase pana acum. Eu ma gandisem doar la camerele video instalate din belsug in alimentara.

Asa ca am reiterat ideea ca perchezitia este ilegala, casiera a reiterat ideea cu politica firmei (ilegala si abuziva, desigur). Si cu asta s-a incheiat momentul.

Astazi, 26.Martie.2012, m-am dus din nou la supermarchet. Eram destul de catranit dupa episodul cu copilul ucis de cainii vagabonzi (mai exact, cainii salbatici).

La televizor aparuse din nou Remus Cernea, reprezentantul ONG-urilor aparatoare de javre. Acesta face legea in Romania. Cum se intampla un eveniment sinistru produs de cainii vagabonzi, cum se face o emisiune cu Remus Cernea, care face propaganda lui "asta e". Cat cinism poate exista intr-o persoana care nu doreste sa fie exterminati cainii omoratori de oameni?

Iar s-au debitat vrajelile cu adaposturile, cu "nu sunt bani" si cu "nu se poate face nimic". Iar s-a pus problema educatiei... Care educatie? Sa invatam cainii sa foloseasca prezervativul sau sa invatam cainii sa se muste doar intre ei?

S-a mai bagat unul in vorba si sfatuia populatia sa nu-si lase copiii si batranii singuri!?! Ca si cand, la salariile mizerabile din Romania, isi permite orice roman sa aiba o bona sau pe cineva care sa se ocupe de batranii din familie.

Ma rog, asta e tara. Prosteala nazista la televizor cat cuprinde.

In starea asta de spirit m-am dus la supermarchet.

Ca tot a venit vorba, in perioada asta in supermarcheturi se vand printre cele mai oribile legume si fructe "proaspete". Am vrut sa iau morcovi. Am ales cu greu cativa, majoritatea erau negri de mucegai (nu exagerez deloc). Am pus mana pe o telina, mi-a intrat degetul intr-o zona alterata si flescaita. Ieac! Cartofii sunt alesi cu grija de merceologii supermarchetului: cei mai taiati si crapati in momentul recoltarii, diformi si plini de pamant si de praf. Din cauza asta am devenit un mare cumparator de cartofi prajiti gata taiati si ambalati, desi sotia imi spune sa nu-i cumpar pentru ca sunt tratati cu chimicale. Asta sa ne fie problema. Altfel, merele si portocalele sunt pline de bube, bananele sunt prea verzi.

Iar legumele si fructele de o calitate rezonabila au niste preturi, ca si occidentalul se gandeste de doua ori inainte sa le cumpere.

In fine, cumpar totusi niste produse de baza si ma duc la casa. Aici, iar povestea cu carutul si sacul la control. Pun sacul pe tejghea, casiera nu-l atinge si-mi spune sa-l deschid eu. Eu nu-l deschid, dar ii spun sa faca ce vrea cu el. Ea imi factureaza marfa si cheama paznicul dupa ce platesc. Verific bonul si ma indrept incet catre iesire. Paznicul ma "intercepteaza". S-a purtat rezonabil si dialogul a avut loc pe un ton linistit. Se prezinta, ma prezint. Imi cere rucsacul la control, i-l arat si ii spun sa faca ce vrea cu el. El imi spune sa-l deschid eu. Eu refuz. Ii spun ca sunt camere video si senzori in supermarchet. El imi spune sa deschid sacul daca nu am nimic de ascuns. Ma lasa rece (dar tot ma gandesc ca, daca nimeni nu mai are nimic de ascuns, in curand producatorii de chiloti vor da faliment).

Daca vede ca sunt hotarat, imi spune ca e nevoit sa cheme politia si sa astept cateva minute pana vine. Eu ii spun vesel ca nu astept pentru ca n-am timp de prostii, dar daca vrea sa ma sechestreze, treaba lui. El ma conduce pana la iesirea din magazin si imi spune ca in acest caz magazinul isi rezerva dreptul de a selecta clientela. Eu ii raspund indiferent: "Selectati-ma!" si plec.