1. In urma apelurilor la 112 ale Alexandrei Macesanu si a neinterventiei politiei in timp util pentru salvarea ei statul roman a intrat oficial in faliment moral.
S-a descoperit la nivel national o atitudine aroganta si un dezinteres mult mai vechi al politistilor in rezolvarea unor cazuri in care viata si siguranta persoanei au fost puse in pericol.
Societatea romaneasca si-a pus imediat intrebarea daca politistii ajuta infractorii din prostie si nepasare sau din complicitate criminala.
Un raspuns a fost oferit chiar de tinerii din Caracal, care au strigat in strada "Infractorii sunt pe mana cu politia romana!". Adica populatia considera, si pe buna dreptate, ca retelele de crima organizata nu pot exista si functiona fara protectie oferita de institutiile statului, adica in special, dar nu numai, de Politie.
In consecinta, este clar ca simplii cetateni onesti traiesc cu teama permanenta in propria tara, fiind la cheremul infractorilor, puternic sustinuti chiar de politia romana.
A devenit evident ca oricine poate disparea fizic, dupa modelul Alexandrei Macesanu si dupa bunul plac al infractorilor, fara ca politia sa se implice in rezolvarea unei astfel de situatii. De situatii de tip furt, ce sa mai vorbim?
Evident, o astfel de situatie este extrem de grava intr-un stat normal.
Politistii membri ai unor retele de crima organizata si complici cu infractorii nu ar trebui sa lase indiferent un stat normal.
2. Dar de aici incep anomaliile extrem de grave care sunt relevante, la mai mult de o luna de la aparitia cazului Caracal, pentru ca dezvaluie pozitia decidentilor politici fata de situatia politistilor membri ai unor retele de crima organizata.
2.1. Pozitia presedintelui Klaus Iohannis fata de politistii membri ai unor retele de crima organizata.
Conform Constitutiei Romaniei, Art. 80, alineat (2), presedintele Romaniei are un atribut esential si relevant in acest caz (sursa:
http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0sba80):
"Rolul Preşedintelui
ARTICOLUL 80
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.".
Pornind de la acest text citat, ne intrebam:
A vegheat presedintele Iohannis la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice?
Si-a exercitat presedintele Iohannis funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate?
Conform realitatii, presedintele Iohannis a ignorat situatia rezultata in urma aparitiei cazului Caracal. Este evident ca buna functionare a Politiei nu exista, ci exista un haos total si o masluire a documentelor si anchetelor dupa bunul plac al politistilor. Este evident ca presedintele Iohannis nu a intervenit intre Politie si suspiciunile populatiei legate de apartenenta masiva a politistilor la retele de crima organizata.
Un presedinte onest si normal ar fi cerut public sefilor din Politia Romana sa verifice calitatea tuturor angajatilor din aceasta institutie si sa se evalueze personalul din aceasta institutie pe baza unor indicatori de performanta. Ar fi foarte util de stiut numarul total de politisti angajati in Politia Romana si numarul total de dosare rezolvate per politist.
Iohannis ar fi trebuit sa ceara public proceduri clare pentru cetatenii care sunt ignorati de politisti atunci cand reclama rapirea sau disparitia unor rude.
Unde trebuie sa se adreseze un cetatean pentru a fi luat in serios, pentru a i se inregistra cazul si pentru a i se rezolva problema, dupa ce acesta a reclamat disparitia unei rude si politistii au refuzat sa-i inregistreze reclamatia (deci, aparent, pe acest principiu nu ar exista infractionalitate in Romania!) si si-au batut joc de el?
Nu este aceasta o problema care ar trebui mediata de Iohannis, presedintele Romaniei?
In lumina faptelor, mi se pare ca Iohannis este la fel de nepasator ca si politistii care refuza sa inregistreze oficial si sa rezolve cazurile de disparitii de persoane.
2.2. Pozitia Guvernului Romaniei fata de politistii membri ai unor retele de crima organizata.
Conform Constitutiei Romaniei, Art.102, alineat (1), pe sursa
http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=3#t3c3s0sba102 este scris:
"Rolul şi structura
ARTICOLUL 102
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.".
In cadrul Guvernului exista Ministerul Afacerilor Interne.
Atributiile Ministerului Afacerilor Interne sunt, printre altele, urmatoarele (sursa:
https://mai.gov.ro/index01_1.html):
"Stabileşte, potrivit legii, măsuri pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi a proprietăţii publice şi private.
Organizează şi desfaşoară, prin structuri specializate, potrivit competenţei, activităţi pentru prevenirea şi combaterea terorismului, a criminalităţii organizate, a traficului şi consumului ilicit de droguri, a traficului de persoane, a migraţiei ilegale, a criminalităţii informatice, precum şi a altor fenomene infracţionale şi fapte antisociale.
Asigură, potrivit competenţelor, desfăşurarea activităţii pentru efectuarea cercetărilor în legatură cu savârşirea unor fapte prevazute de legea penală.".
In raport cu textele citate, Guvernul isi exercita autoritatea asupra MAI prin prim-ministrul Viorica Dancila si prin ministrul de Interne, Mihai Fifor.
In urma suspiciunilor publice rezonabile de existenta a unor politisti membri ai unor retele de crima organizate, prim-ministrul si ministrul de Interne nu au avut pana acum nicio pozitie publica oficiala.
Normal ar fi fost ca si acestia sa ceara public verificarea calitati tuturor angajatilor din Politia Romana si evaluarea personalului din aceasta institutie pe baza unor indicatori de performanta.
Normal ar fi fost ca prim-ministrul si ministrul de Interne sa ceara public proceduri clare pentru cetatenii care sunt ignorati de politisti atunci cand reclama rapirea sau disparitia unor rude. Sa nu uitam: politistii pot ignora si batjocori cetatenii si in cauze cu mai mic impact emotional, de exemplu in banale situatii de furt!
Normal ar fi fost ca prim-ministrul si ministrul de Interne sa ceara public combaterea angajarilor pe pile in Politia Romana (desigur, nimeni nu ar trebui sa fie angajat pe pile la stat, dar situatia generala pare sa fie exact pe dos).
Normal ar fi fost ca prim-ministrul si ministrul de Interne sa declare public toleranta zero pentru politistii membri ai unor retele de crima organizata!
Dar, la fel ca si in cazul lui Iohannis, indiferenta a fost la putere si nu s-a intamplat nimic pe aceste teme.
2.3. Pozitia sefilor din Politia Romana fata de politistii membri ai unor retele de crima organizata.
La fel ca in cazurile precedente, pana acum a existat o tacere totala a sefilor din Politia Romana fata de combaterea politistilor membri ai unor retele de crima organizata. Ca simplu cetatean suspicios ma intreb: or fi si sefii din Politia Romana membri ai unor retele de crima organizata? Daca nu sunt, atunci ce ii impiedica sa combata fenomenul semnalat?
3. Din cate am vazut, niciuna dintre actiunile Guvernului nu vizeaza masuri suplimentare pentru identificarea si combaterea politistilor membri ai retelelor de crima organizata.
Guvernul se ocupa de situatii paralele cu cazul Caracal.
De exemplu, Guvernul a anuntat initial inasprirea conditiilor pentru eliberarea conditionata a detinutilor, dupa care a revenit si a ignorat problema, indepartand-o in plus pe Ana Birchall de la conducerea Ministerului Justitiei!
Guvernul a marit amenzile pentru apelurile false la 112, fapt util pentru descurajarea apelantilor retardati si rauvoitori, dar care nu are legatura cu politistii membri ai retelelor de crima organizata.
Problema politistilor membri ai retelelor de crima organizata nu a fost afirmata public de nicio autoritate dintre cele mentionate mai sus, desi este extrem de grava.
Nu se cunoaste amploarea fenomenului, desi se intuieste ca este uriasa! Presa si televiziunile au oferit de-a lungul timpului harti cu retele de crima organizata la nivel national; s-au oferit stiri cu orase sau zone controlate de lumea interlopa; s-au oferit stiri cu politisti parteneri de petreceri cu persoane din lumea interlopa. O situatie oficiala centralizata nu a fost prezentata niciodata public de catre institutiile statului.
4. O mentiune speciala. Propaganda tot flutura prin fata tinerelor generatii sintagma "crimele comunismului", desi crimele grave contemporane sunt in plina derulare.
Ar fi fost de conceput pe vremea lui Ceausescu un caz Caracal? Asa ca se pune intrebarea fireasca: ce regim este mai criminal?
5. Bibliografie relevanta in plus peste cea citata:
https://ro.usembassy.gov/ro/romania/https://perol.ro/raportul-politiei-romane-pentru-prima-jumatate-a-anului-2019-dezvaluie-numarul-ingrijorator-de-violuri-omoruri-si-alte-violente/https://adevarul.ro/news/eveniment/suntem-codasii-europei-numarul-politisti-atrage-mai-angajati-1_5c2f534cdf52022f75392659/index.html
