sâmbătă, 18 ianuarie 2014

Proiecte platite de doua ori

Am gasit recent doua exemple concrete de bani publici aruncati de doua ori pe aceleasi proiecte, la Cluj si Iasi.

La Cluj se facuse initial (in 2009) un proiect pe bani publici care dusese la concluzia ca solutia tehnica este prea costisitoare. Acum proiectul se reface si se amplifica, iar costurile vor fi de 5 ori mai mari, ridicandu-se la 500 de milioane de euro. Se pare ca acum e mult mai ieftin...

La Iasi a fost gresit proiectul initial de catre firma care l-a realizat, dar primaria, generoasa, plateste aceeasi firma ca sa-l realizeze corect. Iar daca vor mai fi greseli, cu atat mai bine, si asa nu prea stiu ordonatorii de credite ce sa faca cu taxele si impozitele contribuabililor intr-o tara mult prea dezvoltata si care nu prea mai are nevoie de nimic...

Desigur, este foarte greu de urmarit fiecare administratie locala, nu numai de oras mare, dar si de sat/ comuna, ca sa se poata pune in evidenta practici asemanatoare. Dar nu pot sa nu ma gandesc la ce s-a scris despre Canalul Siret-Baragan (sursa http://www.mediafax.ro/economic/reluarea-proiectului-lansat-de-ceausescu-si-amanat-26-ani-guvernul-infiinteaza-o-regie-pentru-canalul-siret-baragan-11863089):

"Guvernul a decis înfiinţarea Administraţiei Canalului Siret-Bărăgan, care să elaboreze studiile şi documentaţiile tehnico-economice pentru proiectarea şi realizarea Canalului Siret-Bărăgan, un proiect aprobat în urmă cu 26 ani, oprit în lipsa fondurilor şi despre reluarea căruia se discută din 2002.".

Din cate stiu eu, studiile lu' Peste si proiectul s-a realizat pe vremea lui Ceausescu. De altfel, se trecuse la executia canalului, iar lucrarile au fost sistate "din lipsa banilor". Pe ce studii vrea guvernul sa mai arunce banii? Pe studii fictive sau pe copierea proiectului vechi care a fost dosit intre timp de cei care cunosteau existenta lui?

Ca de obicei, exista suspiciunea fraudelor pe bani publici, dar, din cate vedem, institutiile competente ale statului nu verifica aceste situatii si nu urmaresc cheltuirea eficienta a banilor publici.

Ca simplu cetatean, nu sunt de acord sa mi se confiste legal veniturile sub forma de taxe majorate (de exemplu TVA 24%) pentru ca ordonatorii de credite sa-si poate bate joc de banii publici si pentru ca institutiile abilitate sa controleze activitatea ordonatorilor de credite sa nu intervina in niciun fel, desi aceasta este obligatia lor.

Cazul de la Cluj este descris pe sursa http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Cluj-Napoca/Stiri/Un+milion+de+lei+pentru+tunel:

"Milioane de lei sunt irosite de autorităţi, pe proiecte care există doar pe hârtie. În Cluj-Napoca, autorităţile vor plăti 1 milion de lei pe un studiu de fezabilitate, pentru un tunel care să străbată centrul oraşului. Asta deși, în anul 2009, a mai fost făcut un studiu pentru acest proiect.

Cu câțiva ani în urmă, autoritățile au renunțat la proiect, deși acesta ajunsese într-o stare avansată, motivând că realizarea unui tunel subteran cu două benzi, care să preia traficul din cel mai aglomerat oraş din Transilvania, ar fi prea costisitoare.
[...]
Acum, tunelul nu doar că revine pe lista de investiţii urgente, dar se alocă şi 1 milion de lei, pentru refacerea studiilor executate în trecut.
[...]
Tunelul subteran ar urma să coste aproape 500 de milioane de euro, de cinci ori mai mult decât în 2009, dar ar urma să cuprindă şi două parkinguri subterane. Acesta ar urma să fie gata în 4 ani, cu fonduri de la Uniunea Europeană."
.

Cazul de la Iasi este descris de sursa http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Iasi/Stiri/Bani+risipiti+la+Iasi+Primaria+plateste+de+doua+ori+pentru+proie:

"Municipalitatea din Iaşi a plătit 360.000 de lei pentru un proiect tehnic al unui pasaj între două cartiere. Ulterior, pentru că acesta a fost executat greşit, a mai plătit alți 130.000 de lei pentru refacerea lui.

Municipalitatea mai dă o şansă firmei din Bucureşti care a greșit proiectul, dar si aproape 130.000 de lei in plus. Aşa se face că în condițiile în care firma ar fi executat lucrarea de proiectare corect încă de la început ar fi rămas doar cu suma inițială, 360.000 de lei. Acum, însă, încasările din bani publici ajung la aproape jumătate de milion de lei."
.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu