In Romania, tară stapanită cu mult inaintea centenarului (2018) in mod traditional de catre incapabili, inculti si infractori, sunt mult mai multi cei care doresc sa distruga lupta impotriva coruptiei (adica mai multi luptă pentru favorizarea coruptiei) decat cei care doresc o Romanie curată, bazată pe dreptate si echitate socială.
Prezentarea bilantului activitătii DNA pentru anul 2017 este o dovadă vie a acestei realitati. Am cautat pe sursele scrise de pe internet un transcript integral al Laurei Kovesi si... nu l-am gasit.
Am gasit in schimb, pe surse media cu audienta nationala, asa zise sinteze. In fapt sunt prezentari pline de omisiuni relevante ale raportului despre activitatea DNA pe anul 2017, prezentat de Laura Kovesi. Practic avem de-a face cu cenzura si cu informarea incorecta a cetatenilor, in contradictie cu prevederile constitutionale. Concret, consider ca prin modul in care este prezentat in media raportul mentionat, se incalca urmatoarele prevederi constitutionale:
"Dreptul la informaţie ARTICOLUL 31
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice."
(sursa: http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba31);
"Libertatea de exprimare ARTICOLUL 30
(2) Cenzura de orice fel este interzisă."
(sursa: http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba30).
Adica, prin modul in care a fost "sintetizat" raportul lui Kovesi a fost ingradit dreptul persoanei la accesul unor informatii de interes public; mijloacele de informare in masa nu au asigurat informarea corecta a opiniei publice; raportul lui Kovesi a fost cenzurat, omitandu-se pasaje relevante din prezentare.
In conditiile in care pe surse redarea in scris a prezentarii lui Kovesi a fost cenzurata si prezentata deformat, am fost nevoit sa parcurg o inregistrare video a discursului lui Kovesi si sa preiau de acolo pasajele lipsă care prezentau interes major. In acest scop am recurs la sursa video: https://www.youtube.com/watch?v=B-ueE_nBshk. Am citat si am comentat.
"Desi descoperim si trimitem tot mai multi inculpati in judecata, bugetele publice sunt in continuare fraudate prin coruptie sau prin alte fapte in legatura cu coruptia. Asadar ne punem intrebarea: avem institutii mai curate? Justitia face eforturi pentru a eradica acest fenomen? Sau sunt necesare si alte masuri?"
[Oare acestea sunt intrebari retorice? Mi-am spus deja parerea cu mult inainte ca aceste intrebari sa fie puse. Justitia nu o face Kovesi, ci instantele de judecata; legile nu le face Kovesi, ci Parlamentul. Conform instantelor, conform Parlamentului si conform descoperirii de catre DNA a tot mai multor inculpati, pana acum coruptia pare stimulata de legislatie si de pedepsele blande date in instantele de judcata. La stimularea coruptiei isi mai dau concursul alte institutii ale statului care refuza in forma continuata sa recupereze prejudiciile create in urma faptelor de coruptie.]
"Anul trecut, aproximativ 1000 de inculpati au fost trimis in judecata. DNA se ocupa doar de coruptia la nivel inalt. Aceasta este competenta legala. O treime din inculpatii trimisi in judecata au avut functii de conducere, control, demnitati publice sau alte functii importante. 3 ministri, 5 deputati, un senator, doi secretari de stat, un fost presedinte al Camerei Deputatilor, un secretar general al unui minister au fost trimisi in judecata."
[Pestele de la cap se impute, iar "pestele" romanesc pute de te trazneste.]
"De cele mai multe ori cei care comit infractiuni de coruptie au ca principale atributii conducerea institutiilor sau gestionarea bugetelor publice. Functiile de conducere le-au permis sa abuzeze de banul public, sa aprobe investitii inutile sau sa favorizeze firmele agreate."
[Ar fi posibile abuzurile daca legislatia in domeniul gestiunii banilor publici nu ar fi o bataie de joc?]
"Sunt tipare pe care infractorii le cunosc, le dezvolta si le transmit mai departe. Sunt retete folosite pentru fraudarea banului public. Sunt deja practici cunoscute de firmele care vin la achizitii publice."
[Din nou, vidul legislativ intretine si stimuleaza fraudarea banilor publici.]
"Toti stiu ce trebuie sa faca si cu cine trebuie sa vorbeasca pentru ca sa castige contracte din bani publici."
[Asta e marea economie "de piata", "descentralizata" a Romaniei. Asta este "cresterea" economica, intotdeauna insotita de saracirea si de saracia maselor.]
"Un exemplu dramatic din sanatate: DNA a identificat manageri de spitale care iau mita de la furnizorii de bunuri si servicii. Se conditioneaza buna derulare a contractelor si plata facturilor de achitarea unor comisioane cuprinse intre 5 si 20% din valoarea contractelor. In acest fel se obtin beneficii [necuvenite], uneori chiar de milioane de euro."
[Si derbedeii banilor publici din sanatate vorbesc constant de "subfinantare".]
"Anul trecut, investigatiile privind frauda cu fondurile UE s-au dublat. O treime din inculpatii trimisi in judecata de DNA au comis fraude cu fonduri europene. In cele mai multe cazuri este vorba de fraudarea fondurilor pentru comunitatile rurale. Afecteaza, asadar, banii destinati comunitatilor mai sarace."
[Este foarte important de stiut, in procente, cate persoane care lucreaza cu fonduri europene au probleme cu legea. Pentru un procent mai mare de 20% cred ca normal ar fi ca fondurile europene sa nu mai fie administrate de romani. Sa vina niste incoruptibili disperati sa faca bine comunitatii cu orice pret, iar scarbele romane, hoate de bani publici, sa se duca dracului, cu sau fara ajutorul justitiei.]
"CCR a pronuntat in 2016 o decizie privind infractiunea de abuz in serviciu. Astfel, procurorii DNA mai pot investiga doar acele fapte de abuz in serviciu care prejudiciaza bugetul de stat prin incalcarea unor legi sau ordonante."
[DNA nu mai poate investiga prejudicierea bugetului ca urmare a unor fapte prin care se incalca legislatia secundara; conform realitatii faptice, nimeni nu mai investigheaza incalcarea legislatiei secundare; deci liber pentru infractori si pentru crima organizata de statul mafiot la astfel de abuzuri in serviciu, deci statul mafiot totalitar favorizeaza infractorii; deci lupta anticoruptie nu ar trebui sa se petreaca doar la DNA!]
"Ca procurori, respectam in totalitate decizia CCR. In situatiile in care se produc prejudicii prin incalcarea legislatiei secundare, adica incalcarea unor hotarari de guvern, a unor regulamente interne, a unor hotarari ale consiliilor locale sau a altor hotarari si dispozitii interne ale unor institutii, in aceste situatii noi nu mai putem retine raspunderea penala."
[Dar alte institutii ar trebui sa retina si sa investigheze raspunderea penala. Numai ca nu o fac!!!]
"Ca efect al acestei decizii a CCR, au fost inchise 275 de dosare, cu prejudicii de 148 milioane euro."
[Si nicio alta institutie nu s-a mai ocupat de aceste prejudicii si dosare! Altfel spus, conform faptelor infractorii banilor publici sunt mai presus de lege datorita deciziei CCR si institutiilor care ar tebui sa-i ia la intrebari, dar nu o fac!!!]
"Ne punem o intrebare fireasca: in cate din aceste dosare, inchise ca efect al deciziei CCR, celelalte institutii au demarat proceduri pentru raspundere disciplinara, civila sau materiala? Repet: 275 de dosare, 148 milioane euro prejudicii! Exista interes la alte institutii pentru recuperarea acestor bani pierduti?"
[Pacat ca nu sunt nominalizate explicit institutiile competente care fraternizeaza tacit cu infractorii! Total anormal este ca legea nu-i distruge (din lipsa de acte normaltive si/ sau din lipsa dorintei de a aplica actele normative in vigoare) pe cei care au functii si competente directe in institutiile care ar trebui sa combata in locul DNA pe infractorii banilor publici, dar refuza sa faca acest lucru.]
"Si cand vorbim de recuperarea prejudiciilor, trebuie sa mai amintesc o alta situatie grava pe care o intalnim in dosarele noastre: in multe dintre cauzele pe care le investigam, desi dovedim ca exista fapte penale, exista situatii in care reprezentantii autoritatilor publice nu se constitutie parte civila pentru recuperarea prejudiciilor. Refuzul de a recupera prejudiciile din bani publici este de neinteles. Un astfel de refuz valideaza abuzul ca pe un comportament acceptat."
[Nu este vorba de o complicitate cu infractorii? De ce ar refuza reprezentantii autoritatilor sa recupereze prejudiciile? Daca din prostie, atunci ce cauta reprezentantii puterii de stat in functiile pe care le ocupa? Daca din complicitate, atunci este vorba tot de coruptie si de obtinerea unui procent din foloasele necuvenite, adica tot de furtul institutionalizat de bani publici. Din punctul meu de vedere asta tine deja de crima organizata de catre statul mafiot totalitar si de favorizarea fraudarii banilor publici pe toate palierele puterii, pornind de la ordonatorul de credite (primul hot de bani publici) si terminand cu ultima institutie publica investita prin lege cu atributii de control, constatare si represiune a infractiunilor (ultimul hot de bani publici). Vorbim despre crima organizata de catre statul mafiot totalitar impotriva banilor publici, practic impotriva propriilor cetateni. Deci ar fi de competenta DIICOT]
"189 de inculpati au fost trimisi in judecata anul trecut pentru fapte de abuz in serviciu, iar masurile asiguratorii dispuse de procurorii anticoruptie au fost de 95 milioane de euro. Aceste date ne arata ca avem o situatie ingrijoratoare, mai ales in ceea ce priveste domeniul achizitiilor publice, pentru ca acest domeniu nu este intotdeauna curat si transparent."
[Iar legile sunt facute pentru ca acest domeniu sa fie cat mai opac si mai arbitrar. De exemplu, achizitiile publice facute prin atribuire directa, fara negociere. E la fel ca limita de suma pentru care se poate plati cu numerar; totul e sa se elibereze n chitante, fiecare cu valoarea pana in limita admisa de lege.]
"De foarte multe ori primim sesizari pentru fapte comise acum 9-10 ani, si trebuie sa gasim mecanisme de responsabilizare a institutiilor, sa nu mai astepte atat de multi ani ca sa faca o sesizare, iar apoi sa paseze responsabilitatea la procurori."
[Daca trec ani pana se face o sesizare, asta nu inseamna tainuirea unei fapte penale?]
"Anchetele noastre dovedesc ca, in ce priveste coruptia in institutiile publice, ea se repeta prin aceleasi actiuni. Acestea sunt motivele care ne-au determinat sa infiintam compartimentul de analiza a datelor privind coruptia. Una dintre atributiile principale ale acestui compartiment a fost aceea de a realiza analize pe baza investigatiilor derulate. Iata cateva concluzii din domeniile sanatate, achizitii publice si retrocedarii dreptului de proprietate asupra imobilelor:
a) Exista sectoare in domeniul achizitiilor publice in care coruptia este generalizata [!!!]. Se fac uneori plati pentru lucrari neefectuate, statul plateste de cele mai multe ori un pret mai mare pentru unele produse sau servicii. Dar pe langa prejudiciul efectiv care se creaza prin aceste infractiuni, se comit si alte tiprui de prejudicii: blocarea dezvoltarii comunitatii, scaderea calitatii vietii, accesul la servicii de proasta calitate si afectarea infrastructurii reprezentative pentru comunitate."
[Nu mai este nevoie de alte comentarii.]
"b) Cat despre modul de actiune, iata cateva exemple tot din domeniul sanatatii. Trebuie sa precizez ca frauda in achizitiile publice din domeniul sanatatii a constituit o prioritate in cursul anului trecut. Intr-un singur dosar, adaosul comercial practicat de firma intermediara a fost de un milion de euro, bani cu care a fost prejudiciat bugetul spitalului. Cel mai des achizitiile sunt supraevaluate in asa fel incat acestea sa acopere si mita pe care o primesc managerii."
[Iar mascaricii banilor publici vorbesc de "subfinantare"! Probabil ca si-ar dori sa existe mai multi bani de furat!].
"c) Si in domeniul sanatatii exista o mare perioada de timp intre producerea faptei si momentul descoperirii acesteia. Ce sanse reale de recuperare a unui prejudiciu de 1,5 milioane de lei avem atunci cand fapta este sesizata de Curtea de Conturi la 6 ani dupa comiterea ei. Exemplu: contract atribuit in 2010, derulat intre 2010-2012, audit desfasurat de Curtea de Conturi, sesizare la DNA in 2016. Procurorii, in mai putin de un an, au intocmit rechizitoriul in 2017, la 7 (sapte) ani de la comiterea faptei.
d) Folosul ilicit obtinut prin astfel de infractiuni nu se intoarce intotdeauna in mod direct la inculpat. Am constatat din investigatiile noastre ca de multe ori folosul este obtinut de persoane din anturajul sau sau din aceeasi grupare politica.
e) Sumele de bani obtinute din infractiunile de coruptie, fraudele in achizitii publice sau evaziune fiscala au fost folosite uneori pentru finantarea unor partide politice sau pentru plata unor servicii prestate in campaniile electorale."
[O solutie pe care am propus-o mereu este scaderea taxelor, pentru a distruge sursa de finantare a mafiei de stat care oricum nu poate fi oprita de catre justitie in numele legii. Mai putini bani de furat = mai putina infractionalitate generalizata cu bani publici.]
"In 2017, DNA a avut de solutionat peste 11.000 dosare. Desi aproximativ 100 de procurori fac investigatii efective, s-au solutionat circa 3.800 dosare, adica cel mai mare numar de dosare solutionate intr-un an de la infiintarea institutiei. Aceste cifre ne arata ca nu putem solutiona intr-un an toate dosarele. Avem probatorii complexe, care necesita mult timp. Am audiat peste 23.000 de persoane, o medie de 85 persoane pe zi. Au fost studiate peste 12 milioane de documente."
[Practic, pentru o combatere eficienta a coruptiei la nivel inalt (!) ar trebui ca efectivele DNA sa fie in mod normal de 4 (patru) ori mai mari! In situatia actuala este clar ca aproximativ 75% din coruptia la nivel inalt nu poate fi investigata din lipsa resurselor umane! In acelasi timp, aceasta realitate ne arata ticalosia generalizata a "elitelor" romanesti! Ar fi fost relevant pentru simplii cetateni sa se stie in plus urmatoarele:
a) In cele 11.000 de dosare, cate persoane se presupune ca au incalcat legea?
b) Cate persoane sunt banuite ca au incalcat legea, dintr-un total al persoanelor cu functii publice de nivel inalt?
In lipsa acestor informatii, pot totusi sa comentez ca daca in 11.000 de dosare sunt investigate minim 11.000 de persoane (minimul de o persoana per dosar) si daca ar exista o generoasa rata a achitarilor de 20%, atunci circa 9.000 de infractori ar trebui sa aglomereze puscariile. Daca ar exista, de exemplu, 5 persoane investigate in medie per dosar si ar exista aceeasi rata a achitarilor de 20%, atunci 44.000 de infractori ar trebui sa intre la puscariile cu regim de detentie "nereeducativ" si condamnabil la CEDO. Adica ar fi vorba de mai multi infractori decat cei care sunt in puscarii la ora actuala!
In concluzie, pe de o parte ar trebui construite noi inchisori si modernizate cele vechi in regim de urgenta; pe de alta parte ar trebui modificata legislatia, nu in sensul dezincriminarii tuturor ticalosiilor, ci in sensul reglementarii de proceduri care sa inlature din start posibilitatea luarii deciziilor arbitrare, abuzive si discretionare in cazul actelor de conducere si al actelor de cheltuire a banilor publici, in scopul descurajarii aspirantilor la fapte de coruptie.
Desigur, nu m-am nascut dupa ultima ploaie si nu ma astept ca mafia de stat sa actioneze in acest sens, ci exact in sensul contrar. Inca o data, Romania este pe directia cea buna, dar greseste intotdeauna sensul... :) ]
"Pentru a ilustra efortul, va dau un singur exemplu: un dosar cu peste o mie de martori, 75 de suspecti, peste 135 de ridicari de documente, verificate 27 de societati comerciale, peste 64 de masuri asiguratorii pentru prejudiciu de 2,8 milioane euro. Acest dosar are peste 45.000 de file. E un singur dosar, iar procurorul acesta mai are inca 75 de dosare."
[Mi se pare ca si obligarea institutiilor statului la astfel de eforturi umane si financiare pentru descoperirea, investigarea si pedepsirea faptelor de coruptie inseamna prejudicii. Cred ca sper gresit ca aceste prejudicii sa nu se deconteze din bani publici, ci din banii infractorilor.]
"In 2017 au fost 713 inculpati condamnati, printre care 28 de primari, 38 de directori de institutii publice, un senator."
"A scazut numarul de achitari cu 9% fata de 2016."
"Vrem sa facem Romania o tara mai curata, un loc in care sa ramanem si sa nu plecam in alta tara."
[Din pacate, se pare ca numai DNA vrea ca romanii sa traiasca in tara lor. Parlamentul si autoritatile locale vor o tara mai murdara, din care romanii sa plece, fapt care s-a si intamplat.]
"Nu putem vorbi despre activitatea din 2017 fara a vorbi de provocari: atacurile fara precedent la adresa noastra si incercarile de modificarea a legislatiei."
[Pentru anul 2018 nu se prevad schimbari in acest sens: atacurile vor continua, legislatia se va modifica.]
"S-a incercat modifcarea legislatiei pentru deincriminarea unor fapte. Ne-am exprimat deschis, vom continua sa facem acest lucru. Nu facem noi legea, dar avem obligatia sa ne exprima opinia cu privire la riscurile si vulnerabilitatile care pot exista. Ne opunem slabirii legislatiei. Indepedenta procurorilor e o valoare incoruptibila."
[Cu siguranta, oricine are dreptul la opinie, iar opinia unor specialisti in fapte de coruptie ar trebui sa conteze intr-un Parlament care ar dori combaterea coruptiei. Numai ca Parlamentul postdecembrist al Romaniei a urmarit constant favorizarea coruptiei si a reusit, dupa parerea mea, sa-si impuna punctul de vedere.]
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu