marți, 16 aprilie 2013

Probleme fundamentale si populismul "Miscarii Populare"

Am pierdut ceva timp pentru a vedea ce vrea "Miscarea Populara" nou infiintata. Cred ca mai bine s-ar fi numit "Miscarea Populista".

Niste unii, care nu se autonominalizeaza, dar care se autocaracterizeaza ca fiind "personalități cu o vastă experiență politică și viața profesională (Concret, nume?), cu o reputație validată prin realizări concrete semnificative" (Care or fi alea? Privatizarile pe nimic sau achizitiile publice la preturi supraevaluate), incearca sa imbarlige nemultumitii si neparticipantii traditionali la alegeri, probabil pe modelul vidului de putere din 1989.

Conform sursei http://www.miscareapopulara.eu/wp-content/uploads/2013/04/fundatia-miscarea-populara-platforma-program.pdf, se pleaca de la niste adevaruri sinistre:

"1) În România nu avem la ora actuală un set minimal de valori clar asumate de cea mai mare parte a populației și, implicit, de clasa politica.

2) În consecință, nu avem obiective clar stabilite. În absența unor valori clar stabilite nu avem un referențial de discuție publica."


Dupa care se trece la vrajeala si caterinca, folosindu-se termeni ciudati sau lipsiti de continut:

1. "Definirea în spațiul public a Mișcării Populare este:

„instrument public al exercitării democrației participative, pentru identificarea, selectarea și promovarea soluțiilor optime și a oamenilor care le pot pune în aplicare și care își asumă implicarea în modernizarea României”
."

Eu zic sa facem un sondaj de opinie, sa vedem cati romani stiu fara sa se uite pe "goagal" ce este democratia participativa. Iar solutiile ar fi bine sa existe; chiar daca nu ar fi optime, este suficient sa fie pozitive!

2. "Primul pas este recâștigarea încrederii românilor în tara lor."

Eu, unul, am sau nu incredere in oameni. Nu stiu ce inseamna sa am incredere in tara mea.

3. "Cum se poate trece la o bugetare multianuală, pe proiecte transversale?"

Aceasta intrebare este pusa in pagina 20 a platformei lu' Peste. Habar n-am ce inseamna "proiecte transversale". Dar, se pare ca exista si proiecte longitudinale, axiale, radiale etc :)) "Documentul" e prea plin de demagogie ca sa merite o critica punctuala; am selectat arbitrar cele trei enunturi puse in discutie.


Dar, ca sa nu demolam fara sa construim, imi exprim si eu cateva opinii, pentru a inocula in gandirea cititorului si altceva decat manipulare si diversiune. Dupa parerea mea, valoarea fundamentala a oricarei entitati (persoana, natiune), ar trebui sa fie intelepciunea. In orice domeniu in care se actioneaza pe "impresie", dupa ureche, prin constrangere, si nu prin forta argumentelor, nu poate exista progres, ci numai regres, haos si irosirea resurselor.

Cateva probleme fundamentale ale societatii sunt, dupa parerea mea: repartitia beneficiului, respectarea dreptului la munca si modul in care se cheltuie banii publici.

1. In functie de repartitia beneficiului pot exista, dupa parerea mea, state echilibrate si state represive.

1.1. Statul echilibrat este cel in care munca este taxata cu maxim 35% (inclusiv TVA-ul perceput atunci cand salariatul cheltuieste rezultatul muncii sale).

1.2. Statul represiv este cel in care munca este taxata cu peste 35% (inclusiv TVA-ul perceput atunci cand salariatul cheltuieste rezultatul muncii sale).

In functie de aceasta clasificare, majoritatea statelor sunt represive, adica statele acapareaza rezultatul muncii cetatenilor sai.

2. In functie de modul in care se cheltuie banii publici pot exista, dupa parerea mea, state cu buget echilibrat si state cu buget speculativ.

2.1. Statul cu buget echilibrat este cel fara deficit bugetar; este statul care isi dimensioneaza cheltuielile in functie de venituri si in functie de eficienta cheltuielilor; este statul care in afacerile cu sectorul privat nu accepta o marja de profit a firmelor private superioara lui 10% si nu accepta clauze contractuale paguboase sau inrobitoare; este statul care nu face achizitii publice la preturi superioare pretului pietei; este statul care nu permite capusarea si/ sau falimentarea firmelor de stat profitabile.

2.2 Statul cu buget speculativ este cel care functioneaza creand deficit bugetar; este statul care nu isi dimensioneaza cheltuielile in functie de venituri si in functie de eficienta cheltuielilor, ci dupa bunul plac; este statul care in afacerile cu sectorul privat accepta o marja de profit a firmelor private superioara lui 10% si accepta clauze contractuale paguboase sau inrobitoare; este statul care face achizitii publice la preturi superioare pretului pietei; este statul care permite capusarea si/ sau falimentarea firmelor de stat profitabile.

In functie de aceasta clasificare, majoritatea statelor au, evident, bugete speculative. Este suficient sa ne uitam pe lista statelor cu datorii suverane. Adica statele cheltuie discretionar, ineficient si inechitabil banii incasati din taxe si impozite de la contribuabili.

3. In functie de respectarea dreptului la munca pot exista, dupa parerea mea, state care incurajeaza munca si state care descurazeaza munca, incurajand sclavia si speculatia.

3.1. Statele care incurajeaza munca sunt cele in care:

3.1.1. Orice munca este platita lunar la valori cel putin egale cu cheltuielile necesare unui trai decent, insumandu-se in salariu:
3.1.1.1. Valoarea lunara a unei chirii;
3.1.1.2. Valoarea lunara a facturilor la utilitati (apa, gaze, electricitate);
3.1.1.3. Valoarea lunara a produselor alimentare de baza;
3.1.1.4. Valoarea lunara a produselor nealimentare de baza (haine, incaltaminte, consumabile).
3.1.1.5. O cota lunara pentru diverse cheltuieli: sanatate, educatie, timp liber.

3.1.2. Antreprenorii (intreprinzatorii) au acces facil la informatiile necesare inceperii unei activitati pe cont propriu si sunt sprijiniti din punct de vedere al obtinerii informatiilor necesare desfasurarii unei activitati economice pe cont propriu de catre institutiile statului. Legislatia economica adresata micilor si mediilor intreprinzatori este facila si stabila. Statul nu ia masuri economice pompieristice impotriva intreprinzatorilor prin majorarea taxelor sau introducerea de noi taxe. Institutiile de control ale statului nu haituiesc prin controale intreprinzatorii si nu sunt instrumente de represiune economica impotriva intreprinzatorilor.

3.2. Statele care descurajeaza munca, incurajand sclavia si speculatia, sunt cele in care:

3.2.1. Munca este subsalarizata.

3.2.2. Antreprenorii (intreprinzatorii) nu au acces facil la informatiile necesare inceperii unei activitati pe cont propriu si nu sunt sprijiniti din punct de vedere al obtinerii informatiilor necesare desfasurarii unei activitati economice pe cont propriu de catre institutiile statului. Legislatia economica adresata micilor si mediilor intreprinzatori nu este facila si nu este stabila. Statul ia masuri economice pompieristice impotriva intreprinzatorilor prin majorarea taxelor sau introducerea de noi taxe. Institutiile statului haituiesc prin controale intreprinzatorii si sunt instrumente de represiune economica impotriva intreprinzatorilor.

In legatura cu haituirea agentilor economici de catre institutiile de control ale statului cunosc doua exemple concrete.

La un moment dat s-a emis o lege prin care firmele au fost obligate sa afiseze anuntul "Nu vindem tigari minorilor". Un patron de firma (mic magazin) a fost vizitat la trei zile dupa intrarea in vigoare a legii de catre o institutie a statului si amendat cu 300 sau 500 de lei, nu am retinut exact. Statul nu i-a dat un avertisment si nu l-a informat cu privire la noua lege.

Stiti cum se spune, "Nu se poate invoca necunoasterea legii". Dar nici nu se poate pretinde unor mici intreprinzatori sa detina servicii juridice sau sa studieze zi de zi Monitorul Oficial in loc sa se ocupe de munca aferenta obiectului de activitate al afacerii. Tot asa, ar trebui sa presupunem ca un tanar intreprinzator, inainte sa inceapa o afacere, a studiat toata legislatia pe domeniul sau de interes? Este absurd. Daca statul reprima prin lege nestiinta si nu reaua-credinta, afacerea se poate inchide nu pentru ca nu ar fi viabila, ci pentru ca statul confisca beneficiul sau capitalul unei afaceri care incearca sa se dezvolte.

Sunt nenumarate situatii economice (legate in special de micii intreprinzatori) in care statul ar putea interveni amiabil si nu politienesc, in care intreprinzatorul ar putea fi avertizat in prima instanta si abia dupa aceea ar trebui amendat.

Alta situatie de agent economic haituit de institutiile de control ale statului: la un salon de infrumusetare au venit doua persoane in control. In salon se facea curatenie zilnic, dar cele doua persoane au gasit in jurul picioarelor unor dulapuri putin praf si au amendat firma respectiva! De fapt, din ce am inteles, amenda ar fi fost de 2.000 de lei, dar s-a platit o spaga de "numai" 1.000 de lei. Respectivul salon nu mai functioneaza de cativa ani.

Dupa parerea mea, Romania este un stat care descurajeaza munca, incurajand sclavia si speculatia.

Poate tine cont "Miscarea Populara" de cele scrise mai sus...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu