Dupa jumatea lunii imi venise factura la Romtelecom. Credeam ca am scapat definitiv de astia, dar, in intelepciunea lor, s-au gandit ca e mai bine sa-mi notifice faptul ca imi sunt datori cu vreo 10 lei si ceva maruntis. Ar putea parea foarte simpatici si corecti, dar in perioada de preaviz de 30 de zile nu puteau deja sa regleze conturile? De fapt, inteleg ca m-au taxat anticipat ca sa aiba ce-mi returna.
Pana la urma, nicio problema imi zic. Oricum ma duc la posta sa platesc curentul, e destul loc in buzunar pentru doua facturi.
Ajung la posta, intai dau factura de curent, platesc, dupa care scot si factura de telefonie fixa. Spun ca am bani de luat si intreb daca ii pot primi. Functionara, amabila, imi spune ca nu. Imi explica procedura: trebuie sa ma duc la Moghioros si sa fac cerere, primesc banii, dar numai dupa ce fac cerere! Iar banii imi sunt trimisi prin mandat postal.
Deci asa stau lucrurile. Pana la urma am inteles de ce mi-a ramas Romtelecom dator: ca sa stiu cum functioneaza sistemul pana la capat. Infima datorie de 10 lei reprezinta o taxa pe birocratie si comoditate. Daca nu vreau sa aflu, din comoditate, cum imi recuperez suma, atunci platesc chiar cu suma de recuperat.
Pacat ca persoanele fizice nu-si pot bate joc de persoanele juridice in acelasi fel. Adica, dupa ce primesc factura, ar fi minunat sa ii zic "facturatorului": "Iti dau banii, nicio problema, dar mai intai fa o cerere".
Nu-i nimic, doar un motiv in plus sa nu mai am de-a face cu Romtelecom-ul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu