Dupa heirupismul propagandistic specific unui eveniment deosebit de grav (moartea lui Ionut, copil de 4 ani sfasiat si mancat de javre), s-a asternut din nou tacerea peste problema javrelor, care, cu lege sau fara lege care permite eutanasierea lor, au ajuns din nou la putere.
La mine in cartier numarul lor nu a scazut deloc. Din cate am vazut, nici in alte parti. Iar dupa venirea frigului agresivitatea javrelor a crescut. Pe langa scandalurile diurne si nocturne provocate de javre, am fost atacat de cinci ori de javre. In trei cazuri javrele (mai mult de trei) erau salbatice, iar in doua cazuri javrele aveau stapan, semn ca am trecut la nivelul urmator!
Intr-un caz javrele salbatice care m-au atacat "locuiesc" chiar pe langa blocul meu, in doua cazuri javrele "locuiesc" in cartierul Drumul Taberei, prin zonele acelea deosebit de periculoase, incercuite cu rosu de autoritati si de televiziunile care le citeaza.
Javrele domestice care m-au atacat erau aschimodii de talie mica, dintre cele care nu pun in mod obisnuit viata in pericol, ci numai integritatea fizica si psihica (conform Constitutiei Romaniei). Nu purtau botnita. Am remarcat de-a lungul timpului ca genul acesta de potai sunt printre cele mai cretine si mai agresive, in ciuda relativei lor neputinte. De altfel, o astfel de potaie l-a muscat pe fiul meu cand era mai mic. Desigur, nu l-a omorat, deci sa fim, chipurile, ingaduitori cu dobitocii de posesori de animale care nu stiu sa-si tina javrele asa zis domestice in frau.
Cam atat, am vrut doar sa marchez sec situatia.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu