Se afișează postările cu eticheta cultura. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cultura. Afișați toate postările
sâmbătă, 21 septembrie 2019
miercuri, 12 iulie 2017
O noua statistica de exceptie: Romania este un stat sclavagist, antisport si anticultura!
De abia in 2017 avem o statistica Eurostat referitoare la anul 2015.
Conform acestei statistici, mai mult de 2 din 3 romani nu au participat la un eveniment cultural sau sportiv in anul 2015 (surse: https://www.agerpres.ro/economie/2017/07/11/eurostat-romanii-si-bulgarii-cea-mai-redusa-participare-la-evenimente-culturale-si-sportive-12-45-16; http://www.mediafax.ro/social/romanii-pe-ultimul-loc-in-ue-la-participarea-la-evenimente-culturale-si-sportive-16582235; https://vocea.biz/lifestyle/2017/jul/11/romanii-codasi-la-capitolul-evenimente-culturale-si-sportive-bulgarii-croatii-si-italienii-la-fel-de-dezinteresati-de-astfel-de-activitati/)!
Doar 29,6% dintre romani au participat la cel putin un eveniment cultural sau sportiv, adica 70,4% dintre romani nu au participat la niciun eveniment cultural sau sportiv (deci foarte multa lume nu a mers la cinema, nu a vizitat un muzeu, nu a fost la un meci, nu a participat la un eveniment cultural sau sportiv in direct).
Probabil ca romanii, in lipsa de bani, se uita foarte mult la televizor.
In acest caz, imediat ne intrebam: ce naiba mai inseamna cresterea economica pentru romani? Pentru majoritatea, evident ca nu inseamna nimic!
Conform statisticii citate, rezulta ca minim 10.000.000 de romani nu au de-a face cu sportul si cultura participand direct la astfel de evenimente.
Mi se pare socant asa ceva. O astfel de statistica spune multe despre ce viata au avut romanii in anul 2015: multa munca, bani putini, o lupta continua pentru supravietuire. Probabil ca romanul tipic se tranteste in pat dupa ziua de munca si deschide televizorul, asteptand sa treaca ziua si sa se duca din nou la munca.
Interesant este ca primariile detin monopolul organizarii evenimentelor culturale, tocand o gramada de bani publici pe asa ceva. Initiativele private in domeniul organizarii de evenimente culturale sunt extrem de rare, in schimb centralismul capitalist este la putere in primarii. Practic asistam la "Cantarea Romaniei" in versiune capitalista.
Din moment ce doar 30% dintre romani au fost la un eveniment cultural sau sportiv pentru a-l urmari in direct, rezulta ca evenimentele culturale organizate de primarii sunt de o calitate cel putin indoielnica, fiind mai degraba un pretext pentru spulberarea banilor publici.
Nu ar fi exclus ca sefii din primarii care organizeaza si platesc evenimente culturale sa pretinda un procent din onorariul artistilor invitati, astfel incat totul sa se reduca la o simpla spalatorie legala de bani publici, dupa modelul contractelor publice pentru "realizarea" de autostrazi. Altfel nu se explica disperarea unor primari de a tot organiza diverse "circuri" neinteresante si cu valoare culturala cel putin indoielnica.
Conform acestei statistici, mai mult de 2 din 3 romani nu au participat la un eveniment cultural sau sportiv in anul 2015 (surse: https://www.agerpres.ro/economie/2017/07/11/eurostat-romanii-si-bulgarii-cea-mai-redusa-participare-la-evenimente-culturale-si-sportive-12-45-16; http://www.mediafax.ro/social/romanii-pe-ultimul-loc-in-ue-la-participarea-la-evenimente-culturale-si-sportive-16582235; https://vocea.biz/lifestyle/2017/jul/11/romanii-codasi-la-capitolul-evenimente-culturale-si-sportive-bulgarii-croatii-si-italienii-la-fel-de-dezinteresati-de-astfel-de-activitati/)!
Doar 29,6% dintre romani au participat la cel putin un eveniment cultural sau sportiv, adica 70,4% dintre romani nu au participat la niciun eveniment cultural sau sportiv (deci foarte multa lume nu a mers la cinema, nu a vizitat un muzeu, nu a fost la un meci, nu a participat la un eveniment cultural sau sportiv in direct).
Probabil ca romanii, in lipsa de bani, se uita foarte mult la televizor.
In acest caz, imediat ne intrebam: ce naiba mai inseamna cresterea economica pentru romani? Pentru majoritatea, evident ca nu inseamna nimic!
Conform statisticii citate, rezulta ca minim 10.000.000 de romani nu au de-a face cu sportul si cultura participand direct la astfel de evenimente.
Mi se pare socant asa ceva. O astfel de statistica spune multe despre ce viata au avut romanii in anul 2015: multa munca, bani putini, o lupta continua pentru supravietuire. Probabil ca romanul tipic se tranteste in pat dupa ziua de munca si deschide televizorul, asteptand sa treaca ziua si sa se duca din nou la munca.
Interesant este ca primariile detin monopolul organizarii evenimentelor culturale, tocand o gramada de bani publici pe asa ceva. Initiativele private in domeniul organizarii de evenimente culturale sunt extrem de rare, in schimb centralismul capitalist este la putere in primarii. Practic asistam la "Cantarea Romaniei" in versiune capitalista.
Din moment ce doar 30% dintre romani au fost la un eveniment cultural sau sportiv pentru a-l urmari in direct, rezulta ca evenimentele culturale organizate de primarii sunt de o calitate cel putin indoielnica, fiind mai degraba un pretext pentru spulberarea banilor publici.
Nu ar fi exclus ca sefii din primarii care organizeaza si platesc evenimente culturale sa pretinda un procent din onorariul artistilor invitati, astfel incat totul sa se reduca la o simpla spalatorie legala de bani publici, dupa modelul contractelor publice pentru "realizarea" de autostrazi. Altfel nu se explica disperarea unor primari de a tot organiza diverse "circuri" neinteresante si cu valoare culturala cel putin indoielnica.
sâmbătă, 1 octombrie 2016
Imbecilizare de succes in Romania postdecembrista!
Campania de imbecilizare postdecembrista din Romania a fost incununata de succes! O dovedesc atat statisticile, cat si unele fapte relevante.
1. Conform ultimelor statistici, Romania a ajuns in coada clasamentului mondial al educatiei!
Din 138 de state, Romania ocupa locul 121 la invatamant, conform sursei http://www.b1.ro/stiri/economic/romania-depasita-de-kuweit-rwanda-si-vietnam-in-topul-competitivitatii-infrastructura-e-mai-proasta-decat-cea-din-tanzania-si-aproape-toata-planeta-sta-mai-bine-decat-noi-la-capitolul-educatie-video-163734.html!
Eram curios sa stiu care sunt cele 17 state care au invatamantul mai jalnic decat noi, dar sursa nu ne ofera aceasta informatie.
Se stie ca periodic ni se spun mereu povesti cu olimpici la tot felul de discipline scolare care se intorc mereu premianti de la concursuri internationale. Dar asta nu inseamna ca avem un invatamant de calitate, ci mai degraba ca acestia se bucura de o pregatire speciala si de informatii privilegiate in raport cu elevii obisnuiti. Sa nu uitam ca parintii cu posibilitati pun copiilor meditatori, in timp ce restul se uita adesea la materia predata in clasa cam ca la poarta noua, fara ca profesorilor sa le pese in mod deosebit.
Ce mai e de spus in urma acestui clasament? De pilda, ca toti ministrii care au "reformat" invatamantul dupa 1990 pana l-au adus la praful actual merita nu doar pensii speciale, ci chiar bonificatii, sa zicem de cel putin 10 milioane de euro, proportional cu "performanta". In sens larg, pe langa salarii speciale si pensii speciale, o gramada de autoritati centrale si locale merita bonificatii de minim acelasi nivel pentru modul perfectionist in care au distrus Romania.
Se mai poate spune ca nu e o asa tragedie ca nu prea se mai invata in scolile romanesti. Oricum nu prea mai foloseste la nimic. Mentin parerea ca scoala romaneasca formeaza sclavi obedienti, viitori lucratori pe salarii mizerabile, si nu antreprenori, care inseamna de fapt motorul unei economii de piata sanatoase.
2. Ca dovada ca numai pilosii au acces la locuri de munca bine platite, iata informatii concrete oferite pe sursa http://www.b1.ro/stiri/politica/nepotism-la-bruxelles-care-sunt-politicienii-ce-si-au-angajat-odraslele-la-parlamentul-european-163750.html. Astfel:
"- Mihnea Năstase, fiul fostului premier Adrian Năstase, a devenit consilier european la vârsta de numai 22 de ani. Băiatului cel mic al fostului lider PSD lucrează ca asistent la cabinetul eurodeputatului social-democrat Cătălin Ivan, acolo unde se ocupă de relaţia UE-Rusia.
- Fiica de 20 de ani a senatorului Titus Corlăţean, Diana-Maria, lucrează şi ea ca stagiar la Parlamentul European, în cabinetul europarlamentarului PSD Andi Cristea.
- Un alt politician cu fiica angajată la Bruxelles este primarul Braşovului, George Scripcaru. Andreea Scripcaru, fiica edilului liberal trimis în judecată sub control judiciar de către procurorii DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu, lucrează şi ea drept consilier al europarlamentarului PNL Daniel Buda.
- Bogdan Man, fiul deputatului PNL Mircea Man, la doar 22 de ani, era asistentul personal al Ancăi Boagiu.
- În lumea bună din Parlamentul European activează şi Ioana Rus, nepoata fostului ministru al Transporturilor, Ioan Rus. Aceasta lucrează ca expert în echipa de consilieri a Corinei Creţu, comisarul european pentru Politici Regionale. În trecut, Ioana Rus a fost şi asistent acreditat la cabinetul europarlamentarului Ramona Mănescu.
- O altă româncă aflată pe cai mari la Bruxelles este Georgiana Drăghici, soţia deputatului PSD Mircea Drăghici. Fostă jurnalistă în presa locală, aceasta este angajată încă din anul 2008 la biroul europarlamentarului Daciana Sârbu, nimeni alta decât soţia fostului premier Victor Ponta."!
E suficient de relevant, dar mai exista un caz-spectacol. Conform sursei http://www.b1.ro/stiri/eveniment/o-noua-palma-data-justitiei-fiul-senatoarei-sorina-placinta-care-abia-a-iesit-din-inchisoare-angajat-la-curtea-de-apel-galati-161995.html,
"Fiul senatoarei Sorina Plăcintă, care abia a ieșit din închisoare, angajat la Curtea de Apel Galați"!
"Totuși, nu se știe cum Plăcintă Jr. a reușit să obțină postul, în condițiile în care pentru aprobarea dosarului erau interzise antecedentele penale."!!!
Se pare ca sursa nu a inteles ca Plăcintă Jr., condamnat pentru tentativa de omor (!), a reușit să obțină postul pe pile. Se poate, băi, sursă? Sigur că antecedentele penale sunt interzise doar cetatenilor obisnuiti, nu derbedeilor pilosi mai presus de lege. Probabil ca "justitia" e deja pe cele mai bune maini.
Cei mai multi tineri romani se cam stiu viitori sclavi ai economiei "de piata" romanesti si au alte preocupari decat sa invete toate prostiile cu care programa de invatamant tine mortis sa le ocupe timpul. Iar scoala vietii s-a dovedit pentru multi o rampa alternativa catre prosperitate, chiar daca mijloacele, altfel extrem de eficace, au fost pe langa lege.
3. Se face mult tam-tam pe seama faptului ca romanii nu mai citesc carti, ca nu se duc la teatru sau la alte evenimente. Sursa http://www.b1.ro/stiri/eveniment/repetenti-la-cultura-crima-si-pedeapsa-e-o-stire-de-la-ora-5-iar-traviata-si-rigoletto-sunt-mancaruri-cu-specific-italian-34-din-populatia-romaniei-nu-a-citit-o-carte-in-ultimul-an-163731.html afirma ca:
"Românii sunt certați cu cultura.";
"34% dintre români nu au citit nici măcar o carte în ultimul an".
Iar sursa http://stiri.tvr.ro/repetenti-la-cultura--un-sfert-din-populatie-n-a-citit-o-carte-in-ultimul-an_78784.html afirma ca:
"majoritatea românilor cred că Traviata şi Rigoletto sunt mâncăruri cu specific italian, după cum arată cel mai recent barometru de cultură";
"Sala de lectuă este mai înspaimântătoare decât sala de aşteptare. Pentru 82% dintre români."!
Dar nu cred ca e chiar atat de tragic. Cultura a ajuns un lux pentru romani, majoritatea platiti extrem de mizerabil. Ce carte sa-ti cumperi si la ce teatru teatru sa te duci cand n-ai bani de haleala sau de facturi? Daca s-ar fi facut sondajul si in raport cu posibilitatile materiale, atunci ar fi evident ca toti cei care isi permit sa dea bani pe cultura sunt in acelasi timp cei care ridica statisticile culturale.
In plus, am senzatia ca nu mai exista critica in Romania si nu se mai face astfel diferenta dintr cultura si pseudocultura. Exista si riscul ca mergand la teatru sau citind o carte in zilele noastre sa devii mai cretin decat erai.
Ma uitam, de pilda, pe sursa http://gratuitor.ro/maratonul-teatrului-independent-bucharest-fringe-2016/, unde este promovat teatrul independent (de unde rezulta ca exista si teatre dependente?). Chiar in aceasta perioada, intre 17.Septembrie.2016 si 02.Octombrie.2016 (deci maine e ultima zi) are loc Festivalul Maratonul Teatrului Independent – Bucharest Fringe. Chiar daca este scris ca "intrarea este liberă pentru studenți și elevi (în limita locurilor disponibile)", titlurile unor piese nu spun nimic, nu stii la ce te duci si de ce sa te duci. Iata cateva titluri ale pieselor de teatru:
"O călătorie cu Urmuz";
"Respirații";
"Spectacolul manifest HUOOO al Teatrului Auăleu de la Timișoara"?!
Speranta de a gasi vreo recenzie pe temele de mai sus este desarta. Si atunci mai merita deranjul?
Despre cartile aparute in ultimii ani pot spune ca mi se par extrem de ermetice: nu prea stiu nici ce vor, nici cui se adreseaza. Mai repede recitesc cartile din tinerete decat sa-mi bat capul cu frectiile de multe ori nesincere si politizate ale zilelor noastre.
4. Urmare a campaniei masive de imbecilizare a romanilor, dusa pe toate planurile (scoli, mijloace de dezinformare in masa, medii "culturale", biserici), nu trebuie sa ne mai miram de recentul scandal cu secta lu' Peste. Sursa http://www.ziare.com/tg-mures/stiri-actualitate/studente-din-targu-mures-abuzate-de-un-guru-al-sexului-secta-acestuia-destructurata-de-mascati-6371924 titreaza:
"Studente din Targu-Mures, abuzate de un "guru al sexului". Secta acestuia, destructurata de mascati"!
Daca era vorba de niste persoane fara pregatire, mai era cat de cat de inteles, dar cat de putina minte pot avea niste studente care se lasau abuzate de un "guru al sexului"? Ce scoala si ce educatie se mai face, bre, in tara asta?
1. Conform ultimelor statistici, Romania a ajuns in coada clasamentului mondial al educatiei!
Din 138 de state, Romania ocupa locul 121 la invatamant, conform sursei http://www.b1.ro/stiri/economic/romania-depasita-de-kuweit-rwanda-si-vietnam-in-topul-competitivitatii-infrastructura-e-mai-proasta-decat-cea-din-tanzania-si-aproape-toata-planeta-sta-mai-bine-decat-noi-la-capitolul-educatie-video-163734.html!
Eram curios sa stiu care sunt cele 17 state care au invatamantul mai jalnic decat noi, dar sursa nu ne ofera aceasta informatie.
Se stie ca periodic ni se spun mereu povesti cu olimpici la tot felul de discipline scolare care se intorc mereu premianti de la concursuri internationale. Dar asta nu inseamna ca avem un invatamant de calitate, ci mai degraba ca acestia se bucura de o pregatire speciala si de informatii privilegiate in raport cu elevii obisnuiti. Sa nu uitam ca parintii cu posibilitati pun copiilor meditatori, in timp ce restul se uita adesea la materia predata in clasa cam ca la poarta noua, fara ca profesorilor sa le pese in mod deosebit.
Ce mai e de spus in urma acestui clasament? De pilda, ca toti ministrii care au "reformat" invatamantul dupa 1990 pana l-au adus la praful actual merita nu doar pensii speciale, ci chiar bonificatii, sa zicem de cel putin 10 milioane de euro, proportional cu "performanta". In sens larg, pe langa salarii speciale si pensii speciale, o gramada de autoritati centrale si locale merita bonificatii de minim acelasi nivel pentru modul perfectionist in care au distrus Romania.
Se mai poate spune ca nu e o asa tragedie ca nu prea se mai invata in scolile romanesti. Oricum nu prea mai foloseste la nimic. Mentin parerea ca scoala romaneasca formeaza sclavi obedienti, viitori lucratori pe salarii mizerabile, si nu antreprenori, care inseamna de fapt motorul unei economii de piata sanatoase.
2. Ca dovada ca numai pilosii au acces la locuri de munca bine platite, iata informatii concrete oferite pe sursa http://www.b1.ro/stiri/politica/nepotism-la-bruxelles-care-sunt-politicienii-ce-si-au-angajat-odraslele-la-parlamentul-european-163750.html. Astfel:
"- Mihnea Năstase, fiul fostului premier Adrian Năstase, a devenit consilier european la vârsta de numai 22 de ani. Băiatului cel mic al fostului lider PSD lucrează ca asistent la cabinetul eurodeputatului social-democrat Cătălin Ivan, acolo unde se ocupă de relaţia UE-Rusia.
- Fiica de 20 de ani a senatorului Titus Corlăţean, Diana-Maria, lucrează şi ea ca stagiar la Parlamentul European, în cabinetul europarlamentarului PSD Andi Cristea.
- Un alt politician cu fiica angajată la Bruxelles este primarul Braşovului, George Scripcaru. Andreea Scripcaru, fiica edilului liberal trimis în judecată sub control judiciar de către procurorii DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu, lucrează şi ea drept consilier al europarlamentarului PNL Daniel Buda.
- Bogdan Man, fiul deputatului PNL Mircea Man, la doar 22 de ani, era asistentul personal al Ancăi Boagiu.
- În lumea bună din Parlamentul European activează şi Ioana Rus, nepoata fostului ministru al Transporturilor, Ioan Rus. Aceasta lucrează ca expert în echipa de consilieri a Corinei Creţu, comisarul european pentru Politici Regionale. În trecut, Ioana Rus a fost şi asistent acreditat la cabinetul europarlamentarului Ramona Mănescu.
- O altă româncă aflată pe cai mari la Bruxelles este Georgiana Drăghici, soţia deputatului PSD Mircea Drăghici. Fostă jurnalistă în presa locală, aceasta este angajată încă din anul 2008 la biroul europarlamentarului Daciana Sârbu, nimeni alta decât soţia fostului premier Victor Ponta."!
E suficient de relevant, dar mai exista un caz-spectacol. Conform sursei http://www.b1.ro/stiri/eveniment/o-noua-palma-data-justitiei-fiul-senatoarei-sorina-placinta-care-abia-a-iesit-din-inchisoare-angajat-la-curtea-de-apel-galati-161995.html,
"Fiul senatoarei Sorina Plăcintă, care abia a ieșit din închisoare, angajat la Curtea de Apel Galați"!
"Totuși, nu se știe cum Plăcintă Jr. a reușit să obțină postul, în condițiile în care pentru aprobarea dosarului erau interzise antecedentele penale."!!!
Se pare ca sursa nu a inteles ca Plăcintă Jr., condamnat pentru tentativa de omor (!), a reușit să obțină postul pe pile. Se poate, băi, sursă? Sigur că antecedentele penale sunt interzise doar cetatenilor obisnuiti, nu derbedeilor pilosi mai presus de lege. Probabil ca "justitia" e deja pe cele mai bune maini.
Cei mai multi tineri romani se cam stiu viitori sclavi ai economiei "de piata" romanesti si au alte preocupari decat sa invete toate prostiile cu care programa de invatamant tine mortis sa le ocupe timpul. Iar scoala vietii s-a dovedit pentru multi o rampa alternativa catre prosperitate, chiar daca mijloacele, altfel extrem de eficace, au fost pe langa lege.
3. Se face mult tam-tam pe seama faptului ca romanii nu mai citesc carti, ca nu se duc la teatru sau la alte evenimente. Sursa http://www.b1.ro/stiri/eveniment/repetenti-la-cultura-crima-si-pedeapsa-e-o-stire-de-la-ora-5-iar-traviata-si-rigoletto-sunt-mancaruri-cu-specific-italian-34-din-populatia-romaniei-nu-a-citit-o-carte-in-ultimul-an-163731.html afirma ca:
"Românii sunt certați cu cultura.";
"34% dintre români nu au citit nici măcar o carte în ultimul an".
Iar sursa http://stiri.tvr.ro/repetenti-la-cultura--un-sfert-din-populatie-n-a-citit-o-carte-in-ultimul-an_78784.html afirma ca:
"majoritatea românilor cred că Traviata şi Rigoletto sunt mâncăruri cu specific italian, după cum arată cel mai recent barometru de cultură";
"Sala de lectuă este mai înspaimântătoare decât sala de aşteptare. Pentru 82% dintre români."!
Dar nu cred ca e chiar atat de tragic. Cultura a ajuns un lux pentru romani, majoritatea platiti extrem de mizerabil. Ce carte sa-ti cumperi si la ce teatru teatru sa te duci cand n-ai bani de haleala sau de facturi? Daca s-ar fi facut sondajul si in raport cu posibilitatile materiale, atunci ar fi evident ca toti cei care isi permit sa dea bani pe cultura sunt in acelasi timp cei care ridica statisticile culturale.
In plus, am senzatia ca nu mai exista critica in Romania si nu se mai face astfel diferenta dintr cultura si pseudocultura. Exista si riscul ca mergand la teatru sau citind o carte in zilele noastre sa devii mai cretin decat erai.
Ma uitam, de pilda, pe sursa http://gratuitor.ro/maratonul-teatrului-independent-bucharest-fringe-2016/, unde este promovat teatrul independent (de unde rezulta ca exista si teatre dependente?). Chiar in aceasta perioada, intre 17.Septembrie.2016 si 02.Octombrie.2016 (deci maine e ultima zi) are loc Festivalul Maratonul Teatrului Independent – Bucharest Fringe. Chiar daca este scris ca "intrarea este liberă pentru studenți și elevi (în limita locurilor disponibile)", titlurile unor piese nu spun nimic, nu stii la ce te duci si de ce sa te duci. Iata cateva titluri ale pieselor de teatru:
"O călătorie cu Urmuz";
"Respirații";
"Spectacolul manifest HUOOO al Teatrului Auăleu de la Timișoara"?!
Speranta de a gasi vreo recenzie pe temele de mai sus este desarta. Si atunci mai merita deranjul?
Despre cartile aparute in ultimii ani pot spune ca mi se par extrem de ermetice: nu prea stiu nici ce vor, nici cui se adreseaza. Mai repede recitesc cartile din tinerete decat sa-mi bat capul cu frectiile de multe ori nesincere si politizate ale zilelor noastre.
4. Urmare a campaniei masive de imbecilizare a romanilor, dusa pe toate planurile (scoli, mijloace de dezinformare in masa, medii "culturale", biserici), nu trebuie sa ne mai miram de recentul scandal cu secta lu' Peste. Sursa http://www.ziare.com/tg-mures/stiri-actualitate/studente-din-targu-mures-abuzate-de-un-guru-al-sexului-secta-acestuia-destructurata-de-mascati-6371924 titreaza:
"Studente din Targu-Mures, abuzate de un "guru al sexului". Secta acestuia, destructurata de mascati"!
Daca era vorba de niste persoane fara pregatire, mai era cat de cat de inteles, dar cat de putina minte pot avea niste studente care se lasau abuzate de un "guru al sexului"? Ce scoala si ce educatie se mai face, bre, in tara asta?
luni, 19 septembrie 2016
Prin balciul din Herastrau
Ieri, duminica, 18.Septembrie.2016, am fost prin parcul Herastrau. S-au organizat si aici Zilele Bucurestiului sub forma unui balci cam stupid. Parcul avea un aspect cam parjolit si prafos dupa lipsa de ploaie prelungita din luna septembrie.
O gramada de produse cu adevarat traditionale (adica tot felul de nimicuri banale) erau expuse pe langa haleala "specifica", la fel de traditionala, care se cocea la lumina si caldura, probabil in conditii extrem de proprii pentru... bacterii si alterare. Dar unele produse de artizanat imi atrag privirile, de exemplu ceramica. Chiar ma gandisem sa cumpar un vas mare cu capac din ceramica frumos colorata, dar pe de o parte nu imi era strict necesar, pe de alta parte nu prea stiu cum l-as fi carat pana acasa.
Cat despre manifestarile "culturale", am cam luat plasa pe toata linia. Am venit prea tarziu in parc (pe la 16:00) si nu am vazut nimic din teatrul Masca.
Dupa care, am trecut pe la scena principala, se canta "Cosarul". Am trecut de scena principala, am ajuns la lac, am stat vreo jumatate de ora pe acolo, iar m-am intors la scena principala, iar se canta "Cosarul"... Ce stiu eu, o fi criza de cantece prin Bucuresti. Iar muzica traditionala nu prea a mai evoluat, artistii anonimi neavand chef sa compuna in zilele noastre doine despre... incalzirea centrala.
Dupa care, ceva mai tarziu, se canta la un volum de-a dreptul asurzitor ceva cu o tiganca frumoasa. Credeam ca acum se folosesc, chiar si in melodii, cuvinte derivate din cuvantul 'rom', conform normelor actuale. Oare ce parere au despre asta organizatii cum ar fi Agentia de Dezvoltare Comunitara "Impreuna", Asociatia Rromilor "Egalitate de Sanse" si Asociatia ACCEPT? Nu de alta, dar astfel de organizatii s-au mai plans in trecut ca formele derivate din cuvantul 'tigan' (inclusiv cuvantul in sine) au un caracter rasist si peiorativ. Pai, noi suntem de vina? Asa-i muzica traditionala pe la astfel de evenimente. Bine ar fi sa nu se mai cante nimic cu 'tigan' sau derivate, ca sa fie toata lumea fericita.
Cat despre "traditionala" bataie cu flori, in mod sigur este prima si ultima data cand particip voluntar la asa ceva. A fost un talmes-balmes improvizat pe aleea de la intrarea Charles de Gaulle, de parca nu se putea organiza un mic spectacol pe o scena din care sa inteleaga si publicul ceva. Intr-o aglomeratie de nedescris, un nene care urma sa se bata cu flori a incercat cu voce normala sa convinga lumea sa se aseze de-o parte si de alta a aleii, pentru vizibilitate. Bineinteles ca romanii, dupa obicei, nimic. Dupa care omul si-a adunat toti decibelii in glas si a zbierat cat a putut de tare sa se aseze lumea de-o parte si de alta a aleii. Un apel fara speranta, romanii parca mai mult s-au imbulzit acolo. Oricum, cred ca erau vreo 10-12 batausi si batause cu cateva flori cam jalnice si ofilite (deh, tara saraca cu facturi bogat umflate de autoritati). Iar bataia in sine insemna de fapt ca florile se aruncau in sus si cine prindea o floare trebuia sa o dea mai departe sau sa o ofere unei persoane dragi. Cel putin cam asta am inteles eu.
In concluzie, multe traditii romanesti inseamna un fel de apologie a primitivismului si ridicolului cu care organizatori la fel de traditionali incearca sa ne spele sistematic pe creier. Sigur ca televiziunile obediente puterii lauda toate jafurile de parca cine stie ce spanac ar fi de capul lor, dar sper ca am informat corect pe cei interesati de amanunte cat de cat relevante.
Data viitoare daca ma nimeresc pe aici fac un tur de lac si stau cat mai departe de asa ceva.
O gramada de produse cu adevarat traditionale (adica tot felul de nimicuri banale) erau expuse pe langa haleala "specifica", la fel de traditionala, care se cocea la lumina si caldura, probabil in conditii extrem de proprii pentru... bacterii si alterare. Dar unele produse de artizanat imi atrag privirile, de exemplu ceramica. Chiar ma gandisem sa cumpar un vas mare cu capac din ceramica frumos colorata, dar pe de o parte nu imi era strict necesar, pe de alta parte nu prea stiu cum l-as fi carat pana acasa.
Cat despre manifestarile "culturale", am cam luat plasa pe toata linia. Am venit prea tarziu in parc (pe la 16:00) si nu am vazut nimic din teatrul Masca.
Dupa care, am trecut pe la scena principala, se canta "Cosarul". Am trecut de scena principala, am ajuns la lac, am stat vreo jumatate de ora pe acolo, iar m-am intors la scena principala, iar se canta "Cosarul"... Ce stiu eu, o fi criza de cantece prin Bucuresti. Iar muzica traditionala nu prea a mai evoluat, artistii anonimi neavand chef sa compuna in zilele noastre doine despre... incalzirea centrala.
Dupa care, ceva mai tarziu, se canta la un volum de-a dreptul asurzitor ceva cu o tiganca frumoasa. Credeam ca acum se folosesc, chiar si in melodii, cuvinte derivate din cuvantul 'rom', conform normelor actuale. Oare ce parere au despre asta organizatii cum ar fi Agentia de Dezvoltare Comunitara "Impreuna", Asociatia Rromilor "Egalitate de Sanse" si Asociatia ACCEPT? Nu de alta, dar astfel de organizatii s-au mai plans in trecut ca formele derivate din cuvantul 'tigan' (inclusiv cuvantul in sine) au un caracter rasist si peiorativ. Pai, noi suntem de vina? Asa-i muzica traditionala pe la astfel de evenimente. Bine ar fi sa nu se mai cante nimic cu 'tigan' sau derivate, ca sa fie toata lumea fericita.
Cat despre "traditionala" bataie cu flori, in mod sigur este prima si ultima data cand particip voluntar la asa ceva. A fost un talmes-balmes improvizat pe aleea de la intrarea Charles de Gaulle, de parca nu se putea organiza un mic spectacol pe o scena din care sa inteleaga si publicul ceva. Intr-o aglomeratie de nedescris, un nene care urma sa se bata cu flori a incercat cu voce normala sa convinga lumea sa se aseze de-o parte si de alta a aleii, pentru vizibilitate. Bineinteles ca romanii, dupa obicei, nimic. Dupa care omul si-a adunat toti decibelii in glas si a zbierat cat a putut de tare sa se aseze lumea de-o parte si de alta a aleii. Un apel fara speranta, romanii parca mai mult s-au imbulzit acolo. Oricum, cred ca erau vreo 10-12 batausi si batause cu cateva flori cam jalnice si ofilite (deh, tara saraca cu facturi bogat umflate de autoritati). Iar bataia in sine insemna de fapt ca florile se aruncau in sus si cine prindea o floare trebuia sa o dea mai departe sau sa o ofere unei persoane dragi. Cel putin cam asta am inteles eu.
In concluzie, multe traditii romanesti inseamna un fel de apologie a primitivismului si ridicolului cu care organizatori la fel de traditionali incearca sa ne spele sistematic pe creier. Sigur ca televiziunile obediente puterii lauda toate jafurile de parca cine stie ce spanac ar fi de capul lor, dar sper ca am informat corect pe cei interesati de amanunte cat de cat relevante.
Data viitoare daca ma nimeresc pe aici fac un tur de lac si stau cat mai departe de asa ceva.
sâmbătă, 27 august 2016
Starea Romaniei in 20 de stiri
Dupa o buna perioada de timp in care nu prea am avut curiozitati despre ce se mai intampla in Romania si in lume, mi-am facut timp si curaj si am parcurs fluxul de stiri oferit de Mediafax.
Sintetic, am constatat ca nu am pierdut nimic. Lumea este incremenita intre odios, sinistru si dileala. Un lung sir de anormalitati, marunte sau foarte importante, caracterizeaza constant stirile. Fenomen aparent incontrolabil si de neoprit.
1. Noul primal al sectorului 5 s-a pus pe "treaba": ar vrea sa darame gardul de la Casa Poporului (sursa: http://www.mediafax.ro/social/zidurile-casei-poporului-ar-trebui-sa-nu-mai-existe-cand-ar-putea-fi-daramate-explica-daniel-florea-primarul-sectorului-5-intr-un-interviu-pentru-mediafax-video-15586300). O munca gigantica si inutila, dar, evident, mare consumatoare de bani publici. A fost daramarea acestui gard parte din mesajele de campanie electorala ale candidatului Daniel Florea? S-a plans lumea de prezenta acestui gard? Trec adesea pe langa el si nu am nimic impotriva lui.
Dar Daniel Florea crede ca ar fi mai bine fara gard si nu poate fi tras la raspundere penala pentru oportunitatea unei decizii, oricat de tembela ar fi ea (sursa care atesta acest fapt: http://www.mediafax.ro/politic/ponta-despre-decizia-ccr-privind-abuzul-in-serviciu-il-salveaza-pe-corlatean-de-raspundere-penala-15494834). Nici pentru bani publici aruncati cu aceasta ocazie nu poate fi tras la raspundere. Deci, avantaj Florea si dezabantaj cetatenii.
Mai ales ca de curatenia sectorului 5, ca de obicei, s-a ales... praful! :)
Danut Florea, acest "mester Manole" al sectorului 5, nu poate darama momentan gardul pentru ca se lucreaza la Catedrala Bantuirii Neamului (sursa: http://www.mediafax.ro/social/primarul-sectorului-5-vrea-sa-darame-gardul-parlamentului-dar-nu-poate-din-cauza-catedralei-neamului-15587918). Nu am inteles de ce nenea Danut nu se poate ocupa de terenul viran din fata cladirii Academiei Romane (pe partea cealalta a Caii 13 Septembrie). Probabil pentru ca ii merge salariul si asa...
2. "Descoperire" juridica frapanta si epocala: cica ancheta privind "Revolutia" din 1989 a fost superficiala (sursa: http://www.mediafax.ro/social/exclusiv-dosarul-revolutiei-redeschis-pentru-ca-ancheta-anterioara-a-fost-superficiala-motivarea-judecatorului-iccj-15581704). Mai naspa e ca inca nu s-a descoperit ca noua ancheta va fi la fel de superficiala...
3. Dezgustul de a munci in Romania: 80% dintre cadrele medicale si studentii la medicina vor sa lucreze in afara tarii, 12.000 de medici lucrand deja in strainatate (sursa: http://www.mediafax.ro/social/jobinromania-exodul-medicilor-80-dintre-studenti-si-doctori-vor-sa-plece-din-tara-nu-mai-suntem-pe-vremea-doctoritei-queen-in-cativa-ani-sistemul-acesta-cade-15583119). Restul de 20% considera, probabil, ca sunt bune si spagile din Romania, dar sa nu se mai bage DNA-ul pe fir.
4. In sectorul 4 din Bucuresti, locuintele "sociale" se subinchiriaza (sursa: http://www.mediafax.ro/stirile-zilei/scandal-in-sectorul-4-al-capitalei-dupa-un-control-al-primariei-la-imobilele-sociale-update-140-de-persoane-locuiau-ilegal-video-15584079).
Probabil ca astfel cei fara posibilitati pot sa cerseasca in continuare, dar mai fac un ban "cinstit" din subinchirieri.
5. Un politist local a comis un accident fara victime, urcandu-se baut la volan (sursa: http://www.mediafax.ro/social/un-agent-de-la-politia-locala-pitesti-cercetat-dupa-ce-baut-fiind-a-avariat-o-masina-foto-15584743).
"Siguranta si incredere" este sloganul Politiei. Intr-adevar, sondajele de opinie arata ca romanii au mereu increde, chiar daca nu se stie niciodata exact in ce si de ce.
6. Tot la capitolul incredere: cica a scazut increderea romanilor in justitie (sursa: http://www.mediafax.ro/social/unjr-despre-scaderea-increderii-in-justitie-numiri-netransparente-la-parchete-implicarea-serviciilor-in-sistem-si-justitie-televizata-15585380).
Normal, dincolo de circul cu catuse, condamnarile definitive vin foarte tarziu si pedepsele nu sunt niciodata pe masura gravitatii faptelor in cazul marilor corupti. Altfel spus, sistemul incurajeaza si favorizeaza coruptia.
7. Capitolul incredere este foarte zdruncinat in cazul SRI si SIE: Cătălin Avrămescu, fostul șef al cancelariei prezidențiale, a spus ca aceste servicii ar trebui desfiintate!!!
Motivul: acestea nu au oferit “nicio formație utilă instituțiilor statului” (sursa: http://www.evz.ro/sri-si-sie-trebuie-desfiintate-declaratia-unui-important-om-politic-a-starnit-uimire.html).
Din punct de vedere calitativ, se pare ca serviciile secrete seamana foarte bine cu serviciile medicale, cu serviciile juridice sau cu atatea alte (de)servicii romanesti. Si apoi, chiar daca informatiile ar fi fost utile, mai e nevoie ca si justitia sa dea solutii utile, numai ca justitia nu prea functioneaza dupa legi utile cetatenilor, ci numai infractorilor.
8. Spectacolul increderii (sau credulitatii) romanilor continua. Conform sursei http://www.mediafax.ro/social/increderea-romanilor-in-justitie-si-sistemul-judiciar-in-scadere-accentuata-eurobarometru-15574460, cica romanii au mare incredere in armata (vreo 72%). Ce fel de incredere au romanii in armata? Nu se stie. De ce au incredere romanii in armata? Nu se stie. Sunt romanii bine informati cu privire la ce se intampla in armata? M-as mira.
Intre timp, in lumina noilor evidente, in armata se intampla chestii care ar trebui sa sporeasca increderea romanilor in acesta institutie catre nivelul "fara limite". Trei "baieti", cadre militare, comercializau droguri (sursa: http://www.mediafax.ro/social/trei-militari-au-fost-retinuti-pentru-trafic-de-droguri-drogurile-erau-vandute-in-unitati-militare-mapn-angajatii-au-fost-monitorizati-15585825).
Cum drogurile erau vandute in unitati militare, normal ar fi sa presupun ca tot acolo se si consumau. De catre cine? De catre civili?
Nu stiu care va fi parerea procurorilor si judecatorilor, dar eu, unul, am la fel de multa incredere in armata cat am in droguri.
9. Pseudocultura sau non cultura sau anti cultura se manifesta in mod liber si neingradit. La Cluj, cu ocazia unui concert, nu s-au mai difuzat poze cu "tovarasul" si "tovarasa", ci s-au difuzat imagini cu Hitler, Stalin si ISIS (sursa: http://www.mediafax.ro/social/concertul-unei-trupe-din-ungaria-unde-au-aparut-imagini-cu-hitler-sau-isis-verificat-de-ipj-cluj-15587046).
Daca pe vremea lui Eminescu romanul era frate cu codrul si viceversa, in anii postdecembristi s-a trecut la defrisari ilegale masive (peste 500.000 de hectare de padure defrisate dupa 1989!!!). In consecinta, pare normal ca romanul sa-si caute frati prin alte parti. De pilda, il timpul si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, romanii s-au infratit pe rand cu Hitler si cu Stalin. Despre al doilea se spunea ca impreuna cu poporul rus libertate ne-au adus. Cred ca era vorba in special de libertatea de a fi saraci, cretini si infractori (situatii perpetuate si amplificate mai ales dupa caderea comunismului).
10. Frustrarile in trafic sunt mari. Pentru unii soferi, o portiune de drum dreapta si libera reprezinta o doza de libertate. Asa se explica de ce un nene a condus cu 225 km/ ora pe Autostrada Turda - Borş (sursa: http://www.mediafax.ro/social/sofer-prins-pe-autostrada-turda-bors-in-timp-ce-conducea-cu-225-kilometri-pe-ora-15588799).
N-avem drumuri, dar macar avem radare si amendaci. Intrebare de bac: amendacii sunt urmasii dacilor?
11. O situatie clasica in sistemul medical: o femeie a crapat de ulcer, desi medicii descoperisera ca suferea de "durere", aceasta maladie fiind trecuta la rubrica diagnostic (sursa: http://www.mediafax.ro/social/o-femeie-din-fagaras-externata-cu-diagnosticul-durere-a-murit-de-ulcer-15589728)!
Din cate stiu eu, pentru calmarea durerilor se prescrie nurofen, dupa care se asteapta consecintele nefaste ale evolutiei bolii.
Cred ca multi medici sufera de "durere", in special de durerea in cot fata de pacienti. Dar asta trece si fara nurofen.
12. O stire cam stranie si greu de crezut: se afirma ca 13% dintre bugetari au functii de executie, iar restul (de 87%) sunt sefi sau functionari cu regim special (sursa: http://www.mediafax.ro/economic/analiza-administratia-xxl-doar-13-din-1-2-milioane-de-bugetari-au-functii-publice-restul-sunt-sefi-si-functionari-cu-statut-special-15591498).
Pai ce ar trebui inteles de aici? Ca aproximativ 7 sefi dau ordine unui fraier? :))
Despre eficienta bugetarilor si despre viziunea sefilor bugetari despre o Romanie modernizata nu prea sunt lucruri pozitive de spus. In schimb se pot spune lucruri negative fara numar.
13. Turistica. Lumea care se duce la mare continua sa fie imbolnavita in mod deliberat de escrocii care comercializeaza alimente expirate. In marea scula de statiune Mamaia s-au inchis trei terase care practicau acest sport (sursa: http://www.mediafax.ro/social/protectia-consumatorului-alimente-fara-elemente-de-identificare-depozitate-la-peste-30-de-grade-celsius-in-mamaia-15591565).
Sa gandim pozitiv? Pai, activitatea teraselor este oprita doar temporar! Deficiente? Doar "cateva":
- Haleala fără elemente de identificare;
- Haleala depozitată la temperatura zilei (peste 30 de grade Celsius);
- Inselaciune la portia oferita consumatorului (circa 10%);
- Lipsa autorizatii de functionare!
Concluzie? "Litoralul şi alte zone turistice, promovate în aeroporturile din toată ţară" (sursa: http://www.mediafax.ro/economic/litoralul-si-alte-zone-turistice-promovate-in-aeroporturile-din-toata-tara-15609130).
Bagati-o p-asta cu alimentele expirate, sigur e brand de tara milenar!
14. Tot turistica. Traficul este mai mereu intens pe Valea Prahovei (sursa: http://www.mediafax.ro/social/trafic-intens-pe-valea-prahovei-se-circula-in-coloana-de-la-iesirea-din-predeal-pana-in-busteni-ce-alte-trasee-trebuie-sa-evitati-15592340).
Dincolo de stiri, am simtit-o si eu pe pielea mea chiar in aceasta luna (august 2016), cand am fost la munte. Ma intorceam de la Casa Memoriala George Enescu si asteptam microbuzul la podul care duce spre cartierul Cumpatu. Coloana de masini nu lasa sa se intrevada niciun microbuz. Nici sperantele sa ajungem prea repede de la Sinaia la Busteni nu erau prea mari. Asa ca am facut autostopul si, spre surprinderea mea, am fost luati de un domn cu numar de Bucuresti. Acesta mi-a spus ca mergea in coloana din Comarnic. L-am intrebat cam inspaimantat cat a facut pana aici si mi-a spus ca nu prea ii e mintea la calcule. Si era o zi lucratoare, cred ca joi, 18.August.2016.
Din Sinaia pana in Busteni (maxim 8 kilometri) am facut cu masina mica 40 de minute, deci am mers cu circa 12 kilometri pe ora. Oricum, am ajuns mai repede decat pe jos. Nu stiu daca facand pasul strengarului as fi dezvoltat aceasta viteza, dar cu bicla sigur as fi rupt norii. :))
15. Si iar turistica. Pe litoral s-au confiscat doar 8 tone de alimente periculoase, destinate imbolnavirii deliberate a turistilor (sursa: http://www.mediafax.ro/social/peste-8-tone-de-alimente-neconforme-retrase-de-la-vanzare-si-confiscate-de-la-unitati-de-pe-litoral-15597206).
S-au dat amenzi de doar 25.000 de lei. Nimeni nu este arestat si judecat pentru astfel de practici. Nicio unitate de alimentatie nu a fost inchisa! Consumul de alimente expirate este practic incurajat de autoritati, ca doar nu se fac controale in fiecare zi. Cred ca exista un adevarat circuit al alimentelor expirate, care sunt retrase din magazinele alimentare si ajung prin localuri spre a fi preparate si servite populatiei.
16. Munca la alb cu incalcarea odioasa si sinistra a prevederilor Codului Muncii? Sclavie la stat?
Cam asa s-ar traduce afirmatiile tatalui lui Bogdan Gigina, care sustine ca acesta lucra 18 ore pe zi (sursa: http://www.mediafax.ro/social/tatal-lui-bogdan-gigina-erau-zile-cand-bogdan-muncea-18-ore-doar-pentru-a-fi-deplasat-oficialul-roman-de-la-restaurant-la-toaleta-proprie-si-retur-15591744)! Gigina este politistul care a murit intrand cu motocicleta intr-o groapa din asfalt in timp ce il escorta pe Gabriel Oprea.
Oare in pontajul lui Gigina apareau cele 18 ore lucrate? Sau pontajul se facea la mica intelegere? Sau se tinea o evidenta dubla a orelor lucrate?
Pai, daca Gigina lucra 16-18 ore pe zi, de ce nu a facut reclamatie la ITM? Pentru ca nu avea rost? Pentru ca ar fi fost marginalizat sau data afara? Pentru ca nu avea incredere in justitie? Pentru ca nu existau alte locuri de munca unde sa se angajeze si incerca sa reziste acolo pana la pensie? Dupa cum se vede, munca ucide si pensia este de multe ori doar o iluzie.
Ceva nu se leaga, totusi, in aceasta poveste. In cele 16-18 ore de "munca", politistul Gigina era obligat sa stea mereu pe motocicleta si sa faca "vrum", "vrum" in asteptarea sefului? Sau dupa ce isi ducea seful la ballroom (cuvant mentionat pe sursa citata; nu exista echivalent in limba romana pentru acest cuvant?) putea sa mai zaca si el intr-un pat, pe o canapea?
17. Eugen Iancu pare sa fie singura ruda a unui decedat in incendiul de la Colectiv care are o problema cu sistemul (sursa: http://www.mediafax.ro/social/eugen-iancu-tatal-unui-tanar-mort-in-colectiv-9-luni-nu-s-a-schimbat-nimic-am-schimbat-un-guvern-ei-si-va-simtiti-mai-in-siguranta-acum-15592660). In mod straniu, Eugen Iancu a remarcat ca desi s-a schimbat guvernul, nu s-a schimbat nimic!
De unde se vede ca nu conteaza cine pare sa detina puterea in pix, ci doar cei care trag de fapt sforile. In plus, Eugen Iancu nu pare sa aiba sprijinul celorlalte rude a celor decedati. Tacerea celorlalte rude este de-a dreptul... asurzitoare.
18. Munca romanilor la negru este la putere in Europa. De unde rezulta ca legislatia UE e o simpla caterinca. La fel si legislatiile nationale din tarile cu democratie (infractionala) avansata. In plus, la Casa Nationala de Pensii Publice este un aparent haos si se pun bariere birocratice pentru a fi impiedicati oamenii sa beneficieze de pensii (sursa: http://www.mediafax.ro/social/jobinromania-3-5-milioane-de-romani-sunt-in-diaspora-ce-se-intampla-cu-anii-munciti-cand-revin-acasa-15594240).
Desfiintarea cartilor de munca de tip clasic si tinerea evidentei muncii exclusiv pe calculator va da batai de cap in viitor la milioane de romani care vor avea nevoie de dovezi pentru a se stabili vechimea in munca si salariile castigate, pentru ca functionarii statului se vor lauda ironici ca habar nu au despre aceste date si ii vor trimite pe fraieri sa aduca hartii doveditoare fara numar.
Milioane de romani care au muncit la negru vor fi "haliti" atunci cand vor implini varsta de pensionare.
19. O alta stire traznita: cica niste elevi din Cluj vor invata "în săli fără aer", pentru ca noua scoala inca nu a fost finalizata (sursa: http://www.mediafax.ro/social/cluj-noul-an-scolar-circa-800-de-elevi-de-liceu-vor-fi-nevoiti-sa-invete-inghesuiti-in-sali-fara-aer-15594601). Cum adica, fara aer?! Isi tin elevii respiratia in timpul orelor? Ce stim noi, asa e formulata stirea ca sa confere mai mult dramatism si sa incerce inutil sa ne afecteze emotional.
20. Cica o consultatie la o clinica privata costa 150 de lei (sa insemne asta oare 20% din salariul minim net lunar?!), in timp ce Casa Naţională de Asigurări de Sănătate o evalueaza si o deconteaza cu doar 20 de lei (sursa: http://www.mediafax.ro/social/anomalia-din-sistemul-de-sanatate-de-ce-o-simpla-consultatie-costa-150-de-lei-la-clinicile-private-cand-casa-de-sanatate-o-evalueaza-cu-doar-20-de-lei-15598528).
De ce functioneaza sistemul in acest mod? Cel mai probabil, de chichi. Sau ca sa nu se mai duca lumea la medic din lipsa banilor si sa parem in statistici cea mai sanatoasa natie din UE, eventual din lume.
Sintetic, am constatat ca nu am pierdut nimic. Lumea este incremenita intre odios, sinistru si dileala. Un lung sir de anormalitati, marunte sau foarte importante, caracterizeaza constant stirile. Fenomen aparent incontrolabil si de neoprit.
1. Noul primal al sectorului 5 s-a pus pe "treaba": ar vrea sa darame gardul de la Casa Poporului (sursa: http://www.mediafax.ro/social/zidurile-casei-poporului-ar-trebui-sa-nu-mai-existe-cand-ar-putea-fi-daramate-explica-daniel-florea-primarul-sectorului-5-intr-un-interviu-pentru-mediafax-video-15586300). O munca gigantica si inutila, dar, evident, mare consumatoare de bani publici. A fost daramarea acestui gard parte din mesajele de campanie electorala ale candidatului Daniel Florea? S-a plans lumea de prezenta acestui gard? Trec adesea pe langa el si nu am nimic impotriva lui.
Dar Daniel Florea crede ca ar fi mai bine fara gard si nu poate fi tras la raspundere penala pentru oportunitatea unei decizii, oricat de tembela ar fi ea (sursa care atesta acest fapt: http://www.mediafax.ro/politic/ponta-despre-decizia-ccr-privind-abuzul-in-serviciu-il-salveaza-pe-corlatean-de-raspundere-penala-15494834). Nici pentru bani publici aruncati cu aceasta ocazie nu poate fi tras la raspundere. Deci, avantaj Florea si dezabantaj cetatenii.
Mai ales ca de curatenia sectorului 5, ca de obicei, s-a ales... praful! :)
Danut Florea, acest "mester Manole" al sectorului 5, nu poate darama momentan gardul pentru ca se lucreaza la Catedrala Bantuirii Neamului (sursa: http://www.mediafax.ro/social/primarul-sectorului-5-vrea-sa-darame-gardul-parlamentului-dar-nu-poate-din-cauza-catedralei-neamului-15587918). Nu am inteles de ce nenea Danut nu se poate ocupa de terenul viran din fata cladirii Academiei Romane (pe partea cealalta a Caii 13 Septembrie). Probabil pentru ca ii merge salariul si asa...
2. "Descoperire" juridica frapanta si epocala: cica ancheta privind "Revolutia" din 1989 a fost superficiala (sursa: http://www.mediafax.ro/social/exclusiv-dosarul-revolutiei-redeschis-pentru-ca-ancheta-anterioara-a-fost-superficiala-motivarea-judecatorului-iccj-15581704). Mai naspa e ca inca nu s-a descoperit ca noua ancheta va fi la fel de superficiala...
3. Dezgustul de a munci in Romania: 80% dintre cadrele medicale si studentii la medicina vor sa lucreze in afara tarii, 12.000 de medici lucrand deja in strainatate (sursa: http://www.mediafax.ro/social/jobinromania-exodul-medicilor-80-dintre-studenti-si-doctori-vor-sa-plece-din-tara-nu-mai-suntem-pe-vremea-doctoritei-queen-in-cativa-ani-sistemul-acesta-cade-15583119). Restul de 20% considera, probabil, ca sunt bune si spagile din Romania, dar sa nu se mai bage DNA-ul pe fir.
4. In sectorul 4 din Bucuresti, locuintele "sociale" se subinchiriaza (sursa: http://www.mediafax.ro/stirile-zilei/scandal-in-sectorul-4-al-capitalei-dupa-un-control-al-primariei-la-imobilele-sociale-update-140-de-persoane-locuiau-ilegal-video-15584079).
Probabil ca astfel cei fara posibilitati pot sa cerseasca in continuare, dar mai fac un ban "cinstit" din subinchirieri.
5. Un politist local a comis un accident fara victime, urcandu-se baut la volan (sursa: http://www.mediafax.ro/social/un-agent-de-la-politia-locala-pitesti-cercetat-dupa-ce-baut-fiind-a-avariat-o-masina-foto-15584743).
"Siguranta si incredere" este sloganul Politiei. Intr-adevar, sondajele de opinie arata ca romanii au mereu increde, chiar daca nu se stie niciodata exact in ce si de ce.
6. Tot la capitolul incredere: cica a scazut increderea romanilor in justitie (sursa: http://www.mediafax.ro/social/unjr-despre-scaderea-increderii-in-justitie-numiri-netransparente-la-parchete-implicarea-serviciilor-in-sistem-si-justitie-televizata-15585380).
Normal, dincolo de circul cu catuse, condamnarile definitive vin foarte tarziu si pedepsele nu sunt niciodata pe masura gravitatii faptelor in cazul marilor corupti. Altfel spus, sistemul incurajeaza si favorizeaza coruptia.
7. Capitolul incredere este foarte zdruncinat in cazul SRI si SIE: Cătălin Avrămescu, fostul șef al cancelariei prezidențiale, a spus ca aceste servicii ar trebui desfiintate!!!
Motivul: acestea nu au oferit “nicio formație utilă instituțiilor statului” (sursa: http://www.evz.ro/sri-si-sie-trebuie-desfiintate-declaratia-unui-important-om-politic-a-starnit-uimire.html).
Din punct de vedere calitativ, se pare ca serviciile secrete seamana foarte bine cu serviciile medicale, cu serviciile juridice sau cu atatea alte (de)servicii romanesti. Si apoi, chiar daca informatiile ar fi fost utile, mai e nevoie ca si justitia sa dea solutii utile, numai ca justitia nu prea functioneaza dupa legi utile cetatenilor, ci numai infractorilor.
8. Spectacolul increderii (sau credulitatii) romanilor continua. Conform sursei http://www.mediafax.ro/social/increderea-romanilor-in-justitie-si-sistemul-judiciar-in-scadere-accentuata-eurobarometru-15574460, cica romanii au mare incredere in armata (vreo 72%). Ce fel de incredere au romanii in armata? Nu se stie. De ce au incredere romanii in armata? Nu se stie. Sunt romanii bine informati cu privire la ce se intampla in armata? M-as mira.
Intre timp, in lumina noilor evidente, in armata se intampla chestii care ar trebui sa sporeasca increderea romanilor in acesta institutie catre nivelul "fara limite". Trei "baieti", cadre militare, comercializau droguri (sursa: http://www.mediafax.ro/social/trei-militari-au-fost-retinuti-pentru-trafic-de-droguri-drogurile-erau-vandute-in-unitati-militare-mapn-angajatii-au-fost-monitorizati-15585825).
Cum drogurile erau vandute in unitati militare, normal ar fi sa presupun ca tot acolo se si consumau. De catre cine? De catre civili?
Nu stiu care va fi parerea procurorilor si judecatorilor, dar eu, unul, am la fel de multa incredere in armata cat am in droguri.
9. Pseudocultura sau non cultura sau anti cultura se manifesta in mod liber si neingradit. La Cluj, cu ocazia unui concert, nu s-au mai difuzat poze cu "tovarasul" si "tovarasa", ci s-au difuzat imagini cu Hitler, Stalin si ISIS (sursa: http://www.mediafax.ro/social/concertul-unei-trupe-din-ungaria-unde-au-aparut-imagini-cu-hitler-sau-isis-verificat-de-ipj-cluj-15587046).
Daca pe vremea lui Eminescu romanul era frate cu codrul si viceversa, in anii postdecembristi s-a trecut la defrisari ilegale masive (peste 500.000 de hectare de padure defrisate dupa 1989!!!). In consecinta, pare normal ca romanul sa-si caute frati prin alte parti. De pilda, il timpul si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, romanii s-au infratit pe rand cu Hitler si cu Stalin. Despre al doilea se spunea ca impreuna cu poporul rus libertate ne-au adus. Cred ca era vorba in special de libertatea de a fi saraci, cretini si infractori (situatii perpetuate si amplificate mai ales dupa caderea comunismului).
10. Frustrarile in trafic sunt mari. Pentru unii soferi, o portiune de drum dreapta si libera reprezinta o doza de libertate. Asa se explica de ce un nene a condus cu 225 km/ ora pe Autostrada Turda - Borş (sursa: http://www.mediafax.ro/social/sofer-prins-pe-autostrada-turda-bors-in-timp-ce-conducea-cu-225-kilometri-pe-ora-15588799).
N-avem drumuri, dar macar avem radare si amendaci. Intrebare de bac: amendacii sunt urmasii dacilor?
11. O situatie clasica in sistemul medical: o femeie a crapat de ulcer, desi medicii descoperisera ca suferea de "durere", aceasta maladie fiind trecuta la rubrica diagnostic (sursa: http://www.mediafax.ro/social/o-femeie-din-fagaras-externata-cu-diagnosticul-durere-a-murit-de-ulcer-15589728)!
Din cate stiu eu, pentru calmarea durerilor se prescrie nurofen, dupa care se asteapta consecintele nefaste ale evolutiei bolii.
Cred ca multi medici sufera de "durere", in special de durerea in cot fata de pacienti. Dar asta trece si fara nurofen.
12. O stire cam stranie si greu de crezut: se afirma ca 13% dintre bugetari au functii de executie, iar restul (de 87%) sunt sefi sau functionari cu regim special (sursa: http://www.mediafax.ro/economic/analiza-administratia-xxl-doar-13-din-1-2-milioane-de-bugetari-au-functii-publice-restul-sunt-sefi-si-functionari-cu-statut-special-15591498).
Pai ce ar trebui inteles de aici? Ca aproximativ 7 sefi dau ordine unui fraier? :))
Despre eficienta bugetarilor si despre viziunea sefilor bugetari despre o Romanie modernizata nu prea sunt lucruri pozitive de spus. In schimb se pot spune lucruri negative fara numar.
13. Turistica. Lumea care se duce la mare continua sa fie imbolnavita in mod deliberat de escrocii care comercializeaza alimente expirate. In marea scula de statiune Mamaia s-au inchis trei terase care practicau acest sport (sursa: http://www.mediafax.ro/social/protectia-consumatorului-alimente-fara-elemente-de-identificare-depozitate-la-peste-30-de-grade-celsius-in-mamaia-15591565).
Sa gandim pozitiv? Pai, activitatea teraselor este oprita doar temporar! Deficiente? Doar "cateva":
- Haleala fără elemente de identificare;
- Haleala depozitată la temperatura zilei (peste 30 de grade Celsius);
- Inselaciune la portia oferita consumatorului (circa 10%);
- Lipsa autorizatii de functionare!
Concluzie? "Litoralul şi alte zone turistice, promovate în aeroporturile din toată ţară" (sursa: http://www.mediafax.ro/economic/litoralul-si-alte-zone-turistice-promovate-in-aeroporturile-din-toata-tara-15609130).
Bagati-o p-asta cu alimentele expirate, sigur e brand de tara milenar!
14. Tot turistica. Traficul este mai mereu intens pe Valea Prahovei (sursa: http://www.mediafax.ro/social/trafic-intens-pe-valea-prahovei-se-circula-in-coloana-de-la-iesirea-din-predeal-pana-in-busteni-ce-alte-trasee-trebuie-sa-evitati-15592340).
Dincolo de stiri, am simtit-o si eu pe pielea mea chiar in aceasta luna (august 2016), cand am fost la munte. Ma intorceam de la Casa Memoriala George Enescu si asteptam microbuzul la podul care duce spre cartierul Cumpatu. Coloana de masini nu lasa sa se intrevada niciun microbuz. Nici sperantele sa ajungem prea repede de la Sinaia la Busteni nu erau prea mari. Asa ca am facut autostopul si, spre surprinderea mea, am fost luati de un domn cu numar de Bucuresti. Acesta mi-a spus ca mergea in coloana din Comarnic. L-am intrebat cam inspaimantat cat a facut pana aici si mi-a spus ca nu prea ii e mintea la calcule. Si era o zi lucratoare, cred ca joi, 18.August.2016.
Din Sinaia pana in Busteni (maxim 8 kilometri) am facut cu masina mica 40 de minute, deci am mers cu circa 12 kilometri pe ora. Oricum, am ajuns mai repede decat pe jos. Nu stiu daca facand pasul strengarului as fi dezvoltat aceasta viteza, dar cu bicla sigur as fi rupt norii. :))
15. Si iar turistica. Pe litoral s-au confiscat doar 8 tone de alimente periculoase, destinate imbolnavirii deliberate a turistilor (sursa: http://www.mediafax.ro/social/peste-8-tone-de-alimente-neconforme-retrase-de-la-vanzare-si-confiscate-de-la-unitati-de-pe-litoral-15597206).
S-au dat amenzi de doar 25.000 de lei. Nimeni nu este arestat si judecat pentru astfel de practici. Nicio unitate de alimentatie nu a fost inchisa! Consumul de alimente expirate este practic incurajat de autoritati, ca doar nu se fac controale in fiecare zi. Cred ca exista un adevarat circuit al alimentelor expirate, care sunt retrase din magazinele alimentare si ajung prin localuri spre a fi preparate si servite populatiei.
16. Munca la alb cu incalcarea odioasa si sinistra a prevederilor Codului Muncii? Sclavie la stat?
Cam asa s-ar traduce afirmatiile tatalui lui Bogdan Gigina, care sustine ca acesta lucra 18 ore pe zi (sursa: http://www.mediafax.ro/social/tatal-lui-bogdan-gigina-erau-zile-cand-bogdan-muncea-18-ore-doar-pentru-a-fi-deplasat-oficialul-roman-de-la-restaurant-la-toaleta-proprie-si-retur-15591744)! Gigina este politistul care a murit intrand cu motocicleta intr-o groapa din asfalt in timp ce il escorta pe Gabriel Oprea.
Oare in pontajul lui Gigina apareau cele 18 ore lucrate? Sau pontajul se facea la mica intelegere? Sau se tinea o evidenta dubla a orelor lucrate?
Pai, daca Gigina lucra 16-18 ore pe zi, de ce nu a facut reclamatie la ITM? Pentru ca nu avea rost? Pentru ca ar fi fost marginalizat sau data afara? Pentru ca nu avea incredere in justitie? Pentru ca nu existau alte locuri de munca unde sa se angajeze si incerca sa reziste acolo pana la pensie? Dupa cum se vede, munca ucide si pensia este de multe ori doar o iluzie.
Ceva nu se leaga, totusi, in aceasta poveste. In cele 16-18 ore de "munca", politistul Gigina era obligat sa stea mereu pe motocicleta si sa faca "vrum", "vrum" in asteptarea sefului? Sau dupa ce isi ducea seful la ballroom (cuvant mentionat pe sursa citata; nu exista echivalent in limba romana pentru acest cuvant?) putea sa mai zaca si el intr-un pat, pe o canapea?
17. Eugen Iancu pare sa fie singura ruda a unui decedat in incendiul de la Colectiv care are o problema cu sistemul (sursa: http://www.mediafax.ro/social/eugen-iancu-tatal-unui-tanar-mort-in-colectiv-9-luni-nu-s-a-schimbat-nimic-am-schimbat-un-guvern-ei-si-va-simtiti-mai-in-siguranta-acum-15592660). In mod straniu, Eugen Iancu a remarcat ca desi s-a schimbat guvernul, nu s-a schimbat nimic!
De unde se vede ca nu conteaza cine pare sa detina puterea in pix, ci doar cei care trag de fapt sforile. In plus, Eugen Iancu nu pare sa aiba sprijinul celorlalte rude a celor decedati. Tacerea celorlalte rude este de-a dreptul... asurzitoare.
18. Munca romanilor la negru este la putere in Europa. De unde rezulta ca legislatia UE e o simpla caterinca. La fel si legislatiile nationale din tarile cu democratie (infractionala) avansata. In plus, la Casa Nationala de Pensii Publice este un aparent haos si se pun bariere birocratice pentru a fi impiedicati oamenii sa beneficieze de pensii (sursa: http://www.mediafax.ro/social/jobinromania-3-5-milioane-de-romani-sunt-in-diaspora-ce-se-intampla-cu-anii-munciti-cand-revin-acasa-15594240).
Desfiintarea cartilor de munca de tip clasic si tinerea evidentei muncii exclusiv pe calculator va da batai de cap in viitor la milioane de romani care vor avea nevoie de dovezi pentru a se stabili vechimea in munca si salariile castigate, pentru ca functionarii statului se vor lauda ironici ca habar nu au despre aceste date si ii vor trimite pe fraieri sa aduca hartii doveditoare fara numar.
Milioane de romani care au muncit la negru vor fi "haliti" atunci cand vor implini varsta de pensionare.
19. O alta stire traznita: cica niste elevi din Cluj vor invata "în săli fără aer", pentru ca noua scoala inca nu a fost finalizata (sursa: http://www.mediafax.ro/social/cluj-noul-an-scolar-circa-800-de-elevi-de-liceu-vor-fi-nevoiti-sa-invete-inghesuiti-in-sali-fara-aer-15594601). Cum adica, fara aer?! Isi tin elevii respiratia in timpul orelor? Ce stim noi, asa e formulata stirea ca sa confere mai mult dramatism si sa incerce inutil sa ne afecteze emotional.
20. Cica o consultatie la o clinica privata costa 150 de lei (sa insemne asta oare 20% din salariul minim net lunar?!), in timp ce Casa Naţională de Asigurări de Sănătate o evalueaza si o deconteaza cu doar 20 de lei (sursa: http://www.mediafax.ro/social/anomalia-din-sistemul-de-sanatate-de-ce-o-simpla-consultatie-costa-150-de-lei-la-clinicile-private-cand-casa-de-sanatate-o-evalueaza-cu-doar-20-de-lei-15598528).
De ce functioneaza sistemul in acest mod? Cel mai probabil, de chichi. Sau ca sa nu se mai duca lumea la medic din lipsa banilor si sa parem in statistici cea mai sanatoasa natie din UE, eventual din lume.
joi, 1 octombrie 2015
"Proiecte" culturale megalomane pe bani publici si nerentabilitatea culturii
Administratia locala aradeana a pus la punct un alt proiect megaloman pe care sa arunce bani publici. Sume uriase din bani publici urmeaza sa fie aruncate pe proiectul "Arad - capitala culturala europeana".
Conform acestui proiect, urmeaza sa se arunce minim 50 de milioane de euro pentru finantarea "infrastructurii culturale" si pentru promovare (sursa: http://www.romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/peste-50-de-milioane-de-euro-vor-fi-cheltuiti-pentru-proiectul-arad---capitala-culturala-europeana-394368). Are Aradul (oras care a pierdut intre 2002 si 2012 circa 25.000 de locuitori: de la 172.827 a ajuns la 147.992!) o forta economica atat de mare incat sa-si permita acest lux din bani publici? Este fiecare cetatean al Aradului atat de disperat sa i se cheltuie din taxe si impozite circa 335 de euro pentru acest "proiect" (in ideea ca toti aradenii, inclusiv copii, ar avea locuri de munca si ar realiza venituri)?
Finantarea "infrastructurii culturale" ne duce direct cu gandul la un "proiect" imobiliar clasic pe bani publici, iar sursa citata confirma acest lucru: primarul Gheorghe Falcă "a explicat că o parte din bani vor merge pe infrastructura culturală, respectiv restaurarea unor clădiri importante.". Deci, cultura nu inseamna spectacole, expozitii, proiectii de filme, ci renovari de cladiri!
In plus, "Primarul a precizat că suma de peste 50 de milioane de euro estimată se referă la investiții directe, iar dacă se iau în considerare și investițiile indirecte în cultură, precum reconversia Cetății Aradului, suma va depăși 200 de milioane de euro.".
Edilul s-a laudat ca "mediul economic din oraș susține cultura și va exista un parteneriat pentru proiectul candidaturii". Sigur ca fara un parteneriat public-privat nu se pot subtiliza banii publici sub aparenta legalitatii.
Tot edilul "a spus că există un sondaj din care reise că 80 la sută dintre arădeni susțin proiectul candidaturii pentru acest titlu".
Se pare ca in Arad totul merge foarte bine, cetatenii si-au rezolvat problemele materiale de stricta necesitate si acum se indreapta catre implinirea aspiratiilor spirituale.
Sunt, totusi, niste lucruri de neinteles, rezultate in urma unor calcule simple si din lipsa de informatii suplimentare.
Prima idee care ar trebui subliniata este ca nu se cunoaste eficienta cheltuirii acestor bani publici. Cetatenii sunt asigurati ca se vor arunca 50 de milioane de auro pentru ca Aradul si "somitatile" aradene sa se umfle in pene ca au ajuns capitala europeana a culturii. Nu ni se spune cat se va castiga de pe urma acestor bani cheltuiti, adica nu se stie daca acest "proiect" este o investitie rentabila sau nerentabila.
Nu se stie de ce restaurarea unor cladiri in scop asa zis cultural se face din bani publici (suma este uriasa) si nu din autofinantare. Este acelasi lucru ca si la Teatrul National Bucuresti, unde s-au aruncat zeci de milioane pentru schimbarea totala a acestuia.
Daca Teatrul National Bucuresti ar fi functionat pe principii economice normale, atunci aceasta institutie ar fi atras publicul prin programele culturale prezentate, publicul ar fi dat navala si ar fi platit bilete de intrare la teatru, iar in pretul biletelor (care este un pret cu amanuntul) ar fi fost incluse si cheltuielile de intretinere si modernizare a cladirii in care functioneaza teatrul.
Din moment ce nu s-a intamplat asa, iar Teatrul National Bucuresti nu a fost refacut din autofinantare, ci din bani publici, rezulta ca acest teatru este o povara pentru bucuresteni, care prefera sa ignore piesele expirate, neadaptate vremurilor actuale, care nu deranjeaza coruptii si coruptia sau moravurile indoielnice ale societatii in care traim. Nu am auzit de piese extrem de populare sau de actori de notorietate, la care orice persoana sa doreasca sa dea navala, ca pe vremea lui Constantin Tanase.
Teatrul romanesc are un public al sau, alcatuit in general din lumea asa zis "buna", care se duce la spectacole mai degraba din plictiseala sau pentru ca asa le cere conditia sociala, decat din interes pentru subiectele pieselor de teatru.
Rasfoind programul Teatrului National Bucuresti am vazut ca se joaca, printre altele, urmatoarele piese:
1. "Bârfe, zvonuri și minciuni" de Neil Simon, o piesa despre "O întâmplare bizară se petrece în casa viceprimarului New York-ului", conform prezentarii de pe sursa http://www.tnb.ro/ro/barfe-zvonuri-si-minciuni?r=4501.
2. "Micul infern" de Mircea Ștefănescu, o piesa despre "iadul conjugal, așa cum numim, cei mai mulți dintre noi, instituția matrimonială" (sursa: http://www.tnb.ro/ro/micul-infern?r=4505).
3. "Carte de vizită", regia: Eugen Cristea, un recital de muzică și poezie, "Multe surprize într-o seară dăruită iubirii" (sursa: http://www.tnb.ro/ro/carte-de-vizita?r=4500).
4. "20 de ani în Siberia" după Anița Nandriș-Cudla, o piesa jucata pe comanda politica, realizata "în cadrul Programului „Procesul comunismului prin teatru”" (sursa: http://www.tnb.ro/ro/20-de-ani-in-siberia?r=4523). Din motive lesne de inteles, nimeni nu vrea sa comande o piesa de teatru numita "25 de ani in care s-au furat minim 108 miliarde de dolari in Romania"... Hotii care detin azi puterea prefera sa se rafuiasca propagandistic (inclusiv "cultural") cu defunctul comunism, nu cu bârnele din proprii ochi.
5. "Anonimul venețian" după Anonimo veneziano de Giuseppe Berto, o piesa despre "o scurtă şi ultimă întâlnire între doi oameni care au cunoscut, de tineri, marea dragoste unul în braţele celuilalt şi pe care viaţa, cu meandrele ei imprevizibile, i-a separat" (sursa: http://www.tnb.ro/ro/anonimul-venetian?r=4529).
6. "Cinci femei de tranziţie" de Rodica Popescu Bitănescu, o piesa despre "Taine, frustrări, suferinţe ni se dezvăluie treptat, în timpul unei petreceri prilejuită de ziua de naştere a gazdei, la care un păhărel de pălincă „dezleagă” limbile şi îndeamnă la mărturisiri, unele triste, altele purtând o încărcătură de umor amar." (sursa: http://www.tnb.ro/ro/cinci-femei-de-tranzitie?r=4539#tabs-2). Pare singura piesa despre era contemporana si singura la care poate ca as merge. Subiectele celorlalte piese nu ma intereseaza din start.
Este in acest moment rentabil Teatrul National Bucuresti? Nu am acces pe internet la date referitoare la situatia economica a acestuia, dar in general preturile biletelor sunt urmatoarele: 100 de lei la loja oficiala (cateva locuri), 50 de lei pentru locuri in fata si centrale, 40 de lei pentru locuri mai in spate sau laterale si 20 de lei cu reducere pentru anumite categorii sociale. Sunt rentabile aceste preturi?
Inca din 25.August 2011, pe sursa http://www.capital.ro/paradoxul-teatrului-sali-pline-profituri-inexistente-151872.html, Alexandru Darie, directorul general al Teatrului Bulandra, sustinea ca:
„Un teatru de clasă A din Germania are un buget anual de 47 de mil. euro și vinde bilete cu 40 de euro. La noi, cel mai scump bilet este de 50 de lei. Deci, despre ce rentabilitate vorbim?“.
Sigur ca preturi mai mari ar fi in mod cert nesustenabile pentru puterea de cumparare a romanilor. Nu poti cere unuia cu salariul de 800 de lei pe luna sa intre la un spectacol la care biletul ar costa 150 de lei (desi nu ar intra vreodata nici la un spectacol unde intrarea costa 40 sau 50 de lei, dar cu atat mai mult).
Dar, desi nu vorbim de rentabilitatea culturii, putem vorbi de puterea primarilor de a spulbera bani publici in numele "culturii".
Conceptul de "cultura" a fost dus in derizoriu: orice prosteala publica decontabila din bani publici face parte generic din "cultura". Daca interpretii actului de "cultura" lauda in deschidere primarul si ii multumeste pentru organizarea evenimentului, atunci toata lumea beneficiara de venituri din bani publici este multumita.
Dintotdeauna m-am intrebat daca nu cumva, conform traditiei, "omul de cultura" trebuie sa plateasca un comision de minim 10% din onorariu organizatorului "evenimentului cultural", adica primarului sau altor oameni din primarie. Sigur ca nu exista dovezi ca s-ar intampla asa, dar frecventa cu care se organizeaza "evenimente" si "spectacole" de nimic pe bani publici este ingrijoratoare.
Spre deosebire de chletuitorii si incasatorii de bani publici, contribuabilul se intreaba de ce trebuie sa i se ia banii si sa i se arunce pe toate grozaviile "culturale". De ce nu exista investitori privati in cultura, care sa stie sa faca bani din spectacole platite de spectatori? De ce exista doar centralism democratic, identic cu cel de pe vremea comunismului? De ce nu s-au privatizat teatrele? Pentru ca, evident, ar da faliment. Acelasi lucru este valabil si pentru fotbalul romanesc, finantat tot de primarii in foarte multe cazuri.
Cultura si sportul din Romania actuala nu ar trebui sa existe intr-o economie bazata pe competitivitate. Simplii cetateni sunt obligati sa plateasca taxe si impozite pentru ca statul sa finanteze niste mizerii.
Primaria din Arad vrea sa arunce 50.000.000 de euro pe proiectul "Arad - capitala culturala europeana", in fapt pentru un parteneriat public-privat de restaurare a unor cosmelii pe bani publici. Probabil si posibil ca partenerul public va cere, conform traditiei, minim 10% din valoarea lucrarilor, iar partenerul privat ar obtine profitul rezultat din lucrarile supraevaluate si uneori fictive.
Am vazut ca la Teatrul National Bucuresti pretul standard al biletelor este de 40 sau 50 de lei. Sa zicem, pentru simplificare, ca pretul mediu al unui bilet este de 10 euro.
In acest caz, cu cei 50.000.000 de euro, primaria din Arad ar putea trimite la teatru (nu oriunde, ci in capitala!) 5.000.000 de romani!
Evident:
50.000.000 de euro/ 10 euro = 5.000.000 de bilete = 5.000.000 de persoane = Circa un sfert (25%) din populatia actuala a Romaniei.
Asta in teorie. Practic s-ar renova niste bordeie mai aratoase. M-as mira sa ajunga 5.000.000 de romani intr-o capitala culturala situata intr-un colt de harta in Romania cea lipsita de infrastructura feroviara si rutiera.
In ce ar consta cultura promovata de Arad? Nu prea se stie, primarul vrea doar sa "reabiliteze" "infrastructura culturala", fara sa prezinte un program cultural al evenimentului. Probabil ca nu vor lipsi traditionalii mici in ţărână, simbol al unei subculturi crancene si al unei civilizatii... primitive. Dar pentru asa ceva e nevoie doar de un teren viran, nu de "reabilitare" de 50.000.000 de euro.
Conform acestui proiect, urmeaza sa se arunce minim 50 de milioane de euro pentru finantarea "infrastructurii culturale" si pentru promovare (sursa: http://www.romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/peste-50-de-milioane-de-euro-vor-fi-cheltuiti-pentru-proiectul-arad---capitala-culturala-europeana-394368). Are Aradul (oras care a pierdut intre 2002 si 2012 circa 25.000 de locuitori: de la 172.827 a ajuns la 147.992!) o forta economica atat de mare incat sa-si permita acest lux din bani publici? Este fiecare cetatean al Aradului atat de disperat sa i se cheltuie din taxe si impozite circa 335 de euro pentru acest "proiect" (in ideea ca toti aradenii, inclusiv copii, ar avea locuri de munca si ar realiza venituri)?
Finantarea "infrastructurii culturale" ne duce direct cu gandul la un "proiect" imobiliar clasic pe bani publici, iar sursa citata confirma acest lucru: primarul Gheorghe Falcă "a explicat că o parte din bani vor merge pe infrastructura culturală, respectiv restaurarea unor clădiri importante.". Deci, cultura nu inseamna spectacole, expozitii, proiectii de filme, ci renovari de cladiri!
In plus, "Primarul a precizat că suma de peste 50 de milioane de euro estimată se referă la investiții directe, iar dacă se iau în considerare și investițiile indirecte în cultură, precum reconversia Cetății Aradului, suma va depăși 200 de milioane de euro.".
Edilul s-a laudat ca "mediul economic din oraș susține cultura și va exista un parteneriat pentru proiectul candidaturii". Sigur ca fara un parteneriat public-privat nu se pot subtiliza banii publici sub aparenta legalitatii.
Tot edilul "a spus că există un sondaj din care reise că 80 la sută dintre arădeni susțin proiectul candidaturii pentru acest titlu".
Se pare ca in Arad totul merge foarte bine, cetatenii si-au rezolvat problemele materiale de stricta necesitate si acum se indreapta catre implinirea aspiratiilor spirituale.
Sunt, totusi, niste lucruri de neinteles, rezultate in urma unor calcule simple si din lipsa de informatii suplimentare.
Prima idee care ar trebui subliniata este ca nu se cunoaste eficienta cheltuirii acestor bani publici. Cetatenii sunt asigurati ca se vor arunca 50 de milioane de auro pentru ca Aradul si "somitatile" aradene sa se umfle in pene ca au ajuns capitala europeana a culturii. Nu ni se spune cat se va castiga de pe urma acestor bani cheltuiti, adica nu se stie daca acest "proiect" este o investitie rentabila sau nerentabila.
Nu se stie de ce restaurarea unor cladiri in scop asa zis cultural se face din bani publici (suma este uriasa) si nu din autofinantare. Este acelasi lucru ca si la Teatrul National Bucuresti, unde s-au aruncat zeci de milioane pentru schimbarea totala a acestuia.
Daca Teatrul National Bucuresti ar fi functionat pe principii economice normale, atunci aceasta institutie ar fi atras publicul prin programele culturale prezentate, publicul ar fi dat navala si ar fi platit bilete de intrare la teatru, iar in pretul biletelor (care este un pret cu amanuntul) ar fi fost incluse si cheltuielile de intretinere si modernizare a cladirii in care functioneaza teatrul.
Din moment ce nu s-a intamplat asa, iar Teatrul National Bucuresti nu a fost refacut din autofinantare, ci din bani publici, rezulta ca acest teatru este o povara pentru bucuresteni, care prefera sa ignore piesele expirate, neadaptate vremurilor actuale, care nu deranjeaza coruptii si coruptia sau moravurile indoielnice ale societatii in care traim. Nu am auzit de piese extrem de populare sau de actori de notorietate, la care orice persoana sa doreasca sa dea navala, ca pe vremea lui Constantin Tanase.
Teatrul romanesc are un public al sau, alcatuit in general din lumea asa zis "buna", care se duce la spectacole mai degraba din plictiseala sau pentru ca asa le cere conditia sociala, decat din interes pentru subiectele pieselor de teatru.
Rasfoind programul Teatrului National Bucuresti am vazut ca se joaca, printre altele, urmatoarele piese:
1. "Bârfe, zvonuri și minciuni" de Neil Simon, o piesa despre "O întâmplare bizară se petrece în casa viceprimarului New York-ului", conform prezentarii de pe sursa http://www.tnb.ro/ro/barfe-zvonuri-si-minciuni?r=4501.
2. "Micul infern" de Mircea Ștefănescu, o piesa despre "iadul conjugal, așa cum numim, cei mai mulți dintre noi, instituția matrimonială" (sursa: http://www.tnb.ro/ro/micul-infern?r=4505).
3. "Carte de vizită", regia: Eugen Cristea, un recital de muzică și poezie, "Multe surprize într-o seară dăruită iubirii" (sursa: http://www.tnb.ro/ro/carte-de-vizita?r=4500).
4. "20 de ani în Siberia" după Anița Nandriș-Cudla, o piesa jucata pe comanda politica, realizata "în cadrul Programului „Procesul comunismului prin teatru”" (sursa: http://www.tnb.ro/ro/20-de-ani-in-siberia?r=4523). Din motive lesne de inteles, nimeni nu vrea sa comande o piesa de teatru numita "25 de ani in care s-au furat minim 108 miliarde de dolari in Romania"... Hotii care detin azi puterea prefera sa se rafuiasca propagandistic (inclusiv "cultural") cu defunctul comunism, nu cu bârnele din proprii ochi.
5. "Anonimul venețian" după Anonimo veneziano de Giuseppe Berto, o piesa despre "o scurtă şi ultimă întâlnire între doi oameni care au cunoscut, de tineri, marea dragoste unul în braţele celuilalt şi pe care viaţa, cu meandrele ei imprevizibile, i-a separat" (sursa: http://www.tnb.ro/ro/anonimul-venetian?r=4529).
6. "Cinci femei de tranziţie" de Rodica Popescu Bitănescu, o piesa despre "Taine, frustrări, suferinţe ni se dezvăluie treptat, în timpul unei petreceri prilejuită de ziua de naştere a gazdei, la care un păhărel de pălincă „dezleagă” limbile şi îndeamnă la mărturisiri, unele triste, altele purtând o încărcătură de umor amar." (sursa: http://www.tnb.ro/ro/cinci-femei-de-tranzitie?r=4539#tabs-2). Pare singura piesa despre era contemporana si singura la care poate ca as merge. Subiectele celorlalte piese nu ma intereseaza din start.
Este in acest moment rentabil Teatrul National Bucuresti? Nu am acces pe internet la date referitoare la situatia economica a acestuia, dar in general preturile biletelor sunt urmatoarele: 100 de lei la loja oficiala (cateva locuri), 50 de lei pentru locuri in fata si centrale, 40 de lei pentru locuri mai in spate sau laterale si 20 de lei cu reducere pentru anumite categorii sociale. Sunt rentabile aceste preturi?
Inca din 25.August 2011, pe sursa http://www.capital.ro/paradoxul-teatrului-sali-pline-profituri-inexistente-151872.html, Alexandru Darie, directorul general al Teatrului Bulandra, sustinea ca:
„Un teatru de clasă A din Germania are un buget anual de 47 de mil. euro și vinde bilete cu 40 de euro. La noi, cel mai scump bilet este de 50 de lei. Deci, despre ce rentabilitate vorbim?“.
Sigur ca preturi mai mari ar fi in mod cert nesustenabile pentru puterea de cumparare a romanilor. Nu poti cere unuia cu salariul de 800 de lei pe luna sa intre la un spectacol la care biletul ar costa 150 de lei (desi nu ar intra vreodata nici la un spectacol unde intrarea costa 40 sau 50 de lei, dar cu atat mai mult).
Dar, desi nu vorbim de rentabilitatea culturii, putem vorbi de puterea primarilor de a spulbera bani publici in numele "culturii".
Conceptul de "cultura" a fost dus in derizoriu: orice prosteala publica decontabila din bani publici face parte generic din "cultura". Daca interpretii actului de "cultura" lauda in deschidere primarul si ii multumeste pentru organizarea evenimentului, atunci toata lumea beneficiara de venituri din bani publici este multumita.
Dintotdeauna m-am intrebat daca nu cumva, conform traditiei, "omul de cultura" trebuie sa plateasca un comision de minim 10% din onorariu organizatorului "evenimentului cultural", adica primarului sau altor oameni din primarie. Sigur ca nu exista dovezi ca s-ar intampla asa, dar frecventa cu care se organizeaza "evenimente" si "spectacole" de nimic pe bani publici este ingrijoratoare.
Spre deosebire de chletuitorii si incasatorii de bani publici, contribuabilul se intreaba de ce trebuie sa i se ia banii si sa i se arunce pe toate grozaviile "culturale". De ce nu exista investitori privati in cultura, care sa stie sa faca bani din spectacole platite de spectatori? De ce exista doar centralism democratic, identic cu cel de pe vremea comunismului? De ce nu s-au privatizat teatrele? Pentru ca, evident, ar da faliment. Acelasi lucru este valabil si pentru fotbalul romanesc, finantat tot de primarii in foarte multe cazuri.
Cultura si sportul din Romania actuala nu ar trebui sa existe intr-o economie bazata pe competitivitate. Simplii cetateni sunt obligati sa plateasca taxe si impozite pentru ca statul sa finanteze niste mizerii.
Primaria din Arad vrea sa arunce 50.000.000 de euro pe proiectul "Arad - capitala culturala europeana", in fapt pentru un parteneriat public-privat de restaurare a unor cosmelii pe bani publici. Probabil si posibil ca partenerul public va cere, conform traditiei, minim 10% din valoarea lucrarilor, iar partenerul privat ar obtine profitul rezultat din lucrarile supraevaluate si uneori fictive.
Am vazut ca la Teatrul National Bucuresti pretul standard al biletelor este de 40 sau 50 de lei. Sa zicem, pentru simplificare, ca pretul mediu al unui bilet este de 10 euro.
In acest caz, cu cei 50.000.000 de euro, primaria din Arad ar putea trimite la teatru (nu oriunde, ci in capitala!) 5.000.000 de romani!
Evident:
50.000.000 de euro/ 10 euro = 5.000.000 de bilete = 5.000.000 de persoane = Circa un sfert (25%) din populatia actuala a Romaniei.
Asta in teorie. Practic s-ar renova niste bordeie mai aratoase. M-as mira sa ajunga 5.000.000 de romani intr-o capitala culturala situata intr-un colt de harta in Romania cea lipsita de infrastructura feroviara si rutiera.
In ce ar consta cultura promovata de Arad? Nu prea se stie, primarul vrea doar sa "reabiliteze" "infrastructura culturala", fara sa prezinte un program cultural al evenimentului. Probabil ca nu vor lipsi traditionalii mici in ţărână, simbol al unei subculturi crancene si al unei civilizatii... primitive. Dar pentru asa ceva e nevoie doar de un teren viran, nu de "reabilitare" de 50.000.000 de euro.
sâmbătă, 11 octombrie 2014
Atitudine ciudata
Am fost sa vizitez Biblioteca Nationala. Cum am intrat, m-am uitat sa vad daca sunt afisate interdictii privind fotografierea. Nu erau. Erau afise care semnalau interdictia de a folosi telefonul mobil.
Mi-am scos aparatul cu gandul sa fotografiez interiorul Bibliotecii Nationale. Aproape imediat am remarcat un agent de paza care s-a apropiat de mine si m-a intrebat cu voce cam acra ce doresc. Am spus ca am auzit ca exista o expozitie de gravuri, desene pe tema "Imaginea bisericii in peisajul romanesc" si am intrebat unde are loc expozitia. Ma gandisem ca agentul de paza imi va spune ca nu am voie sa fac poze, dar nu a fost vorba de asa ceva.
In mod surprinzator, agentul de paza mi-a spus ca nu stie nimic de nicio expozitie in cadrul Bibliotecii Nationale si ca in acel moment in incinta bibliotecii nu are loc nicio expozitie. Cum ma informasem deja pe internet si stiam ca adevarul e altul, am intrebat daca exista un punct de informare a publicului. Am fost indrumat la un ghiseu, iar omul de la ghiseu m-a indrumat la etaj, unde era un punct de informare.
Pana sa ajung la punctul de informare, am gasit deja expozitia cautata. Erau vreo 30 de lucrari dispuse pe un perete. Am pus cateva in articolul Expozitia "Imaginea Bisericii în peisajul românesc" (sursa: http://lmar2012b.blogspot.ro/2014/10/expozitia-imaginea-bisericii-in.html).
Daca am gasit ce cautam, nu am mai ajuns la punctul de informare, ci m-am invartit prin biblioteca la intamplare. Am mai gasit destule expozitii. Am pus deja imagini cu unele dintre ele in articolele:
Picturi de Florin Bârză cu tema "Arlechina" (sursa: http://lmar2012b.blogspot.ro/2014/10/picturi-de-florin-barza-cu-tema.html);
Portrete dintr-o expozitie dedicata comemorarii Holocaustului (sursa: http://lmar2012b.blogspot.ro/2014/10/portrete-dintr-o-expozitie-dedicata.html);
Expozitie fotografica "Romania si China Pitoreasca" la Biblioteca Nationala (sursa: http://lmar2012b.blogspot.ro/2014/10/expozitie-fotografica-romania-si-china.html);
Expozitie de benzi desenate la Biblioteca Nationala (sursa: http://lmar2012b.blogspot.ro/2014/10/expozitie-de-benzi-desenate-la.html).
De ce mi-o fi spus agentul de paza ca in cadrul Bibliotecii Nationale nu exista nicio expozitie in acea zi?
Mi-am scos aparatul cu gandul sa fotografiez interiorul Bibliotecii Nationale. Aproape imediat am remarcat un agent de paza care s-a apropiat de mine si m-a intrebat cu voce cam acra ce doresc. Am spus ca am auzit ca exista o expozitie de gravuri, desene pe tema "Imaginea bisericii in peisajul romanesc" si am intrebat unde are loc expozitia. Ma gandisem ca agentul de paza imi va spune ca nu am voie sa fac poze, dar nu a fost vorba de asa ceva.
In mod surprinzator, agentul de paza mi-a spus ca nu stie nimic de nicio expozitie in cadrul Bibliotecii Nationale si ca in acel moment in incinta bibliotecii nu are loc nicio expozitie. Cum ma informasem deja pe internet si stiam ca adevarul e altul, am intrebat daca exista un punct de informare a publicului. Am fost indrumat la un ghiseu, iar omul de la ghiseu m-a indrumat la etaj, unde era un punct de informare.
Pana sa ajung la punctul de informare, am gasit deja expozitia cautata. Erau vreo 30 de lucrari dispuse pe un perete. Am pus cateva in articolul Expozitia "Imaginea Bisericii în peisajul românesc" (sursa: http://lmar2012b.blogspot.ro/2014/10/expozitia-imaginea-bisericii-in.html).
Daca am gasit ce cautam, nu am mai ajuns la punctul de informare, ci m-am invartit prin biblioteca la intamplare. Am mai gasit destule expozitii. Am pus deja imagini cu unele dintre ele in articolele:
Picturi de Florin Bârză cu tema "Arlechina" (sursa: http://lmar2012b.blogspot.ro/2014/10/picturi-de-florin-barza-cu-tema.html);
Portrete dintr-o expozitie dedicata comemorarii Holocaustului (sursa: http://lmar2012b.blogspot.ro/2014/10/portrete-dintr-o-expozitie-dedicata.html);
Expozitie fotografica "Romania si China Pitoreasca" la Biblioteca Nationala (sursa: http://lmar2012b.blogspot.ro/2014/10/expozitie-fotografica-romania-si-china.html);
Expozitie de benzi desenate la Biblioteca Nationala (sursa: http://lmar2012b.blogspot.ro/2014/10/expozitie-de-benzi-desenate-la.html).
De ce mi-o fi spus agentul de paza ca in cadrul Bibliotecii Nationale nu exista nicio expozitie in acea zi?
marți, 12 august 2014
Mari creatori de gauri in bugetul statului: Teatrul National din Bucuresti
Teatrul National "Ion Luca Caragiale" din Bucuresti se dovedeste a fi un urias consumator ineficient de bani publici.
1. Pe de o parte, refacerea (in fapt redefinirea) cladirii Teatrului National Bucuresti costa o gramada de bani publici. Suma destinata refacerii TNB este diferita in functie de surse.
Conform sursei http://www.agerpres.ro/cultura/2013/11/14/ponta-teatrul-national-va-pune-bucurestiul-foarte-sus-pe-harta-culturala-a-europei-12-01-13, din 14.Noiembrie.2013,
"În bugetul Ministerului Culturii, pentru finalizarea Teatrului National sunt 100 de milioane de lei.".
Conform sursei http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Na%C8%9Bional_%E2%80%9EIon_Luca_Caragiale%E2%80%9D_din_Bucure%C8%99ti,
"Remodelarea construcției TNB costa 63,2 milioane Euro (brut), din care 28 milioane Euro provin de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Execuția va dura, conform contractului, 2 ani și 4 luni.".
Conform sursei http://www.zf.ro/eveniment/licitatia-anului-10-constructori-se-bat-pentru-renovarea-teatrului-national-cu-50-de-mil-cum-comentati-5541953/, din 17. Februarie.2010,
"Initiata in vremuri de crestere economica, modernizarea TNB, un proiect gigant de 50 de milioane de euro, este un magnet pentru constructori. Cu aceasta suma se poate face o cladire de birouri de 30 de etaje."
[...]
"Proiectul modernizarii Teatrului National Bucuresti, prezentat oficial in 2008, avea initial o valoare de investitie de 40 mil. euro, care a ajuns in prezent la peste 51 mil. euro. Din total circa 27 mil. euro vor proveni de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), in urma unui acord incheiat cu Guvernul Romaniei in 2007. "Mi se pare un lux prea mare acest proiect in actualele conditii economice. Prioritatea Guvernului ar trebui sa fie investitiile in retele de apa, de drumuri, in loc sa se aloce bani pentru cladirea TNB, care mai poate astepta sau poate fi intretinuta pana cand se va finaliza criza economica", spune Adrian Florescu, directorul general al Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).
Cladirea TNB va fi realizata dupa modelul Teatrului Barbican Hall din Londra, urmand sa fie transformata intr-un centru cultural care sa fie deschis de dimineata pana seara tarziu.
Potrivit proiectului, numarul locurilor in salile de spectacol va fi aproape dublu, de la 1.720, la peste 3.100. Proiectarea cladirii TNB din Piata Universitatii a inceput in 1963, insa teatrul a inceput sa functioneze in acest sediu zece ani mai tarziu, fiind inaugurate pe rand trei sali: Sala Mare, Sala Studio si Sala Atelier.".
Si de atunci aceasta cladire a tot fost renovata si remodelata cu bani publici, intr-un total dispret fata de nivelul de trai extrem de precar al simplului cetatean.
Asa se explica de ce lucrarile incepute in aprilie 2011 continua in ritm de melc. O asa suma uriasa nu poate fi decontata in 6 luni, drept pentru care doar o mana de lucratori poate fi vazuta din cand in cand, mai degraba mimand activitate pe fatada santierului care pare etern, in timp ce marii incasatori banilor publici asteapta doar trecerea anilor si semnarea deconturilor.
Astept cu interes inaugurarea noului teatru, sa vad calitatea lucrarilor si pe ce betoane pretioase s-au dus taxele si impozitele cetatenilor.
2. Pe de alta parte, sa vedem, conform sursei http://www.forbes.ro/cati-bani-a-facut-teatrul-national-bucuresti-in-2012_0_7420-11423, din 16.Aprilie.2013,
"Câti bani a facut Teatrul National Bucuresti în 2012
Lucrarile de reamenajare si consolidare a cladirii Teatrului National „I.L. Caragiale” din Bucuresti, începute în aprilie 2011, n-au influentat major activitatea artistica a institutiei în anul 2012. Au fost 459 de reprezentatii care au atras 143.480 de spectatori, iar indicele de ocupare a salilor la sediu a fost de 73,9%.
Anul trecut, Teatrul National „I.L. Caragiale” din Bucuresti, institutie aflata în subordinea Ministerului Culturii, a avut venituri totale de 23.372.000 lei (echivalentul a 5,25 milioane de euro, la cursul mediu BNR), conform raportului de activitate al TNB pe anul 2012.
Subventia de la minister a reprezentat 79% din veniturile totale, fiind în valoare de 4,16 milioane de euro. Veniturile proprii (vânzari de bilete si materiale promotionale) s-au ridicat la 1,02 milioane de euro. Sponsorizarile atrase au fost de doar 5.000 de lei.
Cheltuielile totale s-au situat la 22.532.000 lei (5,06 milioane euro). Cheltuielile de personal au avut o pondere de 47%, iar cele aferente „programului minimal” (programul de creatie artistica) au reprezentat 17%. Cheltuielile pentru „programul minimal” au fost în valoare de 3.916.072 lei, depasind devizul estimat la începutul anului cu 396.072 lei, conform raportului de activitate semnat de directorului teatrului Ion Caramitru. Depasirea deviziului a fost finantata din veniturile proprii ale institutiei.
Din acest „program minimal” cei mai multi bani au fost cheltuiti pe reluarile si refacerea spectacolelor în spatiile adaptate din cauza lucrarilor de reamenajare a cladirii: 548.000 euro (calculat de „Forbes România” la cursul mediu BNR).
Cel mai mare deviz dintre premierele teatrului a fost înregistrat pentru spectacolul „Conul Leonida fata cu reactiunea”, în regia lui Silviu Purcarete, echivalentul a 100.500 euro. Cheltuielile pentru alte premiere: „Doua loturi”, regia Alexandru Dabija (72.000 euro), „Napasta”, regia Radu Afrim (76.700 euro), „Scrisoarea”, regia Horatiu Malaele (57.000 euro). TNB a avut contacte pe drepturi de autor în valoare de 513.000 euro. Teatrul a avut 9 productii noi, dintre care 5 spectacole în cadrul „Anul Caragiale”.
Gradul de acoperire din venituri proprii a cheltuielilor TNB a fost de 20,32% (fata de 20,36% în 2011 si de 18,56% în 2010). În salile teatrului au fost 143.480 de spectatori, cu 11% mai putini decât în anul precedent. Veniturile proprii au scazut cu 8%. Gradul de ocupare al salilor s-a redus la 73,93%, fata de 83,62% în 2011.".
Un calcul simplu ne arata ca:
143.480 spectatori / 459 reprezentatii = 313 spectatori per reprezentatie (zecimalele s-au rotunjit in plus)!
Extrem de subtire numarul de spectatori per reprezentatie. Mult mai mult interes prezinta de exemplu blogurile. Chiar si blogul personal cu poze (lmar2012b.blogspot.ro) atrage zilnic cu usurinta un numar de vizualizari echivalent sau superior. Recordul de vizualizari al unei luni pe acel blog este de 21.007 , deci in media circa 700 de vizualizari pe zi! Iar blogurile mele nu sunt nici pe departe in varful topului celor mai vizualizate!
Amuzante "veniturile" TNB: 79% din "venituri" sunt reprezentate de subventia de la minister (bani publici); veniturile reale (vanzari de bilete si altele) fiind de circa 20%, adica "pamant de flori"!!!
Din punctul meu de vedere, Teatrul National Bucuresti este un fiasco financiar total, finantat cu o generozitate megalomana din bani publici! Nu ar fi minunat sa traiasca si sectorul privat din subventii de 79% de la stat? Sa vezi atunci ce de magazine de cartier ar fi decorate cu fresce de marmura si tapiserii cu fir de aur!
Statul roman, ca de obicei, se face ca nu a auzit de principiile autofinantarii si autogestiunii, nici de eficienta economica.
Dupa parerea mea, considerand ca fanii TNB vad circa 10 spectacole pe an si pe persoana (adica un fan vede mai putin de un spectacol pe luna), rezulta ca de serviciile acestui teatru beneficiaza maxim 15.000 de persoane (numarul poate fi chiar mai mic), care sunt intr-adevar interesate de fenomenul teatral si au si posibilitati economice sa-si cumpere bilete la spectacole. M-as mira ca salariati care castiga pana in 1500 de lei pe luna sa fi trecut vreodata pe la TNB.
Astfel incat de generozitatea statului beneficiaza mai putin de 1% din populatia Bucurestiului, mai exact o parte instarita a populatiei, "sponsorizata" obligatoriu din taxele si impozitele celor mai defavorizati!
Autoritatile motiveaza de obicei acest tip de finantari cu povesti gen "accesul la cultura", de parca ar avea acces orice simplu cetatean fara bani la Teatrul National Bucuresti.
Sa nu uitam ca in Constitutia Romaniei este scris (in mod demagogic si mincinos, desigur), ca (sursa: http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339&idl=1&par1=1):
"Principii generale
Statul român
ARTICOLUL 1
[...]
(3) România este stat de drept, democratic si social"!
In mod cert Romania este un stat social care are mare grija de cei bogati in timp ce il doare in cot (de exemplu) de cei saraci)!
Ca tot a venit vorba de componenta sociala, am remarcat ca nu exista scenarii de actualitate, pamflete care sa infiereze societatea actuala romaneasca mafiotizata, bolnava la toate nivelurile si in special la nivelurile inalte de coruptie, lacomie, hotie, violenta si lipsa de bun simt. Scenarii cu transformarea postdecembrista a cetatenilor in sarantoci ai nimanui, obligati sa suporte abuzurile de pe piata muncii si sa lucreze pe salarii de mizerie nu se scriu (desi pe vremea austeritatii lui Boc bâzâiau actorii pe la televizor ca li s-au taiat veniturile si pensiille si ca nu le ajung banii!). Lucratorii din teatru (actori, scenaristi, regizori) il promoveaza pe Caragiale, dar refuza sa-i actualizeze spiritul!
In schimb, pe vremea mult prea infieratei cenzuri comuniste problemele acelui sistem puteau fi ironizate fin in nenumarate creatii artistice (un exemplu simplu si accesibil: "Asa-i in tenis!", in interpretarea lui Toma Caragiu, sursa: http://www.youtube.com/watch?v=ZROVgsIuMds).
Nu este ciudat ca, desi oficial este scris in Constitutia Romaniei ca cenzura este interzisa, nu exista nici macar o persoana cu vizibilitate la public din domeniul culturii (teatru, film, literatura) care sa abordeze temele politico-economico-sociale actuale?
Pai, nu este deloc ciudat. Pentru ca, nu-i asa, desi cica nu exista cenzura, daca este satirizat in teatru statul mafiot totalitar roman, s-ar putea sa se taie subventia de stat catre Teatrul National Bucuresti. De unde rezulta ca oameni de spirit si credinta in valori morale in Romania nu prea mai exista. Exista doar meseriasi robotizati au teatrului fara pareri personale si fara coloana vertebrala care vin si pleaca de la serviciu pentru un salariu.
In plus, arta abstracta si total rupta de adevar este un lux extrem de costisitor impus in mod exclusiv propagandistic de statul mafiot totalitar. Oarecum, este ceva similar cu banii aruncati pe portretele sau statuile de dictatori. Acest lux este destinat exclusiv unor elite indoielnice si cam snoabe, rupte de realitate, indiferente fata de realitatile odioase si sinistre actuale sau beneficiare ale acestor realitati. In acelasi timp, acest lux este inaccesibil si inutil pentru majoritatea cetatenilor.
1. Pe de o parte, refacerea (in fapt redefinirea) cladirii Teatrului National Bucuresti costa o gramada de bani publici. Suma destinata refacerii TNB este diferita in functie de surse.
Conform sursei http://www.agerpres.ro/cultura/2013/11/14/ponta-teatrul-national-va-pune-bucurestiul-foarte-sus-pe-harta-culturala-a-europei-12-01-13, din 14.Noiembrie.2013,
"În bugetul Ministerului Culturii, pentru finalizarea Teatrului National sunt 100 de milioane de lei.".
Conform sursei http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Na%C8%9Bional_%E2%80%9EIon_Luca_Caragiale%E2%80%9D_din_Bucure%C8%99ti,
"Remodelarea construcției TNB costa 63,2 milioane Euro (brut), din care 28 milioane Euro provin de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Execuția va dura, conform contractului, 2 ani și 4 luni.".
Conform sursei http://www.zf.ro/eveniment/licitatia-anului-10-constructori-se-bat-pentru-renovarea-teatrului-national-cu-50-de-mil-cum-comentati-5541953/, din 17. Februarie.2010,
"Initiata in vremuri de crestere economica, modernizarea TNB, un proiect gigant de 50 de milioane de euro, este un magnet pentru constructori. Cu aceasta suma se poate face o cladire de birouri de 30 de etaje."
[...]
"Proiectul modernizarii Teatrului National Bucuresti, prezentat oficial in 2008, avea initial o valoare de investitie de 40 mil. euro, care a ajuns in prezent la peste 51 mil. euro. Din total circa 27 mil. euro vor proveni de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), in urma unui acord incheiat cu Guvernul Romaniei in 2007. "Mi se pare un lux prea mare acest proiect in actualele conditii economice. Prioritatea Guvernului ar trebui sa fie investitiile in retele de apa, de drumuri, in loc sa se aloce bani pentru cladirea TNB, care mai poate astepta sau poate fi intretinuta pana cand se va finaliza criza economica", spune Adrian Florescu, directorul general al Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).
Cladirea TNB va fi realizata dupa modelul Teatrului Barbican Hall din Londra, urmand sa fie transformata intr-un centru cultural care sa fie deschis de dimineata pana seara tarziu.
Potrivit proiectului, numarul locurilor in salile de spectacol va fi aproape dublu, de la 1.720, la peste 3.100. Proiectarea cladirii TNB din Piata Universitatii a inceput in 1963, insa teatrul a inceput sa functioneze in acest sediu zece ani mai tarziu, fiind inaugurate pe rand trei sali: Sala Mare, Sala Studio si Sala Atelier.".
Si de atunci aceasta cladire a tot fost renovata si remodelata cu bani publici, intr-un total dispret fata de nivelul de trai extrem de precar al simplului cetatean.
Asa se explica de ce lucrarile incepute in aprilie 2011 continua in ritm de melc. O asa suma uriasa nu poate fi decontata in 6 luni, drept pentru care doar o mana de lucratori poate fi vazuta din cand in cand, mai degraba mimand activitate pe fatada santierului care pare etern, in timp ce marii incasatori banilor publici asteapta doar trecerea anilor si semnarea deconturilor.
Astept cu interes inaugurarea noului teatru, sa vad calitatea lucrarilor si pe ce betoane pretioase s-au dus taxele si impozitele cetatenilor.
2. Pe de alta parte, sa vedem, conform sursei http://www.forbes.ro/cati-bani-a-facut-teatrul-national-bucuresti-in-2012_0_7420-11423, din 16.Aprilie.2013,
"Câti bani a facut Teatrul National Bucuresti în 2012
Lucrarile de reamenajare si consolidare a cladirii Teatrului National „I.L. Caragiale” din Bucuresti, începute în aprilie 2011, n-au influentat major activitatea artistica a institutiei în anul 2012. Au fost 459 de reprezentatii care au atras 143.480 de spectatori, iar indicele de ocupare a salilor la sediu a fost de 73,9%.
Anul trecut, Teatrul National „I.L. Caragiale” din Bucuresti, institutie aflata în subordinea Ministerului Culturii, a avut venituri totale de 23.372.000 lei (echivalentul a 5,25 milioane de euro, la cursul mediu BNR), conform raportului de activitate al TNB pe anul 2012.
Subventia de la minister a reprezentat 79% din veniturile totale, fiind în valoare de 4,16 milioane de euro. Veniturile proprii (vânzari de bilete si materiale promotionale) s-au ridicat la 1,02 milioane de euro. Sponsorizarile atrase au fost de doar 5.000 de lei.
Cheltuielile totale s-au situat la 22.532.000 lei (5,06 milioane euro). Cheltuielile de personal au avut o pondere de 47%, iar cele aferente „programului minimal” (programul de creatie artistica) au reprezentat 17%. Cheltuielile pentru „programul minimal” au fost în valoare de 3.916.072 lei, depasind devizul estimat la începutul anului cu 396.072 lei, conform raportului de activitate semnat de directorului teatrului Ion Caramitru. Depasirea deviziului a fost finantata din veniturile proprii ale institutiei.
Din acest „program minimal” cei mai multi bani au fost cheltuiti pe reluarile si refacerea spectacolelor în spatiile adaptate din cauza lucrarilor de reamenajare a cladirii: 548.000 euro (calculat de „Forbes România” la cursul mediu BNR).
Cel mai mare deviz dintre premierele teatrului a fost înregistrat pentru spectacolul „Conul Leonida fata cu reactiunea”, în regia lui Silviu Purcarete, echivalentul a 100.500 euro. Cheltuielile pentru alte premiere: „Doua loturi”, regia Alexandru Dabija (72.000 euro), „Napasta”, regia Radu Afrim (76.700 euro), „Scrisoarea”, regia Horatiu Malaele (57.000 euro). TNB a avut contacte pe drepturi de autor în valoare de 513.000 euro. Teatrul a avut 9 productii noi, dintre care 5 spectacole în cadrul „Anul Caragiale”.
Gradul de acoperire din venituri proprii a cheltuielilor TNB a fost de 20,32% (fata de 20,36% în 2011 si de 18,56% în 2010). În salile teatrului au fost 143.480 de spectatori, cu 11% mai putini decât în anul precedent. Veniturile proprii au scazut cu 8%. Gradul de ocupare al salilor s-a redus la 73,93%, fata de 83,62% în 2011.".
Un calcul simplu ne arata ca:
143.480 spectatori / 459 reprezentatii = 313 spectatori per reprezentatie (zecimalele s-au rotunjit in plus)!
Extrem de subtire numarul de spectatori per reprezentatie. Mult mai mult interes prezinta de exemplu blogurile. Chiar si blogul personal cu poze (lmar2012b.blogspot.ro) atrage zilnic cu usurinta un numar de vizualizari echivalent sau superior. Recordul de vizualizari al unei luni pe acel blog este de 21.007 , deci in media circa 700 de vizualizari pe zi! Iar blogurile mele nu sunt nici pe departe in varful topului celor mai vizualizate!
Amuzante "veniturile" TNB: 79% din "venituri" sunt reprezentate de subventia de la minister (bani publici); veniturile reale (vanzari de bilete si altele) fiind de circa 20%, adica "pamant de flori"!!!
Din punctul meu de vedere, Teatrul National Bucuresti este un fiasco financiar total, finantat cu o generozitate megalomana din bani publici! Nu ar fi minunat sa traiasca si sectorul privat din subventii de 79% de la stat? Sa vezi atunci ce de magazine de cartier ar fi decorate cu fresce de marmura si tapiserii cu fir de aur!
Statul roman, ca de obicei, se face ca nu a auzit de principiile autofinantarii si autogestiunii, nici de eficienta economica.
Dupa parerea mea, considerand ca fanii TNB vad circa 10 spectacole pe an si pe persoana (adica un fan vede mai putin de un spectacol pe luna), rezulta ca de serviciile acestui teatru beneficiaza maxim 15.000 de persoane (numarul poate fi chiar mai mic), care sunt intr-adevar interesate de fenomenul teatral si au si posibilitati economice sa-si cumpere bilete la spectacole. M-as mira ca salariati care castiga pana in 1500 de lei pe luna sa fi trecut vreodata pe la TNB.
Astfel incat de generozitatea statului beneficiaza mai putin de 1% din populatia Bucurestiului, mai exact o parte instarita a populatiei, "sponsorizata" obligatoriu din taxele si impozitele celor mai defavorizati!
Autoritatile motiveaza de obicei acest tip de finantari cu povesti gen "accesul la cultura", de parca ar avea acces orice simplu cetatean fara bani la Teatrul National Bucuresti.
Sa nu uitam ca in Constitutia Romaniei este scris (in mod demagogic si mincinos, desigur), ca (sursa: http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339&idl=1&par1=1):
"Principii generale
Statul român
ARTICOLUL 1
[...]
(3) România este stat de drept, democratic si social"!
In mod cert Romania este un stat social care are mare grija de cei bogati in timp ce il doare in cot (de exemplu) de cei saraci)!
Ca tot a venit vorba de componenta sociala, am remarcat ca nu exista scenarii de actualitate, pamflete care sa infiereze societatea actuala romaneasca mafiotizata, bolnava la toate nivelurile si in special la nivelurile inalte de coruptie, lacomie, hotie, violenta si lipsa de bun simt. Scenarii cu transformarea postdecembrista a cetatenilor in sarantoci ai nimanui, obligati sa suporte abuzurile de pe piata muncii si sa lucreze pe salarii de mizerie nu se scriu (desi pe vremea austeritatii lui Boc bâzâiau actorii pe la televizor ca li s-au taiat veniturile si pensiille si ca nu le ajung banii!). Lucratorii din teatru (actori, scenaristi, regizori) il promoveaza pe Caragiale, dar refuza sa-i actualizeze spiritul!
In schimb, pe vremea mult prea infieratei cenzuri comuniste problemele acelui sistem puteau fi ironizate fin in nenumarate creatii artistice (un exemplu simplu si accesibil: "Asa-i in tenis!", in interpretarea lui Toma Caragiu, sursa: http://www.youtube.com/watch?v=ZROVgsIuMds).
Nu este ciudat ca, desi oficial este scris in Constitutia Romaniei ca cenzura este interzisa, nu exista nici macar o persoana cu vizibilitate la public din domeniul culturii (teatru, film, literatura) care sa abordeze temele politico-economico-sociale actuale?
Pai, nu este deloc ciudat. Pentru ca, nu-i asa, desi cica nu exista cenzura, daca este satirizat in teatru statul mafiot totalitar roman, s-ar putea sa se taie subventia de stat catre Teatrul National Bucuresti. De unde rezulta ca oameni de spirit si credinta in valori morale in Romania nu prea mai exista. Exista doar meseriasi robotizati au teatrului fara pareri personale si fara coloana vertebrala care vin si pleaca de la serviciu pentru un salariu.
In plus, arta abstracta si total rupta de adevar este un lux extrem de costisitor impus in mod exclusiv propagandistic de statul mafiot totalitar. Oarecum, este ceva similar cu banii aruncati pe portretele sau statuile de dictatori. Acest lux este destinat exclusiv unor elite indoielnice si cam snoabe, rupte de realitate, indiferente fata de realitatile odioase si sinistre actuale sau beneficiare ale acestor realitati. In acelasi timp, acest lux este inaccesibil si inutil pentru majoritatea cetatenilor.
miercuri, 19 martie 2014
Andrei Plesu, cultura si societatea
Din cate vad, se incearca cu disperare scoaterea masiva a cetatenilor in strada pentru cele mai puerile pretexte.
Din nou s-a produs o mare agitatie mediatica artificiala, cu ocazia presupusului "linsaj" mediatic la care ar fi fost supus Andrei Plesu de catre Antena 3. Mi s-a parut mai degraba o publicitate gratuita facuta postului Antena 3, decat apararea unei cauze drepte.
Eu ma uitam la Antena 3 pe vremea cand era guvernul PDL condus de Boc la putere. De fapt ma uitam la Mircea Badea. Mihai Gadea nu mi-a placut niciodata. Badea vorbea despre lucruri care aveau sens atunci, de multe ori punea in evidenta teme corecte, avea si umor, ridiculiza situatii absolut anormale, care si astazi sunt la fel de anormale. Uneori avea un limbaj care putea fi evitat, dar nu era asta o asa mare tragedie in tara in care majoritatea copiilor care depasesc varsta de 6 ani sunt deja experti in injuraturi de mama.
Am renuntat sa ma uit la Badea si implicit la Antena 3 atunci cand primul guvern Ponta a ajuns la putere. De abia atunci Badea s-a pus in evidenta ca om al mogulului turnator. PDL nu mai era la putere, dar Badea, la fel ca intreg postul Antena 3, s-a mentinut pe linia anti Basescu pana in zilele noastre. Mai pomenea uneori niste lucruri despre guvernanti, dar mai mult de complezenta, fara vehementa pe care o avea cand era PDL la putere.
Deci, odata cu pierderea obiectivitatii lui Badea, mi-am pierdut si eu interesul pentru postul Antena 3. Indiferent ce se intampla in tara, cand butonam si ajungeam pe Antena 3, de cele mai multe ori dadeam de un titlu in care era inclus Basescu. Chiar nu ma intereseaza sa invat pe dinafara viata detaliata pana la virgula a lui Traian Basescu.
Numai ca postul Antena 3, probabil pentru a nu fi uitat de tot, a fost bagat in fata de postul B1 TV, care, chipurile, cita "linsajul" mediatic facut de Gadea impotriva lui Plesu. Daca tot m-am nimerit sa vad, am stat sa vad pana la capat. Nu mi s-a parut ceva iesit din comun. A fost doar un banal atac la persoana, asa cum se intampla foarte des la televiziuni. Nu cred ca merita sa se protesteze in strada pe o astfel de baza.
Ma mir ca aparatorii lui Plesu nu au remarcat pana acum linsajul mediatic pe care il face Corneliu Vadim Tudor impotriva oricui de peste 20 de ani; cum isi ataca dusmanii si cum se imprieteneste cu fosti dusmani in functie de interese; ce limbaj "neprincipial" foloseste Corneliu Vadim Tudor fata de oricine...
Nu numai ca nimeni nu a initiat vreun protest impotriva "tribunului" si impotriva fituicii sale "Tricolorul", dar absolut toate televiziunile importante se inghesuie sa-l cheme la emisiuni ca sa mai balacareasca pe cineva.
Si atunci, cat de sincer este demersul in favoarea lui Andrei Plesu?
Andrei Plesu este om de cultura doar pentru presa si pentru niste grupuri elitiste. Pentru romanii de rand, Andrei Plesu este doar unul care a facut parte din structurile statului mafiot roman.
Conform sursei http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Ple%C8%99u,
"A fost ministrul Culturii (28 decembrie 1989 - 16 octombrie 1991) în Guvernul Petre Roman și ministrul Afacerilor Externe în Guvernul Radu Vasile (29 decembrie 1997 - 22 decembrie 1999). În tinerete, la vârsta de 20 de ani (în 1968), a intrat în Partidul Comunist Român, pentru ca în ultimii ani ai regimului comunist să fie unul dintre intelectualii opozanți, neremarcându-se totuși prin gesturi deschise de disidență.".
In plus, "a fost și puternic contestat în ultimii ani, fiind asimilat alături de Gabriel Liiceanu și Horia Roman Patapievici unui grup de interese care ar acapara viața intelectuală și culturală a României. Andrei Pleșu a fost de asemenea aspru criticat ca susținător al președintelui Traian Băsescu, deși își depusese încă din 2005 demisia din fucția de consilier prezidențial.".
Daca Andrei Plesu era un om de cultura adevarat, ar fi fost in primul rand un mare iubitor al tarii si al cetatenilor ei. La fel de bine si-ar fi putut iubi compatriotii din motive religioase („Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”, surse: http://biblia.resursecrestine.ro/galateni/5#verset-14, http://biblia.resursecrestine.ro/matei/22#verset-39, http://biblia.resursecrestine.ro/marcu/12#verset-31, http://biblia.resursecrestine.ro/luca/10#verset-27, http://biblia.resursecrestine.ro/iacov/2#verset-8).
A devenit Andrei Plesu, alaturi de alte asa zise personalitati (actori, sportivi si persoane cu notorietate in randul romanilor) un critic vehement al societatii actuale, plina de megaprobleme odioase si sinistre?
Si-a folosit Andrei Plesu notorietatea si cultura pentru a denunta constant saracia, coruptia generalizata, distrugerea economiei, a culturii si a sanatatii din Romania? A condamnat Andrei Plesu (zis si "om de cultura") imbecilizarea fortata a romanilor si promovarea mediatica a unor false modele de viata?
A luptat Andrei Plesu sau alte asa zise "personalitati" pentru o societate echitabila in Romania? Faptul ca Andrei Plesu a obtinut succese pe plan profesional reprezinta ceva pur personal. Societatea romaneasca nu trebuie sa simta absolut deloc ca are obligatii in plus pentru cei care isi fac bine meseria pentru care s-au pregatit, nici pentru scriitori, nici pentru sportivi (sau mai stiu eu ce categorie profesionala care are de-a face cu notorietatea). Dupa cum nimeni in societatea romaneasca nu poarta o recunostinta deosebita unui lucrator agricol care obtine o recolta de 100 de tone de cartofi la hectar, desi ar trebui, pentru ca si acesta are un merit incontestabil si a realizat ceva in viata.
Majoritatea romanilor nu sunt pregatiti pentru cultura. Nici macar nu au acces la cultura. Cultura este destinata unei civilizatii superioare, care si-a rezolvat macar problemele de baza, cum ar fi mancarea de toate zilele si caldura pe timpul iernii. Iar din acest punct de vedere, Romania se dovedeste a fi o tara extrem de primitiva. Iar cine nu are bani de mancare si pentru plata facturilor nu mai poate fi acuzat ca nu are bani de carti si ca nu citeste.
Societatea romaneasca extrem de saraca este culpabilizata in mod infam de media pentru ca nu citeste. Pai, ce au facut "elitele", din care se lauda si Andrei Plesu ca face parte, pentru ca romanii, printr-o salarizare corecta, sa aiba bani de carti si de cultura? Absolut nimic.
Deci, cu atat mai mult nu e o problema pentru ca romanii, saraci sau nu, nu citesc cartile lui Andrei Plesu. Foarte multa lume a supravietuit si a ajuns la varste respectabile fara sa cunoasca o boaba din opera lui Plesu si a altor "initiati" de "neinlocuit". In mod sigur, nu s-a nascut lumea dupa nasterea lui Plesu.
Despre ce cultura se poate vorbi in Romania comtemporana cu Andrei Plesu? Poate doar despre cultura spagii si a copiatului in masa la examenul de bacalaureat. Iar acestea nu se invata din cartile lui Plesu.
Asa ca ar fi cazul ca o parte a mijloacelor de (dez)informare in masa sa abandoneze ideea de a linsa mediatic populatia pentru ca o doare-n "cot" de Andrei Plesu. Cam tot asa il doare si pe Plesu (si pe toate celelalte "elite") de romani.
Din nou s-a produs o mare agitatie mediatica artificiala, cu ocazia presupusului "linsaj" mediatic la care ar fi fost supus Andrei Plesu de catre Antena 3. Mi s-a parut mai degraba o publicitate gratuita facuta postului Antena 3, decat apararea unei cauze drepte.
Eu ma uitam la Antena 3 pe vremea cand era guvernul PDL condus de Boc la putere. De fapt ma uitam la Mircea Badea. Mihai Gadea nu mi-a placut niciodata. Badea vorbea despre lucruri care aveau sens atunci, de multe ori punea in evidenta teme corecte, avea si umor, ridiculiza situatii absolut anormale, care si astazi sunt la fel de anormale. Uneori avea un limbaj care putea fi evitat, dar nu era asta o asa mare tragedie in tara in care majoritatea copiilor care depasesc varsta de 6 ani sunt deja experti in injuraturi de mama.
Am renuntat sa ma uit la Badea si implicit la Antena 3 atunci cand primul guvern Ponta a ajuns la putere. De abia atunci Badea s-a pus in evidenta ca om al mogulului turnator. PDL nu mai era la putere, dar Badea, la fel ca intreg postul Antena 3, s-a mentinut pe linia anti Basescu pana in zilele noastre. Mai pomenea uneori niste lucruri despre guvernanti, dar mai mult de complezenta, fara vehementa pe care o avea cand era PDL la putere.
Deci, odata cu pierderea obiectivitatii lui Badea, mi-am pierdut si eu interesul pentru postul Antena 3. Indiferent ce se intampla in tara, cand butonam si ajungeam pe Antena 3, de cele mai multe ori dadeam de un titlu in care era inclus Basescu. Chiar nu ma intereseaza sa invat pe dinafara viata detaliata pana la virgula a lui Traian Basescu.
Numai ca postul Antena 3, probabil pentru a nu fi uitat de tot, a fost bagat in fata de postul B1 TV, care, chipurile, cita "linsajul" mediatic facut de Gadea impotriva lui Plesu. Daca tot m-am nimerit sa vad, am stat sa vad pana la capat. Nu mi s-a parut ceva iesit din comun. A fost doar un banal atac la persoana, asa cum se intampla foarte des la televiziuni. Nu cred ca merita sa se protesteze in strada pe o astfel de baza.
Ma mir ca aparatorii lui Plesu nu au remarcat pana acum linsajul mediatic pe care il face Corneliu Vadim Tudor impotriva oricui de peste 20 de ani; cum isi ataca dusmanii si cum se imprieteneste cu fosti dusmani in functie de interese; ce limbaj "neprincipial" foloseste Corneliu Vadim Tudor fata de oricine...
Nu numai ca nimeni nu a initiat vreun protest impotriva "tribunului" si impotriva fituicii sale "Tricolorul", dar absolut toate televiziunile importante se inghesuie sa-l cheme la emisiuni ca sa mai balacareasca pe cineva.
Si atunci, cat de sincer este demersul in favoarea lui Andrei Plesu?
Andrei Plesu este om de cultura doar pentru presa si pentru niste grupuri elitiste. Pentru romanii de rand, Andrei Plesu este doar unul care a facut parte din structurile statului mafiot roman.
Conform sursei http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Ple%C8%99u,
"A fost ministrul Culturii (28 decembrie 1989 - 16 octombrie 1991) în Guvernul Petre Roman și ministrul Afacerilor Externe în Guvernul Radu Vasile (29 decembrie 1997 - 22 decembrie 1999). În tinerete, la vârsta de 20 de ani (în 1968), a intrat în Partidul Comunist Român, pentru ca în ultimii ani ai regimului comunist să fie unul dintre intelectualii opozanți, neremarcându-se totuși prin gesturi deschise de disidență.".
In plus, "a fost și puternic contestat în ultimii ani, fiind asimilat alături de Gabriel Liiceanu și Horia Roman Patapievici unui grup de interese care ar acapara viața intelectuală și culturală a României. Andrei Pleșu a fost de asemenea aspru criticat ca susținător al președintelui Traian Băsescu, deși își depusese încă din 2005 demisia din fucția de consilier prezidențial.".
Daca Andrei Plesu era un om de cultura adevarat, ar fi fost in primul rand un mare iubitor al tarii si al cetatenilor ei. La fel de bine si-ar fi putut iubi compatriotii din motive religioase („Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”, surse: http://biblia.resursecrestine.ro/galateni/5#verset-14, http://biblia.resursecrestine.ro/matei/22#verset-39, http://biblia.resursecrestine.ro/marcu/12#verset-31, http://biblia.resursecrestine.ro/luca/10#verset-27, http://biblia.resursecrestine.ro/iacov/2#verset-8).
A devenit Andrei Plesu, alaturi de alte asa zise personalitati (actori, sportivi si persoane cu notorietate in randul romanilor) un critic vehement al societatii actuale, plina de megaprobleme odioase si sinistre?
Si-a folosit Andrei Plesu notorietatea si cultura pentru a denunta constant saracia, coruptia generalizata, distrugerea economiei, a culturii si a sanatatii din Romania? A condamnat Andrei Plesu (zis si "om de cultura") imbecilizarea fortata a romanilor si promovarea mediatica a unor false modele de viata?
A luptat Andrei Plesu sau alte asa zise "personalitati" pentru o societate echitabila in Romania? Faptul ca Andrei Plesu a obtinut succese pe plan profesional reprezinta ceva pur personal. Societatea romaneasca nu trebuie sa simta absolut deloc ca are obligatii in plus pentru cei care isi fac bine meseria pentru care s-au pregatit, nici pentru scriitori, nici pentru sportivi (sau mai stiu eu ce categorie profesionala care are de-a face cu notorietatea). Dupa cum nimeni in societatea romaneasca nu poarta o recunostinta deosebita unui lucrator agricol care obtine o recolta de 100 de tone de cartofi la hectar, desi ar trebui, pentru ca si acesta are un merit incontestabil si a realizat ceva in viata.
Majoritatea romanilor nu sunt pregatiti pentru cultura. Nici macar nu au acces la cultura. Cultura este destinata unei civilizatii superioare, care si-a rezolvat macar problemele de baza, cum ar fi mancarea de toate zilele si caldura pe timpul iernii. Iar din acest punct de vedere, Romania se dovedeste a fi o tara extrem de primitiva. Iar cine nu are bani de mancare si pentru plata facturilor nu mai poate fi acuzat ca nu are bani de carti si ca nu citeste.
Societatea romaneasca extrem de saraca este culpabilizata in mod infam de media pentru ca nu citeste. Pai, ce au facut "elitele", din care se lauda si Andrei Plesu ca face parte, pentru ca romanii, printr-o salarizare corecta, sa aiba bani de carti si de cultura? Absolut nimic.
Deci, cu atat mai mult nu e o problema pentru ca romanii, saraci sau nu, nu citesc cartile lui Andrei Plesu. Foarte multa lume a supravietuit si a ajuns la varste respectabile fara sa cunoasca o boaba din opera lui Plesu si a altor "initiati" de "neinlocuit". In mod sigur, nu s-a nascut lumea dupa nasterea lui Plesu.
Despre ce cultura se poate vorbi in Romania comtemporana cu Andrei Plesu? Poate doar despre cultura spagii si a copiatului in masa la examenul de bacalaureat. Iar acestea nu se invata din cartile lui Plesu.
Asa ca ar fi cazul ca o parte a mijloacelor de (dez)informare in masa sa abandoneze ideea de a linsa mediatic populatia pentru ca o doare-n "cot" de Andrei Plesu. Cam tot asa il doare si pe Plesu (si pe toate celelalte "elite") de romani.
miercuri, 6 februarie 2013
Finantarea cultelor religioase
Foarte utila initiativa unor ONG-uri care cer Guvernului si Parlamentului "să stopeze finanţarea de către stat a cultelor religioase şi să redirecţioneze către Educaţie, Cercetare şi Sănătate aceste fonduri" (sursa http://www.evz.ro/detalii/stiri/ong-urile-le-cer-lui-ponta-si-antonescu-sa-taie-finantarea-bisericilor-de-la-buget-si-sa-d-1022.html). Argumentul invocat mi se pare corect si el: "este anormal ca într-un stat laic sute de milioane de euro din bugetele autorităţilor de stat, centrale şi locale, să fie deturnate de la nevoile reale ale ţării spre beneficiul cultelor religioase".
Sursa http://www.dcnews.ro/2013/02/bisericile-de-doua-ori-mai-multe-decat-scolile-si-spitalele/ ne arata evolutia scolilor, bisericilor si spitalelor dupa 1990:
1. In 1990 existau circa 28000 de scoli; in 2011 mai erau 7.497 unitati de invatamant [!!!];
2. Dupa 1989 s-au construit circa 4000 de biserici noi in Romania;
3. In 1990 existau 207.000 paturi de spital; in 2008 existau circa 138.000 paturi de spital [!!!].
Aceeasi sursa ne mai informeaza ca, pe vremea cand Boc taia venituri si crestea TVA-ul, acelasi Boc dona Bisericii Ortodoxe 8 milioane de euro din rezerva bugetului de stat!
Acum, daca stam sa gandim logic, vedem ca nu sunt bani de medicamente chiar daca s-au redus numarul de paturi din spitale cu circa 69.000, adica cu o treime! Serviciile medicale sunt oricum jalnice pentru cetatenii obisnuiti, care se mai ingrozesc din cand in cand citind cazurile absurde de decese in spitale, in urma fracturilor si entorselor, de exemplu. Deci, daca asistenta medicala este precara, este normal sa creasca numarul de decese din motive medicale puerile. Asa ca este posibil ca cererea de popi sa creasca pentru serviciile de inmormantare. Statul a gandit, probabil, cu un pas inainte si a hotarat ca, decat sa investeasca in sistemul sanitar pentru salvarea de vieti, mai bine investeste in servicii religioase pentru cetatenii fara noroc...
Personal am o problema, pentru ca nu vreau sa fiu inmormantat cu popa (pentru mine termenul de popa e cam sinonim cu fariseu sau sarlatan) si momentan nimeni din casa nu stie cum va fi rezolvata problema. Dar timpul probabil ca le va rezolva pe toate.
Reducerea numarului de unitati de invatamant este o alta masura "justa" a statului roman. Procesul de imbecilizare fortata a cetatenilor romani in epoca postdecembrista era necesar pentru ca imbecilii sunt vulnerabili, influentabili, usor de calcat in picioare si nu pot deranja statul mafiot cu intrebari "filozofice" de tip "De ce salariul meu creste in Europa de Vest de cateva ori desi muncesc mai putin decat in Romania?" sau "De ce s-a distrus economia romaneasca?" sau "De ce sunt atat de scumpe autostrazile inexistente din Romania?" sau "De ce se cheltuie banii publici in mod fantezist si in bataie de joc?" sau "Cum se pot recupera prejudiciile create de catre marii infractori de la stat?" sau "Cum pot sa ma opun abuzurilor statului?" si asa mai departe.
In locul educatiei rationale, orientate catre meserii, piata muncii si pozitivism, statul a considerat ca este mai oportun sa se ofere cetatenilor circ religios si ritualuri mediumnice indoielnice.
Cat de religios este poporul roman si cat de mult respecta aproapele romanii, se poate vedea din starea de infractionalitate globala in care se afla Romania, incepand cu cele mai inalte niveluri. Se mai poate vedea si din numeroasele infractiuni care presupun violenta, numarul imens de omoruri aberante atestand gradul inalt de "cultura" si "civilizatie" al cetatenilor romani.
Sursa http://www.dcnews.ro/2013/02/bisericile-de-doua-ori-mai-multe-decat-scolile-si-spitalele/ ne arata evolutia scolilor, bisericilor si spitalelor dupa 1990:
1. In 1990 existau circa 28000 de scoli; in 2011 mai erau 7.497 unitati de invatamant [!!!];
2. Dupa 1989 s-au construit circa 4000 de biserici noi in Romania;
3. In 1990 existau 207.000 paturi de spital; in 2008 existau circa 138.000 paturi de spital [!!!].
Aceeasi sursa ne mai informeaza ca, pe vremea cand Boc taia venituri si crestea TVA-ul, acelasi Boc dona Bisericii Ortodoxe 8 milioane de euro din rezerva bugetului de stat!
Acum, daca stam sa gandim logic, vedem ca nu sunt bani de medicamente chiar daca s-au redus numarul de paturi din spitale cu circa 69.000, adica cu o treime! Serviciile medicale sunt oricum jalnice pentru cetatenii obisnuiti, care se mai ingrozesc din cand in cand citind cazurile absurde de decese in spitale, in urma fracturilor si entorselor, de exemplu. Deci, daca asistenta medicala este precara, este normal sa creasca numarul de decese din motive medicale puerile. Asa ca este posibil ca cererea de popi sa creasca pentru serviciile de inmormantare. Statul a gandit, probabil, cu un pas inainte si a hotarat ca, decat sa investeasca in sistemul sanitar pentru salvarea de vieti, mai bine investeste in servicii religioase pentru cetatenii fara noroc...
Personal am o problema, pentru ca nu vreau sa fiu inmormantat cu popa (pentru mine termenul de popa e cam sinonim cu fariseu sau sarlatan) si momentan nimeni din casa nu stie cum va fi rezolvata problema. Dar timpul probabil ca le va rezolva pe toate.
Reducerea numarului de unitati de invatamant este o alta masura "justa" a statului roman. Procesul de imbecilizare fortata a cetatenilor romani in epoca postdecembrista era necesar pentru ca imbecilii sunt vulnerabili, influentabili, usor de calcat in picioare si nu pot deranja statul mafiot cu intrebari "filozofice" de tip "De ce salariul meu creste in Europa de Vest de cateva ori desi muncesc mai putin decat in Romania?" sau "De ce s-a distrus economia romaneasca?" sau "De ce sunt atat de scumpe autostrazile inexistente din Romania?" sau "De ce se cheltuie banii publici in mod fantezist si in bataie de joc?" sau "Cum se pot recupera prejudiciile create de catre marii infractori de la stat?" sau "Cum pot sa ma opun abuzurilor statului?" si asa mai departe.
In locul educatiei rationale, orientate catre meserii, piata muncii si pozitivism, statul a considerat ca este mai oportun sa se ofere cetatenilor circ religios si ritualuri mediumnice indoielnice.
Cat de religios este poporul roman si cat de mult respecta aproapele romanii, se poate vedea din starea de infractionalitate globala in care se afla Romania, incepand cu cele mai inalte niveluri. Se mai poate vedea si din numeroasele infractiuni care presupun violenta, numarul imens de omoruri aberante atestand gradul inalt de "cultura" si "civilizatie" al cetatenilor romani.
sâmbătă, 4 septembrie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)