Desi salariile in Romania sunt printre cele mai mici din UE, nu acelasi lucru se poate spune si despre profiturile firmelor din Romania in raport cu firmele din UE. Nu s-a stabilit niciodata vreun raport intre salariul angajatului si profitul patronului. Altfel spus, salarizarea nu se face pe criterii de performanta. Patronul are dreptul si i se garanteaza profituri nelimitate, in timp ce salariatului i se ofera, de cele mai multe ori, un salariu la limita subzistentei (sau chiar salariu sub limita de subzistenta).
De exemplu, un angajat, platit cu 1000 de lei, aduce un profit pentru patron de 500 de lei. Alt angajat, platit tot cu 1000 de lei, aduce pentru patron un profit de 4000 de lei. Nu exista vreo statistica a firmelor in care sa se evidentieze repartitia beneficiilor: veniturile per actionar (patron) si veniturile per salariat, pentru a cunoaste eficienta muncii angajatilor.
Dar exista exemplul Nokia, care si-a inchis o fabrica din Germania, unde platea salarii in medie de 2000 de euro, pentru a se implementa in Romania si pentru a plati salarii de 8-10 ori mai mici, pentru munca identica. Ce explicatii are statul roman pentru aceasta situatie? Cum se stabileste nivelul de salarizare in Romania? In functie de performante sau in functie de dorinta de a exploata cetateanul roman?
Nu exista criterii obiective care sa fi fost luate in considerare atunci cand s-a stabilit salariul minim pe economie. Romanii muncesc mai mult decat germanii, italienii, britanicii etc, dar pe bani mai putini. Si asta e tot. Statul favorizeaza bogatii garantand saracia generalizata. Salariul minim a fost impus de catre statul roman pentru a putea fi folosit drept baza si pretext de catre patroni pentru salariile mici din Romania.
In Romania nu sunt impuse prin lege al 13-lea si al 14-lea salariu, desi salariile sunt printre cele mai mici din UE. In multe tari occidentale, al 13-lea salariu si al 14-lea salariu sunt legiferate astfel: al 13-lea salariu se acorda de obicei in luna decembrie, iar al 14-lea salariu este pastrat de catre firma, fiind acordat angajatului atunci cand acesta se transfera la alta firma sau atunci cand cand angajatul iese la pensie (Adica un angajat care a lucrat 10 ani intr-o firma si incheie contractul cu acea firma, primeste de la firma de 10 ori al 14-lea salariu; un angajat care iese la pensie dupa 30 de ani de munca intr-o firma primeste de la firma 30 de salarii!). De ce nu se procedeaza la fel si in Romania?
De ce avem numai preturi din occident si nu avem si salarii ca in occident? Nu este evident ca preturi mai mari si salarii mai mici inseamna profituri mai mari pentru patroni?
Exista firme care obtin in Romania profit de sute de milioane de euro. Exista patroni milionari sau chiar miliardari in euro. Exista patroni care obtin anual venituri de milioane de la firmele pe care le detin. De ce nu se impoziteaza si profiturile nete pe timp de criza (sau oricand), cu ajutorul taxei de solidaritate? De ce sa fie exceptati tocmai bogatii de la impozitare, in timp ce se doreste impozitarea muritorilor de foame? Unde este componenta sociala a statului roman? Are statul roman o statistica a cetatenilor care isi permit un trai decent? Cati cetateni romani au un trai decent muncind in Romania?
Profiturile nete ale firmelor reprezinta veniturile patronilor sau actionarilor; multe dintre ele se pot incadra ANUAL intre sute de mii de euro si sute de milioane de euro. Astfel de venituri nu sunt "nesimtite", mai ales in raport cu salariile din Romania? Nu sunt create tocmai prin subsalarizarea cetateanului roman?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu