Se afișează postările cu eticheta CE de fotbal. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta CE de fotbal. Afișați toate postările

luni, 20 iunie 2016

Un nou moment de dreptate in fotbalul si in sportul romanesc postdecembrist

Odata cu plecarea acasa a echipei Romaniei de fotbal, eliminata pe merit dupa meciul cu Albania, s-a facut inca o data dreptate in fotbalul si in sportul romanesc, ambele traind dupa 1990 din amintirile de pe vremea comunismului si din propaganda ieftina pentru suporteri exaltati si spalati pe creier.

Din start trebuie spus ca aceasta infrangere si necalificare nu este o drama nationala, dupa cum un succes nemeritat nu ar fi trebuit tratat ca o victorie nationala, ci mai degraba ca o ironie a vietii cotidiene.

Sportul presupune o disputa intre doua echipe, iar echipa de profesionisti... amatori a Romaniei a dovedit cu prisosinta ca e mai slaba decat echipa Albaniei.

Pentru mine este uimitor cum niste jucatori asa zis profesionisti nu au nici macar conditie fizica, tot asa cum a fost uimitor sa vad ca portarul Tatarusanu era peste tot mai putin in poarta.

Dar acestea sunt problemele jucatorilor si antrenorilor, nu cred ca e treaba celor de pe margine sa sfatuiasca jucatorii sa aiba o pregatire fizica superioara si sa acopere corect terenul de joc.

Daca o echipa de asa zisi profesionisti ai fotbalului considera ca poate face performanta fara sa se agite prea mult pe teren, atunci cred ca aceasta este exclusiv treaba jucatorilor.

Multi jucatori pot fi mai rudimentari din punct de vedere tehnic, dar atat timp cat se lupta pentru fiecare minge, se poate spune ca dau tot ce pot pe teren. O echipa care nu stie sa lupte nu merita sa se califice. Albania a luptat pana la capat si a invins, jucand cum speram noi sa vedem Romania. La prezentarea echipelor m-am amuzat de numele jucatorilor Sadiku (ce nume de legenda!) si Lila (mai lipsea Axinte de la Vacanta Mare, cel cu caciula tip bostan), dar in teren primul a marcat din centrarea celui de-al doilea si cu asta cei doi ne-au redus la tacere.

Sigur ca urmeaza analize "serioase" si se va redescoperi ca fotbalul romanesc se zbate intre blaturi, insolventa si faliment, spre deliciul "oamenilor de afaceri din fotbal" si spre disperarea fraierilor care sunt alaturi de achipa favorita.

Dar atat timp cat tata Puiu (devenit dupa acest meci tata Puju) se declara multumit ca a ajuns pana aici (poate pe buna dreptate), atunci nu vad de ce ar avea suporterii si jurnalistii alte pretentii. Echipa Romaniei a avut ca obiectiv necalificarea si a reusit.

Tata Puju nu mi-a placut niciodata, chiar daca este considerat antrenorul cu cele mai mari performante la echipa nationala. Daca privim in urma, in 1994 a reusit sa NU ajunga intre primele 4 echipe din lume desi in sferturi Romania, cu cea mai buna echipa a sa din toate timpurile, a condus cu 1-0 Suedia si avea un jucator in plus pe teren!

Dar asa-i in fotbal si in viata. Atunci Iordanescu culegea lauri pentru performante cu gust amar si mai primea cate o stea pe epoleti, acum nu i se va retrage vreo stea pentru participarea ridicola la acest turneu final. Dar meciul cu numarul 100 de la nationala l-a definit foarte bine ca antrenor, tot asa cum i-a definit pe jucatori ca sportivi si cum a definit Federatia Romana de Fotbal ca organizatie.

Pe site-ul FRF, http://www.frf.ro/, am vrut sa vad numarul de fotbalisti legitimati. Ca si in alte sporturi, aceasta informatie este cenzurata, site-ul fiind organizat in stil de presa on-line, prezentand la inceput fotografii colorate ale contraperformerilor, iar la sectiunea "Membrii FRF" fiind enumerate adresele cluburilor si asociatiilor judetene de fotbal.

Formal am sperat ca Razvan Burleanu sa schimbe ceva in fotbalul romanesc, sa aduca un suflu nou (cum spune cliseul), conform programului cu care s-a prezentat pentru a castiga sefia FRF si care ar corespunde ca directii de dezvoltare. Dar, dupa cum se vede, programul a fost facut mai degraba din motive electorale. Asta nu inseamna ca ar fi fost mai bine cu infractorul Gheorghe Popescu, care nici macar nu a prezentat vreun program cu ocazia depunerii candidaturii pentru sefia FRF.

In concluzie, atat poate fotbalul romanesc, cam tot atat cat poate si statul roman, semn ca putem avea fara nicio grija si alte treburi si distractii in viata. Vremea este prea frumoasa pentru a fi tintuiti in fata televizorului ca sa vedem cum dau unii cu stangul in dreptul pe salarii nesimtite, in timp ce altii sunt haituiti si umiliti pe la locurile de munca pentru salarii ridicole...

marți, 14 iunie 2016

Violenta din jurul fotbalului, vesnic incurajata de autoritati

Ieri ne-am uitat la lumea "civilizata" americana", azi (14.Iunie.2016) ne uitam la lumea "civilizata" din spatiul european.

De foarte multa vreme nu ma mai intereseaza in mod deosebit fotbalul si sportul comercial in general. Cam de cand am realizat ca intrecerea de orice fel nu mai e comptetitie. Pe de o parte, exista senzatia ca unele competitii sunt controlate total de diriguitori. Pe de alta parte, performanta sportiva depinde foarte mult de tehnologie. De exemplu, de "sucul de portocale" la care au acces sportivii.

Asa ca in cadrul sportului din zilele noastre totul se invarte in jurul banilor si s-a creat o adevarata industrie care fabrica invingatori, in timp ce perdantii fac act de prezenta.

Asa zisul sport a devenit din acest motiv o mare plictiseala. Vesnicii aspiranti la victorie care nu au acces la tehnologie nu reusesc sa atinga niciodata nivelul celor care beneficiaza de suportul cuceririlor stiintifice, deci competitiile sunt in general previzibile.

Cum cliseele jurnalistice s-au epuizat demult, stirile din asa zisul sport cauta senzationalul in scandaluri de tip tabloid si in violenta.

Iar violenta din jurul sportului, prin prisma stirilor, pare sa fie tolerata si incurajata de autoritati.

Violentele stradale si incaierarile sinistre dintre asa zisii suporteri ai unor echipe nationale la Campionatul European de Fotbal din Franta ilustreaza foarte bine acest lucru.

Dupa cum se vede, pretentia ca Europa este o zona civilizata este cam falsa. Incidentele violente de la Campionatul European de Fotbal din Franta denota primitivismul crancen in care inoata niste retardati, oricat acces ar avea la tehnologii de varf cum ar fi automobilul, tableta, zborurile aeriene sau televizoarele 4k. De unde se vede ca faptul ca o gramada de redusi mintal violenti au posibilitatea sa-si cumpere rodul inteligentei unora nu-i transforma in mod automat nici in genii si nici in civilizati.

Este socant ca acest comportament violent al unor spectatori de meciuri de fotbal se manifesta practic dintotdeauna, iar autoritatile nu au facut niciodata nimic. Nici pentru a educa primitivii, nici pentru a se interveni in forta, cu eficacitate si pentru a trimite dupa gratii, dupa caz, sute sau mii de descreierati violenti.

Cu atat mai ciudat este comunicatul procurorului sef din Marsilia (facut parca in stil romanesc), care sustine ca o gramada de rusi deveniti extrem de violenti cu ocazia meciului Anglia-Rusia nu pot fi arestati pentru ca ar face parte din trupe paramilitare:
 
"Este foarte greu să îi arestăm. Nu spun că sunt profesionişti, dar sunt foarte bine antrenaţi"

(sursa, de exemplu: http://www.curierulnational.ro/Extern/2016-06-14/Procuror+sef+din+Marsilia%3A+Huliganii+rusi+au+fac+parte+din+trupe+paramilitare; titlul de pe sursa cuprinde formula stranie: "Procuror şef din Marsilia: Huliganii ruşi au fac parte din trupe paramilitare").

Pai, cam ce inseamna acest comunicat? Inseamna, de exemplu, ca trupele paramilitare sunt mai presus de lege. Mai inseamna ca fortele de ordine franceze sunt gata sa faca fata gospodinelor si batranilor, eventual chiar si persoanelor cu handicap. Adică ăstia sunt tot ăia care au pretentia să lupte cu terorismul? Mai inseamna ca simplul cetatean este frunza in vant, la cheremul "paramilitarilor". Mai inseamna ca pretentia ca statul garanteaza cetatenilor proprietatea, viata sau integritatea fizica si psihica este o gluma proasta si un pretext pentru a percepe taxe si impozite de la fraieri.

Mie mi se pare ca vad o bunavointa exagerata si suspecta a autoritatilor (nu doar franceze si nu doar in acest caz) fata de cetatenii violenti din jurul sportului, care prezinta un evident urias pericol social.

M-as mira ca autoritatile de oriunde sa incerce sa descurajeze in mod real si total violenta din jurul sportului, tot asa cum nu se incearca descurajarea violentei din jurul religiei.

Cred ca astfel de situatii ar putea fi atenuate si reduse la minim doar de comportamentul mai responsabil al celorlalti iubitori de sport si al cetatenilor in general.

Dar e greu de crezut ca s-ar putea forma un curent de opinie anti violenta, ca numarul spectatorilor de pe stadioane ar incepe sa scada din cauza violentei din tribune si din orase si ca, de exemplu, lumea ar ajunge sa strige pe stadioane catre nesanatosii violenti "Ne e scarba de voi!".

Mentalitatea cetateanului obisnuit in privinta fenomenului sportiv este formata in jurul orgoliului, nationalismului sau regionalismului (chiar si la nivel de cartier sau de bloc).

La nivel de competitii internationale nu am inteles de ce (cu exceptia propagandei si a manipularii politice), dar victoria unei echipe nationale sau a unui conational trebuie sa fie obligatoriu victoria fiecarui cetatean, in timp ce infrangerea trebuie perceputa ca o drama globala.

Imaginile cu suporterii echipei invinse distrusi, care plang sau se tavalesc in chinuri, mi se par nefiresti, ca sa nu zic ridicole. Chiar nu exista drame mai mari pe lumea asta decat o infrangere la meci? La fel si circul de dupa competitie, cand suporterii invaingatorilor isi bat joc de suporterii invinsilor, de parca suporterii au castigat sau au pierdut meciul.

Fenomelul sportiv a devenit irational de prea multa vreme, iar violenta din jurul sportului a devenit manifestarea irationala extrema.

Nici nu mai conteaza ca pe terenul de fotbal se joaca mai mult teatru sinistru si ca nu exista un spectacol sportiv pe teren. In fotbal lumea asteapta sa treaca 90 de minute in general anoste, dupa care singurul lucru care conteaza este rezultatul.

Sportul si sportivitatea nu prea se mai regasesc. Cati suporteri ai unei echipe ar avea curajul sa stea printre suporterii echipei adverse? Nu este normal asa ceva? Nu asta inseamna sportul si sportivitatea? Si atunci ce ar trebui sa insemne? Razboi? Ce fel de razboi? Paramilitar, hibrid, "sportiv"?

miercuri, 27 iunie 2012

Portugalia

Mai e putin pana la prima semifinala de la Campionatul European de Fotbal, asa ca mai pot sa fac un pronostic.

1. Portugalia
2. Germania

Sigur ca favoritele principale sunt Spania si Germania, dar distractia conteaza. Sa gandim pozitiv: poate ca Portugalia va pierde astazi si pronosticul meu va fi infirmat repede :)