Sanse inexistente pentru cresterea semnificativa a numarului de locuri de munca in Romania

Iohannis si Ponta cauta in aceste zile in Franta si in SUA investitori straini pentru Romania.

Niciodata nu mi-a placut acest principiu, de a cauta exclusiv investitori straini pentru Romania. Ne face sa parem idioti ca natie. Ceea ce nu pare sa fie departe de adevar, intr-o tara dominata de coruptie si lipsita de strategii si idealuri pozitive.

De ce nu putem avea si proprii investitori romani?

Intre romani exista atatia imbogatiti peste noapte, atatia milionari din contractele cu statul, regi ai asfaltului, atatia dezvoltatori. Exista un top 300 al milionarilor romani, a caror avere cumulata se ridica la circa 22,5 miliarde de dolari. Si atunci, cum se face ca acestia nu isi extind afacerile in Romania si nu ocupa nise economice intr-o tara in care exista atata saracie si lipsuri?

Raspunsul nu e greu de aflat: afacerile din afara blaturilor cu bani publici nu sunt deloc rentabile. La cata fiscalitate exista in Romania, numai escrocheriile supraevaluate sunt cu adevarat rentabile. In rest, munca de sclav pe bani putini. Din acest motiv, al banilor putini, in Romania domina afacerile destinate preponderent exporturilor, de exemplu cele din domeniul auto. Grupul Renault si-a inlocuit o parte din forta de munca bine platita din Franta cu forta de munca mult mai prost platita din Romania sau din alte state. Productia de la Dacia este destinata in special strainilor, relativ putini romani avand la nivel national puterea de cumparare necesara achizitionarii unei Dacii noi.

Si atunci, exista sanse reale sa vina investitori straini in Romania?

Sa fim seriosi, intr-o tara atat de corupta si cu o legislatie atat de volatila investitorii seriosi nu au in general ce cauta. In Romania nu pot exista decat specialisti in evaziune fiscala, creatori de firme fantoma, cotizanti la institutiile de control ale statului mafiot totalitar, parteneri mafioti ai institutiilor de control ale statului mafiot totalitar.

Ma uitam pe niste grafice de pe sursa http://www.zf.ro/eveniment/premierul-ponta-si-presedintele-johannis-bat-la-usa-marilor-puteri-din-pacate-americanii-si-francezii-si-au-redus-intr-un-an-investitiile-in-romania-cu-1-5-miliarde-de-euro-13814181.

Conform acestei surse, SUA sunt pe locul 13 in topul investitorilor straini, cu un stoc al investitiilor directe absolut ridicol, de circa 1 miliard de euro. Stocul investitiilor directe al SUA in Romania a inregistrat un maxim de 1,8 miliarde de euro in 2012. Ridicol de putin in raport cu forta economiei americane si mai ales in raport cu valoarea de piata a unor mari companii americane (de sute sau de zeci de miliarde de dolari).

De exemplu, Apple a depasit acum doua zile o capitalizare de piata de 700 de miliarde de dolari, fiind cea mai valoroasa companie din lume. Exxon Mobil avea o valoare de piaţă de 385,4 miliarde de dolari, fiind a doua companie ca valoare de piata din lume.

In acest caz, ce inseamna miliardul de euro investitii directe in Romania? Inseamna ca investitorii americani fug de Romania, mai putin Bechtel care si-a luat cascavalul oferit cu generozitate transpartinica de statul mafiot totalitar roman, nefacand mai nimic...

Investitorii francezi au avut un maxim al stocului de investitii directe de circa 5,3 miliarde de euro, tot in 2012. Dar acum acest stoc a mai scazut cu circa 700 de milioane de euro. Prezenta mai mare a investitiilor franceze se explica, asa cum am aratat deja, in special datorita industriei auto si a grupului Renault care a preluat intreprinderea Dacia de la Mioveni si care are tot interesul sa produca ieftin in Romania si sa exporte apoi "la pretul pietei" peste tot in lume.

In concluzie, sanse minime sa se creeze locuri de munca in numar semnificativ in Romania datorita investitorilor romani sau straini. Adica romanii care sunt acum saraci sunt condamnati in continuare la saracie.

Oare ce sanse are un roman fara loc de munca sau cu un loc de munca prost platit (salariul minim pe economie) la o viata mai buna? Cred ca presedintele tuturor romanilor sau primul ministru ar trebui sa raspunda in primul rand la aceasta intrebare, dincolo de circul politic cu politicieni neurmariti sau arestati.

Insolventa si faliment 2012

Cum au mers afacerile in Romania anului 2012?

Aflam de pe sursa http://www.zf.ro/companii/lista-celor-mai-importante-firme-intrate-in-insolventa-in-2012-10410221 ca:

"Mic.ro, Hidroelectrica, Tnuva, Pagini Aurii sau Romstrade, o serie de dezvoltatori imobiliari si alte peste 15.000 de firme de diverse categorii nu si-au mai putut plati datoriile în acest an si au fost nevoite sa ceara insolventa, iar o parte dintre ele au încetat definitiv activitatea."

1. Dupa cum vedem, Dinu Patriciu, cel mai bogat om din Romania, nu a fost in stare sa faca un lant de supermarcheturi in genul Kaufland, Mega Image, Carrefour etc, desi dispunea de fondurile necesare. A preferat sa faca o investitie penibila si sortita din start esecului. Inca o dovada ca activele create in vechiul regim erau mult mai valoroase decat vrea propaganda politica postdecembrista sa se creada si ca "mormanele de fiare vechi" se creaza numai in capitalismul postdecembrist, de exemplu la Mic.ro.

O povestioara despre "comertul civilizat" de la Mic.ro o gasim pe sursa
http://www.romanialibera.ro/blog/serban.buscu/mici-gainarii-la-mic-ro-211915.html:
"Pe lângă faptul că a readus în actualitate spiritul tradiţionalei băcănii de la colţul străzii , reţeaua mic.ro, a celui mai bogat român, Dinu Patriciu a mai reuşit ceva. A renăscut spiritul tradiţionalului bişniţar de la colţul străzii. Acesta din urmă, asemeni reţelei mic.ro din ziua de astăzi practica unul, două, nouă sau mai multe preţuri pentru acelaşi produs, în funcţie de “inteligenţa speculativă “ a clientului şi de propriile interese financiare. La mic.ro, de exemplu, berea la sticlă vine cu două preţuri şi anume unul afişat în vitrină şi unul care este plătit efectiv.

Aceasta pentru că preţul din vitrină nu include şi costul recipientului de sticlă. Dar aşa se întâmplă peste tot, veţi spune. Da, doar că la mic.ro “ sticlele de sticlă” nu sunt primite înapoi, motiv pentru care clientul nu îşi poate recupera banii plătiţi pe recipient şi nici măcar nu poate folosi recipientul drept garanţie pentru o altă bere. Binenţeles că, dacă respectivul client nu întreabă ce se întâmplă cu garanţia plătită nimeni nu îi explică nimic.

Şi astfel reuşeşte mic.ro să vândă o bere de 2 lei, cu 3,5 lei."

2. Inca un caz aproape uluitor de insolventa fara... concurenta: Hidroelectrica. Despre aceasta societate, sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidroelectrica ne informeaza ca:

"Hidroelectrica este o societate comercială pe acțiuni cu capital integral de stat în autoritatea Ministerului Economiei și Comerțului din România, a cărei obiect de activitate este producerea de energie electrică și furnizarea de servicii în domeniul hidroenergiei. Compania a devenit societate comercială independentă în iulie 2000, prin reorganizarea CONEL.

Compania administrează 326 centrale hidroelectrice și stații de pompare[1], ce însumează o putere instalată de 6.325 MW[2]. Cu o producție medie anuală de 19.772 GWh[3] generată în 12 sucursale, Hidroelectrica furnizează circa 22% din producția de energie electrică a României, fiind cel mai mare producător local de energie[4]. În anul 2008, compania a produs 17 TWh[5].

În noiembrie 2007, Hidroelectrica se afla pe locul 6 în topul celor mai valoroase companii din România, fiind cea mai valoroasă companie cu capital de stat, evaluată la 3,5 miliarde de Euro, cu 30% mai mult decat în anul 2006[6]."
...
"În anul 2004 a început privatizarea prin vânzare a 150 de micro-hidrocentrale. Au fost organizate licitații la care au participat firme românești si din străinătate. Până în august 2009, au fost vândute 87 microhidrocentrale[7]. Microhidrocentralele sunt unități de producție care au capacități sub 10 MW[8]."

Despre modul de operare sau mai bine zis de falimentare al companiei Hidroelectrica aflam de pe sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Hidroelectrica:

"Controverse

• Afacerea Hidroelectrica - ENOL Group se opreste la tribunal, 22 august 2006, Afrodita Cicovschi, Cotidianul

În loc să vândă energia pe care o are de vândut pe bursă, așa cum prevede Legea energiei, compania vinde mult mai ieftin, preferențial, către anumite companii. Beneficiarii sunt aleși după niște criterii necunoscute – presa a putut doar poza unul din ei ieșind din limuzina unui ministru [3] Bogdan Buzăianu Energy Holding, în limuzina lui Radu Berceanu Cațavencu, 14 Noi 2009
Hidroelectrica a vândut energie electrică sub prețurile de pe piață, în cantități care au depășit producția proprie disponibilă, și a achiziționat energie la prețuri peste cele din piață pentru a acoperi contractele sale de vânzare, iar din această afacere a pierdut aproape 900 de milioaane de lei, cel puțin. Concluzia apare într-un raport al SAR. 22 aprilie 2011, Teodora Țugui, Cotidianul
26 iunie 2011 - Fondul Proprietatea a dat în judecată Hidroelectrica pentru contractul încheiat de producătorul de energie cu ArcelorMittal Galați vizând livrarea de electricitate. La finele anului trecut, mai exact la 29 decembrie, Hidroelectrica și ArcelorMittal au încheiat un contract pentru livrarea unei cantități uriașe de energie, 1,75 TWh, la un preț cu 25% sub media pieței. [4]
29 martie 2011 - Comisia Europeană bănuiește că tranzacția prin care Hidroelectrica livrează electricitate combinatului ArcelorMittal la un preț cu 30% sub media pieței ar putea fi ajutor de stat ilegal și a trimis României întrebări pe această temă. [5]
26 iulie 2011 - Contractele secrete ale Hidroelectrica au fost scoase la lumină de Fondul Proprietatea. Intermediarii Energy Holding și Alpiq au contracte pentru 30% din producție la preț preferențial. [6]

• Hidroelectrica, obligată în instanță să reia livările de energie către doi "băieți deștepți", 7 august 2011, Florentina Bălăceanu, Adevărul
• A picat primul „băiat deștept” care are contract cu Hidroelectrica: EuroPec, 26 iunie 2012, Adina Vlad, Adevărul

Dosare

• Dosarul prizelor „Siemens”, trimis de trei ori la Curtea Constituțională, 27 Octombrie 2011, Virgil Burlă, Evenimentul zilei

Saga „băieții deștepți”

• Hidroelectrica, gata să scape de "băieții deștepți", 13 decembrie 2011, Dinu Boboc, Evenimentul zilei
• Misterioasele afaceri cu energie: Trei oameni au făcut 135 mil. euro. O firmă conectată la curent ieftin a făcut de 4 ori mai mulți bani decât Hidroelectrica, 4 iulie 2012, ZF Corporate

Evenimente majore

• Situație inexplicabilă la Hidroelectrica: cel mai valoros activ al statului român își cere insolvența. Directorul general spune că nu cunoaște detalii despre dosar, 18 iunie 2012, Roxana Petrescu, Ziarul financiar
• Ministerul vorbește: Decizia intrării în insolvență a Hidroelectrica a fost luată de consiliul de administrație, 18 iunie 2012, Roxana Petrescu, Ziarul financiar
• Rezultatul a zece ani de management dezastruos la Hidroelectrica: cea mai mare companie de stat cere intrarea în insolvență, 19 iunie 2012, Roxana Pricop, Ziarul financiar
• Rețeta dezastrului la Hidro și Oltchim, 22 iunie 2012, Lucian Davidescu, Evenimentul zilei"

Deci cam asa se fura munca celor care au construit, de exemplu, complexul hiroenergetic "Portile de Fier" prin anii '70. Dar asa se scrie istoria: Ceasca era "dictator" pentru ca pe vremea lui s-au creat activele Hidroelectrica, iar staful mafiot postdecembrist este format numai din "democrati superbi" si "luptatori pentru drepturile omului" pentru ca... fura bine.

3. Exista investitorii straini care nu prea se descurca cu afacerile prin Romania. Conform sursei
http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-11159240-producatorul-lactate-tnuva-romania-cerut-falimentul-marti-avut-primul-termen-instanta.htm, aflam ca:

"Potrivit Globes, Tnuva a investit din 2005 aproximativ 300 milioane sekeli (60 milioane euro) in Romania, iar retragerea de pe piata este una dintre primele chestiuni de care se va ocupa noul presedinte al companiei, Slomo Rodev.
...
Globes nota ca Tnuva a fost afectata sever de efectele crizei mondiale in Romania, compania reusind cu greu sa concureze cu importurile de lactate mai ieftine. Totodata, potrivit publicatiei israeliene, productia Tnuva Romania era cu 50% mai scumpa decat a lactatelor romanesti."

Daca am inteles eu bine, Tnuva a investit 60 de milioane de euro intr-o afacere cu lactate in Romania, desi lactatele de import erau mai ieftine, iar lactatele romanesti erau cu 50% mai ieftine?! Mai mult decat interesant.

4. Despre cauzele intrarii firmei Pagini Aurii SA in faliment se stiu putine lucruri. Avea o pozitie dominanta pe sectorul ei de activitate. Sursa http://www.actualitateaprahoveana.ro/editia-electronica/economic/falimentul-si-dizovarea-revistei-pagini-aurii-adevarata-fata-a-publicitatii-din-romania-06208 ne informeaza ca:

"Pagini Aurii SA a ocupat, ani de zile, o poziţie principală în piaţa naţională de media-publicitate-anunţuri. Starea falimentului pieţei de print din România, de la ziare până la publicaţiile dedicate anunţurilor, se regăseşte perfect şi în povestea insolvenţei Pagini Aurii."

5. In final, constatam ca nici macar o firma abonata la banii publici nu poate supravietui in Romania. Conform sursei https://ziaruldeinvestigatii.ro/blog/posts/romstrade-isi-baga-in-faliment-propriii-parteneri,

"Una dintre cele mai mari firme care activează în domeniul infrastructurii, respectiv în construcţia şi reabilitarea de drumuri, Romstrade, patronată de omul de afaceri Nelu Iordache, a înregistrat anul trecut şi anul acesta împotriva sa nu mai puţin de 23 de dosare, iniţiate de un număr de 25 de societăţi creditoare, având drept obiect cererea de declanşare a procedurii de intrare în insolvenţă a firmei.

Compania, înregistrată în comuna Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu, nu şi-a achitat datoriile băneşti faţă de diverşi subcontractori care i-au furnizat produse, dar nu şi-au primit banii de cel puţin şase luni. Romstrade a primit de la stat, în ultima perioadă de timp, contracte care însumează peste 250 milioane de euro, pentru diverse lucrări de infrastructură, cum ar fi drumul Transalpina. Pentru Romstrade sumele datorate nu sunt mari, dar pentru firmele mai mici care au avut contracte cu firma lui Iordache neplata banilor de atâta amar de vreme poate însemna condamnarea la faliment."

Statul roman - dusmanul cetateanului roman (15)

Pe vremea socialismului era o lozinca: "Nici munca fara paine, nici paine fara munca.".
Pe vremea... capitalismului contemporan s-a facut, in sfarsit, dreptate:
"SI PAINE FARA MUNCA, SI MUNCA FARA PAINE.".

In plus, cei care ofera munca fara paine pentru a avea la discretie paine (case, masini, bani in conturi, viata de lux) ofera si umilinta si batjocura nelimitata.

Ultima masura a dorintei statului de a batjocori si umili cetateanul este modul in care statul intelege sa colecteze taxe din drepturi de autor. Televiziunea si ziarele sunt pline de comentarii negative pe aceasta tema.

Pentru mine (si, din pacate, pentru foarte putini catateni) este evident ca modul de functionare a statului roman este unul terorist. De 20 de ani statul roman practica terorismul economic. Acest delict nu exista in codul penal, pentru ca statul roman ar deveni instantaneu statul infractor. Dar acest delict exista si se comite in Romania zi de zi. In ce mod?

Modul in care opereaza terorismul economic in cadrul statului roman este DEVALORIZAREA CONTINUA A MUNCII in paralel cu cresterea taxelor. Care este urmarea unui astfel de sistem? Falimentul de masa, cetateni muritori de foame, cetateni fara adapost, cetateni fara asistenta medicala, cetateni fara asistenta juridica... In general, o majoritate a cetatenilor pentru care viata este doar o asteptare a mortii.

Responsabilii de terorismul economic sunt urmatorii:

1. Statul roman, care considera ca actualul salariu minim pe economie este corect stabilit din punct de vedere economic (600 de lei net, 705 brut, daca nu cumva a devenit intre timp 600 de lei brut), desi acest salariu nu acopera cheltuielile minimale normale (chirie, facturi de apa, curent, incalzire, hrana, imbracaminte, incaltaminte, consumabile indispensabile - hartie igienica, de exemplu).
De retinut ca nici nu s-au adus in discutie alte cheltuieli care definesc un trai decent, cum ar fi: mersul la cinema, teatru, eveniment sportiv; cumpararea de pachete turistice (vacanta la munte sau la mare); accesul la servicii de intretinere personala (frizerie, coafor, tratamente corporale); cumpararea de produse electronice si atatea altele.
Si atunci, cum pot exista si prospera comertul si serviciile fara o baza de masa. Cum este posibil si normal ca majoritatea cetatenilor sa fie exclusi de la comert si servicii si sa fie obligati sa lupte pentru supravietuire, exact ca niste animale.
De amintit si faptul ca a te imbraca si a te incalta nu inseamna sa iti cumperi ce e mai ieftin si de calitate execrabila din magazin. Exista haine si incaltaminte de sute de lei bucata/ perechea. Nici a manca nu inseamna sa iti cumperi legumele si fructele odioase, patate si mucegaite, pe care comerciantii sinistri le ofera, probabil, "ca sa aiba si saracul ce manca", in timp ce legumele si fructele de calitate sunt la preturi prohibitive pentru majoritatea cetatenilor. Cine se uita la cozile de sarbatori din supermarket este rugat sa isi faca mai des cumparaturile din piete.

2. Patronii, proprietarii de afaceri.
Economia romaneasca este dominata de investitori straini, sectoare cheie (comunicatiile, industria auto, petrolul, comertul si altele) fiind preluate si controlate de cetateni straini. Acesti patroni si proprietari de afaceri nu au venit aici decat pentru interesul personal: profitul. Desigur, exista si patroni si proprietari de afaceri romani care urmaresc acelasi lucru: profitul. Toti acestia, mai mult sau mai putin complici cu statul, devalorizeaza munca. Exista metode specifice de operare, principale ar fi: angajarea fara forme legale, "convingerea" angajatului sa presteze ore suplimentare neplatite sau necompensate prin zile de odihna, inscrisuri false in cartile de munca (salariul minim pe economie pe cartea de munca, salariu mai mari in realitate - fara plata taxelor aferente la stat), neplata de catre firme a contributiilor angajatilor catre stat (cu consecinta ca angajatul de cele mai multe ori nici nu stie ca nu va beneficia de pensie pentru diverse perioade muncite).

3. Liderii sindicali.
In general acestia sunt persoane aservite puterii (sa ne amintim de exemplu, transformarile lui Miron Mitrea si Victor Ciorbea, care din lideri de sindicat au devenit "oameni politici"), a caror grija este sa convinga membrii de sindicat ca nu se pate face nimic si sa mimeze "negocieri" cu statul.
Singurul lider de sindicat despre care stiu ca a aparat drepturile salariatilor (imi cer scuze fata de cei nementionati pentru ca nu am auzit de ei) este Virgil Săhleanu, lider sindical ieşean, asasinat din ordinul conducerii firmei (SC Tepro SA Iasi) şi al investitorului extern care cumpărase pachetul majoritar de acţiuni (sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Virgil_S%C4%83hleanu).

Cazul Săhleanu constituie imaginea vie a modului de operare al "statului", "patronilor", "investitorilor straini". Sigur ca statul s-a dezis in final de asasinii care au actionat ca niste amatori, dar cehul Priplata a parasit linistit si fraudulos Romania (unde era controlul de la frontiera - institutie de stat?), nefiind extradat pana in zilele noastre. Isi mai aduce cineva aminte de Virgil Săhleanu (in caz ca a auzit de el)?