In declaratia de preasa din 13.Octombrie.2014, Presedintele Traian Basescu a afirmat, conform sursei
http://presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15269&_PRID=, ca Romania a cheltuit doar 7 miliarde de euro din cele 19 miliarde care alcatuiesc fondurile de coeziune alocate Romaniei pentru perioada 2007-2015, odata cu intrarea tarii noastre in UE.
Probabil ca putina lume stie ce inseamna Fondul de Coeziune, de aceea explic acest lucru in continuare. Acesta este un fond special al Uniunii Europene, destinat statelor membre mai putin dezvoltate (cum este si cazul Romaniei) pentru ca acestea sa-si reduca diferentele de dezvoltare economica si sociala in raport cu statele mai dezvoltate. Fondul de Coeziune este destinat in acelasi timp stabilizarii economiilor statelor membre mai putin dezvoltate ale Uniunii Europene.
Fondul de Coeziune este destinat finantarii retelelor transeuropene de transport definite ca prioritare de Uniunea Europeana si proiectelor de mediu sau care prezinta avantaje evidente pentru mediu (transport nepoluant, proiecte privind utilizarea surselor de energie regenerabila, proiecte privind reducerea consumului de energie si altele).
In concluzie, Fondul de Coeziune reprezinta niste bani donati Romaniei pentru proiecte de infrastructura, mediu, transport, energie. Acesti bani sunt donati Romaniei in masura in care autoritatile romanesti doresc sa acceseze acesti bani!
Realitatea ne arata ca autoritatile mafiote romanesti, compuse din dusmani si tradatori ai Romaniei si romanilor (si din nenumarati agenti acoperiti cu misiuni de interes national incert), refuza sa acceseze Fondul de Coeziune. S-au cheltuit de catre statul roman doar 7 miliarde din cele 19 miliarde de euro, in timp ce in Romania nu s-au construit autostrazi, desi constructia de autostrazi a fost zeci de ani folosita ca tema de campanie electorala si toate partidele politice s-au intrecut in promisiuni electorale mincinoase cu sute de kilometri de autostrazi.
12 miliarde de euro din Fondul de Coeziune nu au fost accesate si cheltuite de statul roman pentru realizarea de lucrari de interes public si european, intr-o tara cu atatea lipsuri ca Romania, dar Romania s-a imprumutat cu zeci de miliarde de euro de la Fondul Monetar international si de la alte institutii bancare! Este normal asa ceva?
Motivul pentru care autoritatile mafiote au refuzat sa acceseze banii europeni oferiti cadou Romaniei este simplu: banii europeni trebuie cheltuiti conform normelor europene si sunt foarte greu de deturnat, spre deosebire de banii publici romanesti care se pot cheltui discretionar conform normelor mafiote romanesti legalizate.
Adica, la fel ca in cazul licentelor Microsoft, statul mafiot roman a facut parteneriate mafiote public-private avand ca obiect "constructia" de autostrazi, in vederea furtului masiv de bani publici. S-au atribuit contracte prin negociere directa si s-au supraevaluat in mod deliberat costurile, pentru ca prada (banii publici furati aparent legal) sa fie impartiti apoi intre reprezentantii mafioti ai statului si reprezentantii mafioti ai firmelor partenere.
Cel mai bun exemplu de cheltuire mafiota, discretionara si in bataie de joc a banilor publici este "autostrada" Brasov-Cluj-Bors.
Sursa in limba romana (
http://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83), legata de aderarea Romaniei la UE, nu este deloc generoasa in detalierea acestui subiect, semn ca cenzura pe internetul in limba romana (intretinuta si controlata de servicii si de agenti acoperiti?) functioneaza din plin.
In schimb, sursa in limba franceza
http://fr.wikipedia.org/wiki/Adh%C3%A9sion_de_la_Roumanie_%C3%A0_l%27Union_europ%C3%A9enne care evoca aderarea Romaniei la UE (
Adhésion de la Roumanie à l'Union européenne), ne informeaza ca:
"De même le Parlement européen demanda des explications sur la façon dont les autorités roumaines ont octroyé à l'entreprise américaine Bechtel le contrat de construction d'une autoroute sur l'axe Brașov–Cluj–Oradea–Bors pour 2,5 milliards d'euros sans avoir organisé d'appels d'offre au préalable. En effet, il s'agissait là d'un non-respect flagrant de l'acquis communautaire en matière de marché public–d'autant que le chapitre «transport» venait d'être clos. De plus, ce choix de tracé s'opposait au tracé préféré par l'UE Brașov–Sibiu–Arad lequel avait été déclaré éligible au financement communautaire"!!!
Mai exact, Parlamentul European a cerut explicatii autoritatilor (mafiote) romanesti dupa ce acestea au incheiat cu intreprinderea americana Bechtel contractul de executie al autostrazii Brasov-Cluj-Bors (in valoare de 2,5 miliarde de euro) prin negociere directa, fara sa se organizeze o cerere de oferta in prealabil.
Pe de o parte, statul roman a incalcat flagrant normele Uniunii Europene! La vremea respectiva, Romania nu era membra a Uniunii Europene, care avea inca statutul juridic de Comunitati Europene. Dar Romania, in vederea integrarii in Uniunea Europeana, isi luase anumite angajamente in vederea restructurarii si reformarii statului roman in concordanta cu prevederile "Foii de parcurs" adoptate de Comisia Europeana in 2002.
Pe de alta parte, Romania a ales acest traseu (Brasov-Cluj-Bors) evitand traseul agreat de Uniunea Europeana (Brasov-Sibiu-Arad), care era eligibil finantarii din fonduri europene!!!
Care este istoricul acestei fraude majore cu bani publici numita "autostrada" Transilvania?
1.
"Pe 18 noiembrie 2003, Guvernul României a emis “Ordonanța de Urgență numărul 120 din 18 noiembrie 2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel Internațional Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov–Cluj–Borș”." (sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Autostrada_A3_%28Rom%C3%A2nia%29);
2.
"O lună mai târziu, pe 19 decembrie 2003 s-a semnat “Contractul de construire a autostrăzii Brașov–Cluj–Borș”, acord între Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., pe de o parte, și Bechtel Internațional Inc., pe de altă parte." (sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Autostrada_A3_%28Rom%C3%A2nia%29);
3. Parlamentul României a aprobat O.U.G. 120/18.11.2003 prin Legea numărul 32 din 5 martie 2004! Deci, Guvernul si Parlamentul mana in mana cu Bechtel!
4.
"Din cauza unor nereguli [!!!]
contractuale semnalate de Uniunea Europeană, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul Monetar Internațional, dar și de societatea civilă, în perioada ianuarie-martie 2005 s-a realizat o analiză a clauzelor contractuale. Acestea au fost renegociate cu reprezentanții investitorului în perioada mai-decembrie 2005, perioadă care s-a încheiat cu un amendament la contract. Datorită negocierilor, anul 2005 nu a adus niciun progres în evoluția lucrărilor" (sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Autostrada_A3_%28Rom%C3%A2nia%29).
Deci, Guvernul si Parlamentul au avizat ceva materializat intr-un contract cu nereguli!
5.
"În februarie 2006 s-a semnat “Acordul de Modificare al Contractului de Construire”, care, printre altele, prelungește termenul de finalizare din decembrie 2012 până în decembrie 2013. Lucrările s-au reluat în luna iunie 2006" (sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Autostrada_A3_%28Rom%C3%A2nia%29).
6. Spre deosebire de sursa in limba romana, sursa in limba engleza
http://en.wikipedia.org/wiki/A3_motorway_%28Romania%29 vine cu alte precizari:
"Bechtel controversy
The entire section was originally scheduled to be built by the American company Bechtel Corporation together with its regional partner Enka A.Ş. of Turkey. The contract was awarded in 2004 to the Bechtel Corporation by the Social Democrat Prime-Minister Adrian Năstase without an open bidding process, invoking "national security" as an excuse.[28] The estimated construction cost was 2.8 billion € in 2003 and it rose to 4.7 blillion € in a 2007 estimate.[29] Although officially the deadline was set for 2013, the final cost and finalization date remained unknown.[30]
As per the Romanian ministry of transportation, Anca Boagiu, the original contract was highly disadvantageous to the Romanian side. Following the contract renegotiation that occurred in June–July 2011,[31] Bechtel agreed to lower the building cost per kilometer by 50% down to 6.9 million euro.[32] Also it was decided that the American company will build only two segments (Borș – Suplacu de Barcău and Gilău – Câmpia Turzii), leaving all the other segments of the motorway open for tendering.[33]"
(surse secundare:
[28] "Autostrada Bors-Brasov, construita de Bechtel". EVZ.ro. 16 December 2003.
[29] "Autostrada Bechtel, mai scumpa cu 2 miliarde de euro". EVZ.ro. 7 August 2007.
[30] "Infrastructura: Finalizarea autostrazii Transilvania, o enigma si pentru Bechtel". ZF.ro. 14 December 2009.
[31] "Bechtel to continue works on two sectors of motorway in Romania". SeeNews.com. Retrieved 15 August 2011.
[32] "Bechtel built 54 km of Transylvania Motorway for EUR 1.25 billion, but agreed to renegotiate contract". Business Review. 5 August 2011.
[33] "Romania’s partnership with Bechtel ends". Nine O`Clock. 4 August 2011.)
In traducere:
"Controversa Bechtel
Întreaga secțiune a fost programată inițial pentru a fi construita de către compania americană Bechtel Corporation împreună cu partenerul său regional Enka A.Ș. din Turcia. Contractul a fost atribuit în 2004 pentru Bechtel Corporation de către primul-ministru social-democrat Adrian Năstase, fără un proces de licitație deschisă, invocând "securitatea națională" ca o scuză. [28] Costul estimat de construcție a fost de 2,8 miliarde € în 2003 și a crescut la 4,7 miliarde € într-o estimare din 2007. [29] Cu toate că oficial termenul limită a fost stabilit pentru 2013, a costurilor și de finalizare data finală a rămas necunoscută. [30]
Conform Ministrului român al transporturilor, Anca Boagiu, contractul inițial a fost extrem de dezavantajos pentru partea română. În urma renegocierii contractului care a avut loc în iunie-iulie 2011, [31] Bechtel a fost de acord pentru să reducă costurile de construcție pe kilometru cu 50%, pana la 6,9 milioane de euro. [32] De asemenea, sa decis că firma americană va construi doar două segmente (Borș - Suplacu de Barcău și Gilău - Câmpia Turzii), lăsând toate celelalte segmente ale autostrăzii deschise pentru ofertare [33].".
7. In iunie 2008, "autostrada" Transilvania, denumita ironic "autostrada Bechtel", era considerata gaura neagra a bugetului Romaniei, conform sursei
http://infrastructura.info/index.php?articol=%20Autostrada%20Bechtel,%20gaura%20neagra%20a%20bugetului%20Romaniei%20%20_articol1072.html.
Concret, in urma unui control efectuat de Ministerul Transporturilor si CNADNR,
"Raportul elaborat de inspectorii din minister a dezvaluit un sir lung de ilegalitati si greseli in urma carora, cu complicitatea sau din incompetenta partii romane, americanii au incasat sute de milioane de euro cu incalcarea legii sau nemeritat."!!!
"Unul dintre modurile in care americanii au profitat cel mai usor de pe urma acestui contract a fost prin exploatarea clauzelor care prevedeau penalitati de intarziere pentru partea romana. Inspectorii au constatat ca, in mai multe randuri, proiectantul Bechtel a modificat proiectul initial. Acest fapt a necesitat noi lucrari pentru utilitati, noi exproprieri etc pe care trebuia sa le faca partea romana. Normal, au existat intarzieri, deoarece modificarea proiectului dadea peste cap graficul de lucrari al CNADNR. Asta nu i-a impiedicat pe americanii de la Bechtel sa impuna penalizari de intarziere, de data aceasta in calitate de constructori, desi la originea acestor intarzieri stateau tot ei, in calitate de proiectanti."!!!
"Bani aruncati pe geam
Potrivit raportului, sutele de milioane de euro, destinate constructiei autostrazii, au fost deturnate sau folosite paralel cu legea. CNADNR a achitat sumele de 65.319.008 euro si 50.619.66395 lei catre Bechtel International Inc, fara a avea certificarea operatiilor efectuate de personal calificat si autorizat de Inspectoratul de Stat in Constructii conform Ordinului MLPTL nr. 488/2002, au constatat inspectorii. Aceste sume reprezinta contravaloarea facturilor din perioada iunie 2004 – noiembrie 2004, in care CNADNR nu a avut contract de supervizare a lucrarilor cu o firma de specialitate (JV Scetauroute-BCEOM) si nici nu a numit, prin decizie scrisa, personal propriu autorizat de ISC pentru urmarirea lucrarilor la autostrada Brasov-Cluj-Bors. O abatere cu impact si mai mare a fost constatata la suplimentarile de costuri. CNADNR a majorat valoarea finala a sectiunilor 2B si 3C din autostrada cu suma de 323 de milioane de euro in urma unor sedinte la care au participat reprezentantii Consiliului Tehnico-Economic (responsabil de constructia autostrazii) si ai CNADNR, fara a justifica sectiunile autostrazii Brasov-Cluj-Bors de la care se vor reloca sumele necesare. Justificarea era necesara pentru respectarea indicatorilor tehnico-economici aprobati prin HG nr. 1363/18.11.2003. In plus, ca ilegalitatea sa mearga pana la capat, nu a fost obtinut nici avizul firmei de consultanta - JV Scetauroute-BCEOM, aviz obligatoriu."!!!
"Consultanta inutila
Avizul firmei de consultanta, angajata pe bani grei, nu a fost solicitat nici cand CNADNR a platit o parte din penalitatile de intarziere. Compania romana a achitat catre Bechtel International Inc suma 9.287.077 de euro drept penalitati de intarziere, din care pentru suma de 179.25428 de euro nu a avut confirmarea firmei de consultanta JV Scetauroute prin IPC. Aceasta suma reprezinta contravaloarea facturii cu nr. 27/27.09.2006 emisa de Bechtel International Inc. Aceste penalitati au cuprins doua componente: penalitati de intarziere facturate de Bechtel International Inc dorita faptului ca CNADNR nu si-a indeplinit Conditiile Precedente ale Beneficiarului (CPB) si taxele de neutilizare a echipamentelor si utilajelor, in cuantum orar de circa 60% din valoarea tarifului perceput pentru cazul functionarii acestuia. Aceste taxe au fost platite inclusiv pentru cele 98 de autovehicule ce au fost incluse in Anexa nr 12 – „rate zilnice” din contract (autoturism Sedan: rata de lucru =8,03 Euro , iar rata de neutilizare=4,82 Euro). „In aceste conditii, Bechtel International Inc este mai interesat sa nu lucreze si sa nu efectueze lucrarile la autostrada Brasov - Cluj-Bors, intrucat poate factura sume importante fara a efectua nici o cheltuiala”, au concluzionat inspectorii de la Ministerul Transporturilor. La fel s-a procedat si cand CNADNR a achitat, fara avizul firmei de consultanta JV Scetauroute-BCEOM, 11 milioane de euro catre Bechtel International Inc., reprezentand Costuri Indirecte de Capital corespunzatoare perioadei iulie 2005 - mai 2006. In aceasta perioada lucrarile au fost oprite ca urmare a deciziei conducerii Ministerului Transporturilor, in exercitiu la aceea data, dar CNADNR a platit cate un milion de euro pe luna fara sa-si faca vreo problema."!!!
"Plati pentru „consultatii”-fantoma
Firma americana nu a fost singurul beneficiar al unor sume platite de partea romana fara justificare. Consultantul, JV Scetaurote – BCEOM, a primit, la randul sau, milioane de euro in perioada in care lucrarile erau oprite. Raportul corpului de control consemneaza ca CNADNR a recunoscut la plata si a efectuat catre JV Scetouroute – BCEOM plata sumei de 12.218.895 RON (din cei 12.233.088 RON facturati ), ce reprezinta contravaloarea facturilor din perioada iulie 2005 – mai 2006, cat lucrarile la autostrada Brasov-Cluj-Bors au fost intrerupte de catre Bechtel, desi JV Sceauroute– BCEOM nu a avut ce lucrari superviza. „CNADNR nu prezentat echipei de control documente din care sa rezulte ca s-au respectat prevederile art. 2.8. CS , al treilea alineat, din Sectiunea a V-a a contractului nr. 2562/31.08.2004 incheiat cu JV Scetauroute-BCEOM”, spune raportul. Mai mult, CNADNR a depasit, la data controlului, valoarea alocata JV Scetouroute – BCEOM prin Actul Aditional nr. 3 pentru a urmari lucrarile la sectiunile 2B si 3C, cu 5.351.057 RON. Suma a fost platita in afara valorii stabilita prin contract si reprezinta depasirea pana la data de 29.02.2008 a sumei de 58.081.805 RON - alocata prin Actul Aditional nr. 3 pentru sectiunile aflate in lucru - 2B si 3C."!!!
Deci bani publici aruncati, bani publici aruncati, bani publici aruncati! Cine raspunde pentru toate aceste ticalosii? Cum mai poate raspunde cineva pentru aceste ticalosii?
8. Sursa
http://www.ziare.com/bechtel/autostrada-transilvania/ce-s-ar-fi-putut-face-in-romania-cu-miliardul-de-euro-daruit-companiei-bechtel-1224868 titra
"Ce s-ar fi putut face in Romania cu miliardul de euro daruit companiei Bechtel".
Dupa care, mai informa:
"Ministrul Dan Sova a anuntat ca pana la sfarsitul lui aprilie se va negocia cu Bechtel modalitatea de incetare a contractului pentru Autostrada Transilvania. Un contract incredintat direct in 2003. Dupa noua ani, azi trebuia sa avem 415 kilometri de autostrada. Avem doar 52! Pentru aproape nimic am platit firmei Bechtel 1,3 miliarde de euro.".
Dar nimeni nu raspunde pentru nimic! Probabil pe motiv de securitate nationala! Ciudat cum securitatea nationala se apara cu pretul saracirii poporului roman si imbogatirii mafiei statale romanesti!
9. Contractul original cu Bechtel, desi facea parte din categoria informatiilor clasificate, s-a evaporat in vara lui 2013!!! Conform sursei
http://www1.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/Contractul+cu+Bechtel+de+negasit+DNA+trebuie+sa+gaseasca+vinovat,
"Contractul cu Bechtel, de negăsit. DNA trebuie să găsească vinovatul și prejudiciul de peste un milion de euro"!!!
Intre timp s-a asternut tacerea peste contractul de negasit. Acum, la mai bine de un an de la negasirea contractului, probabil ca nimeni din cadrul statului roman nu mai stie de vreo colaborare dintre Romania si Bechtel.
Mie imi plac telenovelele tip
"Este sau nu Ponta agent acoperit",
"Este sau nu Turcescu agent acoperit". Ma intreb in slujba cui sunt agentii acoperitii romani, in slujba statului si poporului roman? Sau doar in slujba statului mafiot roman? Poate ca ar fi bine ca serviciile secrete romanesti sa aiba purtatori de cuvant care, pe baza informarilor facute de servicii, sa exprime puncte de vedere clare si sa arate cine sunt vinovatii unor mari fraude cu bani publici, asa cum este parteneriatul statului roman cu Bechtel. Poate ca serviciile secrete ar trebui sa ne explice cum este posibil sa dispara un contract din categoria informatiilor clasificate. Protectia informatiilor clasificate nu intra in competenta nimanui? Nimeni nu raspunde de pierderea sau de distrugerea informatiilor clasificate?
Prea e ocult tot ce se intampla in Romania, mai ales in ceea ce priveste statul roman. Prea multe fraude ale varfurilor statului roman sunt evidente si prea multi mari infractori ai statului roman continua sa ne dea lectii de "democratie" in libertate.
Ca o concluzie, trebuie remarcat parteneriatul mafiot dintre statul roman si Bechtel, girat de Guvernul si Parlamentul Romaniei. Acest parteneriat a devenit o gaura neagra a bugetului Romaniei. Acest parteneriat este un exemplu tipic de functionare al statului mafiot roman, in dispret total fata de interesele nationale, in dispret total fata de cetatenii romani, in dispret total chiar fata de normele Uniunii Europene si de strategia Uniunii Europene. Singurul interes al statului roman este furtul masiv al banilor publici!
Statul roman refuza in forma continuata sa acceseze bani europeni in interes national, pentru a fura banii publici din bugetul Romaniei in interes personal. Guvernul si Parlamentul Romaniei au preferat sa ignore Fondul de Coeziune si finantarile Uniunii Europene pentru a fura banii publici din bugetul Romaniei! Este evident ca in cazul "autostrazii Bechtel" intreaga strategie de fraudare a banilor publici a fost stabilita la Bucuresti, de catre varfurile statului roman, care si-au cautat si gasit apoi un partener privat pentru asociere mafiota in vederea fraudarii banilor publici!
De aceea afirm ca statul roman postdecembrist reprezinta insasi crima organizata! Crima organizata la cel mai inalt nivel!
Ce inseamna alegerile prezidentiale din 2014? Ca romanii sunt siliti sa aleaga sau sa accepte in mod democratic viitorul lider al mafiei de stat?
De aceea, din nou intreb: decat un referendum pe tema reintroducerii unei monarhii abjecte si imorale, nu este mai bine sa se faca un referendum cu intrebarea:
"Doriti ca persoanele care compun mafia de stat, reprezentante ale autoritatilor centrale si locale corupte ale Romaniei, vinovate de fraudarea bugetului de stat si de distrugerea Romaniei si a romanilor, sa fie mitraliate la Targoviste?".
