A inceput editia 101 a Turului Frantei. Un bun prilej sa mai stau in fata televizorului. Deja s-a terminat etapa a treia, ultima pe teritoriul englez. La CM de fotbal nu m-am uitat la toate meciurile, nici macar la un sfert. Ma uit mai mult la cele care au o miza sau o valoare "sentimentala", uneori la cele cu echipele mai mici si mai putin cunoscute. Desigur, ma uit si la cele de acum, din fazele terminale.
Dar la Turul Frantei stau mai ceva decat o anumita categorie de public la telenovele. Turul s-a stabilizat pe o combinatie inspirata de sport, turism si "barfe" (diverse istorioare si comentarii din ciclism si de viata in general). Iar aceasta combinatie tinde sa se globalizeze.
Amuzamentul si neprevazutul completeaza ansamblul. De unde si interesul si placerea de a urmari aceasta competitie.
Anul acesta Turul a inceput cu trei etape in Anglia. Frumoase zonele pe unde au trecut ciclistii, din cate am vazut. Publicul a fost foarte numeros si entuziast. Vremea a fost frumoasa, mai putin la Londra (dar fara ceata, hi, hi!). Transmisia de la Londra mi s-a parut impresionanta. Orasul a fost pus la dispozitia Turului, fiind parcursi circa 25 de kilometri prin oras, inclusiv pe langa cateva dintre marile repere londoneze. Iar pe unde n-a trecut Turul, a trecut elicopterul televiziunii. Momentul englezesc al Turului Frantei a fost foarte reusit, dupa parerea mea.
Etapele programate ne-au introdus direct in competitie, neavand caracterul introductiv si usor amical din ultimii ani. In prima etapa sprinterul Marc Cavendish a provocat un incident la sprintul final de pe urma caruia tot el a avut de suferit, fiind silit sa abandoneze.
Am urmarit opiniile comentatorilor nostri de pe Eurosport si unele nu mi s-au parut in regula. S-a spus, de exemplu, ca la cel mai inalt nivel ciclist trebuie sa risti daca vrei sa castigi si sa fii cel mai bun. Dar cred ca sportul trebuie sa ramana sport si nu razboi. Adica respectarea minimala a unor reguli si sportivitatea ar trebui sa primeze. Dupa parerea mea, lupta seaca pentru obtinerea rezultatului distruge competitia sportiva. In cazul de fata, nu este normal ca un competitor sa ignore integritatea fizica a altor competitori (inclusiv a sa personala). Pe modelul asta, ar insemna ca este normal ca in Formula 1 sa intre unii in altii cu masinile.
In concluzie, dupa parerea mea astfel de atitudini agresive trebuie descurajate si sanctionate.
Legat de integritatea fizica a ciclistilor, am remarcat si unii spectatori care jenau ciclistii stand pur si simplu in drum. De cateva ori ciclistii au pus piciorul jos, fiind pur si simplu blocati. Nici asta nu este normal.
Tot pentru protectia ciclistilor, cred ca ar fi bine sa fie obligatorie purtarea unor cotiere, genunchiere si a altor echipamente de protectie. La vitezele la care se merge cred ca ar fi bine sa fie prevenita producerea de accidente grave.
Pana acum imi placeau in general reclamele de pe Eurosport din timpul Turului, axate pe sport si turism. Anul asta au aparut niste mizerii romanesti cu tocmai.ro si altele, care ma fac sa schimb canalul pentru doua minute, pana trec aceste momente neplacute.
Sunt curios sa vad daca si in acest an o sa-mi mai cada curentul tocmai in timpul Turului. Poate ca anul acesta se va schimba ceva. Momentan totul merge bine. Astept ca Turul Frantei sa intre in... Franta :) Nu am un favorit. De fapt, prea putin imi pasa cine va castiga. Pana la urma, cel putin pentru mine, Turul Frantei inseamna mult mai mult decat un invingator de o clipa.
luni, 7 iulie 2014
Turul Frantei, editia 101
Etichete:
ciclism,
ciclisti,
competitie,
Mark Cavendish,
sport,
televiziune,
televizor,
Turul Frantei,
Turul Frantei 2014,
viata de roman
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu