Nu e toata clasa politica la fel?

Dupa valul de anchete, dosare, retineri si arestari ale unor persoane care au detinut functii publice si care sunt suspectate de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave (fosta subminare a economiei nationale), spalare de bani, constituire de grup infractional sau aderare la grup infractional, mita si alte asemenea, au aparut la televiziuni tot felul de propagandisti si agenti de influentare a opiniei publice care incearca sa ne convinga ca nu toata clasa politica romaneasca este asa, ca urmaritii penal si arestatii.

Daca gandim foarte strict si chiar ingust, sigur ca nu toata clasa politica a participat la faptele de coruptie concrete de care sunt acuzati unii in acest moment. Dar acest lucru nici nu era fizic sau tehnic posibil. De exemplu, nu puteau toti politicienii sa dea semnatura pentru gaze ieftine, din moment ce nu aveau atributii in domeniu.

Dar putem extinde analiza activitatii politicienilor in raport cu prevederile Constitutiei Romaniei, cu interesul national si cu interesul cetatenilor.

Incepem cu Articolul 47 din Constitutia Romaniei, care se refera la nivelul de trai:

"Nivelul de trai
ARTICOLUL 47
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.".

Au luat politicienii din orice partid sau independenti măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent?

Faptele si rapoartele statistice arata ca minim 3.000.000 de romani sunt saraci si beneficiaza de ajutoare sociale alimentare de la UE; ca in Romania sistemul de sanatate este unul dintre cele mai primitive si mai neperformante din Europa; ca exista o lipsa crancena de locuri de munca; puterea de cumparare si salarizarea sunt printre cele mai scazute din Europa; infrastructura este una dintre cele mai primitive din Europa.

Tocmai aceste situatii atesta faptul ca toata clasa politica este la fel! Toti politicienii, din moment ce aceste situatii exista si nu se schimba niciodata, dispretuiesc simplii cetateni in slujba carora, chipurile, s-ar afla.

Sigur ca niciun politician nu e atat de dus cu pluta incat sa recunoasca pe fata ca il doare undeva de simplii cetateni.

Dar cati politicieni au luat cuvantul in Parlament si au condamnat aceste situatii odioase si sinistre care privesc Romania de azi? Nu ar fi trebuit sa existe o majoritate de parlamentari care sa ia cuvantul zi de zi si sa spuna, de exemplu, doar asta: "Trebuie combatuta saracia imediat!", "Trebuie create locuri de munca si atrasi investitori!", "Trebuie facute imediat autostrazi cu bani europeni!", "Hai sa ne ocupam de asta cu prioritate!". Cum poti sa fii parlamentar, sa cunosti aceste realitati ticaloase si sa le ignori intotdeauna?

In mod ipocrit Ponta sau alti membri PSD au vorbit despre aceste teme, dar doar pentru imagine si pentru a prosti lumea. Dar concret nu exista niciun program care sa se afle in derulare in aceste directii.

Exista programe politice in jurul carora sunt reunite gruparile politice actuale?

Victor Ponta spunea ca dupa rezultatul votului din Grecia a inteles ca trebuie sa se ocupe de crearea de locuri de munca. Adica de obicei guverneaza haotic si de forma, in liniste si consens. Adica altfel nu i-ar fi trecut prin cap asa ceva! De parca nu sunt extrem de necesare niste sute de mii de locuri de munca in plus in Romania! Dar iata ca unul cu o asemenea mentalitate este prim ministru si destinele romanilor si al Romaniei depind in acest moment de actiunile sale concrete.

Nici "specialistii" din PNL nu au un program de guvernare, desi incearca sa preia puterea si sa ajunga la guvernare! "Programul" PNL (probabil o alta colectie temporara de aiureli si demagogie pentru prostit lumea care se mai uita in gura lor) urmeaza sa fie gata pe 28.Februarie.2015, conform oficialilor acestui partid.

Ma intreb cat de iresponsabili si cat de indiferenti pana la nesimtire pot fi politicienii unui partid care, desi au alcatuit o grupare politica, nu au niciun program, nicio strategie de tara, niciun ideal (de interes national si cetatenesc, nu personal, de sifonare a banilor publici). Cum naiba poate crede cineva ca PSD + satelitii lui sau PNL + satelitii lui pot guverna in interes national si cetatenesc?

Isi pot schimba mentalitatea cei care au scuipat (figurat vorbind) pe cetateni de 25 de ani incoace?

Simplul fapt ca politicienii nu urmaresc ridicarea continua a nivelului de trai (sintagma folosita intotdeauna de PCR pe vremea comunismului!) arata, din punctul meu de vedere, ca politicienii comit in permanenta abuz in serviciu impotriva Romaniei si poporului roman.

Sunt oare parlamentarii romani dedicati intereselor nationale sau intereselor personale?

Este usor de verificat. Dupa ce prin referendum vointa poporului a cerut in 2009 un parlament unicameral cu 300 de parlamentari, in 2012 ne-am ales cu un parlament bicameral cu 588 de parlamentari! Cati parlamentari au cerut respectarea vointei suverane a poporului exprimata prin referendumul din 2009?

Sunt acesti 588 de parlamentari dedicati intereselor nationale sau intereselor personale?

Din nou este usor de verificat. Conform sursei http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Politicieni+penali/Parlamentari+fara+de+lege+Parlamentul+bila+neagra+a+Romaniei,

"Dintre cei 588, câți au fost ințial, 42 au probleme cu legea: 11 sunt trimişi în judecată, 19 sunt urmăriţi penal, doi sunt condamnaţi în primă instanţă, unul definitiv cu suspendare. Iar nouă deputaţi şi senatori au scăpat, pentru moment, de anchetă, cu ajutorul colegilor. Ion Stan, Vlad Cosma, ambii de la PSD sau Florin Popescu de la PMP sunt doar exemplele recente.

Dacă în cazul parlamentarilor anchetați, păstrarea imunității nu a însemnat și oprirea cercetării, pentru miniștri lucrurile stau cu totul altfel. Cei apărați de colegi au scăpat automat și de anchetă. Printre ei, Varujan Vosganian, Laszlo Borbely, Victor Paul Dobre, Daniel Chițoiu.".

Deci, acesti actuali parlamentari fac zid in fata colegilor care ar trebui anchetati! Cu atat mai grav este acest lucru, pentru ca refuzul plenului de a se ridica imunitatea parlamentara a unor colegi reprezinta o incalcare a principiului separarii puterilor in stat. In acest fel parlamentul se substituie justitiei.

Iata deci ca parlamentarii se ocupa doar de propriile interese, care nu au nicio legatura cu interesele nationale si populare. Ce bataie de joc mai e si asta, sa se refuze anchetarea, de exemplu, a lui Varujan Vosganian, acuzat ca a favorizat (ca si Adriean Videanu) firma Interagro a lui Ioan Niculae, careia i-a oferit gaze ieftine in timp ce populatia nu era in stare sa plateasca facturi sustenabile pentru incalzirea personala. Prejudiciul este estimat la aproximativ 130 milioane USD! E clar ca ii doare undeva pe parlamentari de acest prejudiciu!

Ce alte "beneficii" ne-a mai oferit clasa politica? Transpartinic si transtemporal a avut loc distrugerea economiei nationale si jefuirea sistematica a avutiei nationale, in frunte cu petrolul romanesc. Iata ce informatii ofera internetul:

Conform sursei http://www.art-emis.ro/analize/1542-jaful-secolului-privatizarea-snp-petrom.html,

"- Anterior privatizării, S.N.P. PETROM S.A. a fost singurul producător de ţiţei din România şi cel de al doilea producător de gaze natural, după SC ROMGAZ SA Mediaş.
- În anul 2003, conform datelor oficiale consemnate de I.N.S. producţia de ţiţei a fost de 5,65 milioane tone, iar producţia de gaze naturale a fost de 6,129 miliarde m.c., adică 1/3 din consumul României.

SNP PETROM SA, deţinea în patrimonial său, în anul 2002, următoarele:
- 306 zăcăminte de petrol şi gaze asociate;
- 1.450 puţuri de gaz productive;
- 13.856 puţuri de ţiţei productive cu o producţie zilnică de 220.000 barili ţiţei;
- 771 instalaţii de colectare, depozitare, tratare şi separare;
- două instalaţii de gaz-etanizare;
- o instalaţie G.P.L.;
- peste 15.000 km reţea de transport ţiţei şi gaz; instalaţii de foraj marine, conducte şi platforme;
- două platforme maritime - Prometeu şi Atlas;
- complexele petrochimice şi de rafinare Arpechim şi Petrobrazi;
- uzina de îngrăşăminte chimice Doljchim;
- 145 depozite petroliere şi 690 staţii de vânzare cu amănuntul, din care peste 200 au fost modernizate;
- 320 autocisterne;
- 401 autotractoare; 350 semi-remorci;
- 464 autocisterne G.P.L.; 5 camioane G.P.L.

La acestea se adaugă: puţurile de exploatare şi contractele de forare din Kazakhstan; două facilităţi de depozitare şi 35 statii de vânzare cu amănuntul, din străinătate. În anul 2002, activul net contabil a fost de 62.373.020.622 mii lei şi s-a obtinut un profit net de 2.282.082.505 mii lei. În timpul Regimului Constantinescu-Ciorbea-Vasile-Isărescu s-a convenit cu Banca Mondială, în cadrul programului PSAL, să fie privatizat PETROM. Negociator-şef din partea Guvernului României în cadrul acestui program PSAL 2 a fost ministrul de atunci al Transporturilor, Traian Băsescu.

Privatizarea SNP Petrom SA a definitivat-o regimul Iliescu-Năstase şi a fost votată în Parlament de către reprezentanţii partidelor parlamentare, cu excepţia unuia singur [Partidul Romania Mare]. Pentru privatizarea PETROM au fost adoptate o serie de acte normative printre care: H.G.nr.374/1999; H.G.nr.556/2002; H.G.nr.1450/2002; H.G.nr.550/200; H.G. nr.924/2003; H.G.nr.1090/2004; O.U.G.nr.172/2002; Legea nr.137/2002, Legea nr.238/2004, Legea nr.555/2004.".

Privatizarea SNP Petrom SA a definitivat-o regimul Iliescu-Năstase şi a fost votată în Parlament de către reprezentanţii partidelor parlamentare, cu excepţia unuia singur. Pentru privatizarea PETROM au fost adoptate o serie de acte normative printre care: H.G.nr.374/1999; H.G.nr.556/2002; H.G.nr.1450/2002; H.G.nr.550/200; H.G. nr.924/2003; H.G.nr.1090/2004; O.U.G.nr.172/2002; Legea nr.137/2002, Legea nr.238/2004, Legea nr.555/2004.

Conform procedurilor, pentru privatizarea PETROM, Guvernul Năstase a încheiat un contract de servicii financiare cu un consorţiu străin format din mai multe firme. Printre acestea, firma Credit Swiss First Baston (Europa) din consorţiul de consultanţă era şi acţionar la SNP PETROM. Această incompatibilitate a fost trecută cu vederea iar juriştii stiu mai bine ce inseamna aceasta! Conform contractului de privatizare, cumpărătorul OMV (firma de stat) din Austria a plătit Statului Roman suma de 668,815 milioane euro, sumă care s-a dovedit a fi mai mică decât profitul obţinut de PETROM într-un an.

Parlamentul României a adoptat în luna noiembrie 2004, Legea nr.555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea SNP PETROM SA Bucureşti, lege care a iscat numeroase controverse, consemnate de presa vremii şi folosită din plin în campania pentru alegerile prezidenţiale din toamna anului 2004. Vă mai amintiţi probabil de candidatul Aliantei D.A.(Dreptate şi Adevăr), domnul Traian Băsescu, care a acuzat public P.D.S.R. şi pe candidatul său, domnul Adrian Năstase, de privatizarea frauduloasă şi jaful de la PETROM. După ce a fost ales preşedinte al României, acelaşi Traian Băsescu nu a solicitat Parchetului şi D.N.A. să cerceteze numeroasele fapte penale care au dus la o pierdere de peste 500 miliarde euro pentru Poporul Român după privatizarea PETROM şi nici nu a cerut Guvernelor Tăriceanu şi Boc să acţioneze pentru abrogarea Legii nr.555/2004 şi rezilierea contractului de privatizare.

În anul 2007, s-a înfiinţat la Senat o Comisie de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate privind privatizarea SNP PETROM SA. Comisia a avut ca preşedinte pe senatorul Carol Dina. Raportul Comisiei a fost depus la Biroul Permanent al Senatului şi înregistrat cu nr.1.872 din 8 noiembrie 2007. Acest Raport nu a fost admis să fie prezentat în plenul Senatului nici până în acest moment. Raportul şi cele cinci anexe ale sale prezintă câteva adevăruri dureroase, referitoare la contractul şi Legea de privatizare a PETROM, printre care:
- Statul Român s-a obligat ca pe o perioada de 15 ani să despăgubească în totalitate Cumpărătorul (O.M.V.) pentru orice pretenţii în legătură cu poluarea anterioară a mediului, iar pe o perioadă de 30 de ani să despăgubească Cumpărătorul în totalitate pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate. Nu se precizează nicio limită valorică. Se pare că, Statul Român a achitat deja peste 800 milioane euro.
- Statul Român s-a obligat să treacă în proprietatea O.M.V. aproximativ 2.000 ha de terenuri subevaluate, aflate în mediul urban. Pierderea pentru Bugetul de Stat este de cel puţin 2 miliarde euro.
- Facilităţile acordate excesiv Cumpărătorului de către Guvernul Năstase au prejudiciat Statul Român de mai multe miliarde euro.
- Nivelul, baza şi modul de calculare a redevenţelor vor fi menţinute pentru o perioadă de 10 ani, respectiv cea mai mică redevenţă din lume, de numai 3,5%, se aplica la preţul fix al ţiţeiului de 22 dolari pe baril, indiferent de preţul ţiţeiului pe piaţa mondială. Consultantul nu a luat în considerare preţul mondial al ţiţeiului la evaluarea PETROM.
- Timp de 10 ani, Statul Român s-a angajat că nu va majora prevederile din Codul fiscal referitoare la impozitele pentru exploatare şi producţie menţinând scutirile de la art.216 din Legea nr.571/2003.
- Instituţiile române implicate în privatizarea PETROM nu deţin documentele şi informaţiile utilizate la stabilirea valorii firmei pentru vânzare.
- La evaluarea patrimoniului PETROM nu s-a ţinut seama de preţul de piaţă din anul privatizării. În raportul de evaluare întocmit de Consultant nu sunt prezentate date cu privire la evaluarea zăcămintelor petrolifere şi de gaze naturale din România şi din Kazakhstan. Rezultă că toate aceste zăcăminte au fost date gratuit poporului austriac, prin O.M.V.
- La estimarea valorii PETROM, prin metodele folosite de Consultant, nu s-a luat în calcul patrimoniul companiei.
- În raportul de evaluare nu există nici o referire la rezervele actualizate de zăcăminte de petrol şi gaze naturale.
- Consultantul a stabilit că la o creştere de 2 dolari în nivelul cotaţiei Brent va spori valoarea PETROM cu 800 milioane dolari. Ca urmare, la un preţ al ţiţeiului de 98 dolari pe baril rezultă că a fost subevaluat PETROM cu încă 30 miliarde dolari.
- O.M.V. extrage ţiţeiul la un cost de 12-13 dolari pe baril şi îl introduce la rafinare la preţul mondial al ţiţeiului. Diferenţa dintre preţul mondial şi costul de extractie constituie renta resursei naturale şi se încasează integral de către Statul unde se află zăcămintele. Singura excepţie din lume o constituie România unde nu se încasează această rentă. Ca urmare, Bugetul de Stat nu înregistrează venituri anuale de 5-10 miliarde euro.
- În capitolul V „Despăgubiri postprivatizare" din Legea nr.555/2004, Statul Român s-a obligat să despăgubească O.M.V. pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului, dar nu mai puţin de 50 milioane euro pe an. Unii specialişti petrolişti consideră că în perioada 2005-2010 Guvernele României au plătit peste 1 miliard euro, reprezentând pretenţii pe aceasta temă.

Este mai mult decât evident că, SNP PETROM SA a fost vândută la un preţ derizoriu, cu mult sub valoarea de piaţă a acestei societăţi."!!!

De remarcat faptul ca SNP PETROM SA a fost privatizata cu aprobarea parlamentului in intregul sau.

Conform sursei http://ro.wikipedia.org/wiki/Jaful_economic_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia, dupa 1989 s-au intamplat urmatoarele:

"Companiile Roman Brașov și IMGB au fost vândute pe un dolar, plus preluarea datoriilor[5]. În februarie 2004, Combinatul Siderurgic Reșița (CSR) a fost vândut pe un euro către compania rusă TMK[5].

La privatizarea companiei Electroputere, arabii care au preluat-o au promis să o transforme într-un gigant mondial. Au urmat însă disponibilizarea a cca 1700 dintr-un total de 2500 de salariați și vânzarea uzinei bucată cu bucată.[6]

Procesul de privatizare a fost văzut deseori în presă ca o sursă de corupție la toate nivelurile. Modul în care s-a făcut privatizarea unor societăți a ridicat și continuă să ridice semne de întrebare. În această categorie intră privatizarea unor societăți precum ARO, Romtelecom, Sidex, Combinatul Siderurgic Reșița, IPRS Băneasa, Balneoclimaterica Sovata, Petrom etc.".

Conform sursei http://ro.wikipedia.org/wiki/Industria_petrolului_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia#Controverse,

"Rafinăriile românești au fost implicate în scandaluri intens mediatizate, acumulând datorii uriașe către stat.

Rafinăriile RAFO Onești și Dărmănești (cumpărate de Imperial Oil) au păgubit bugetul de stat cu 1,5 miliarde euro, conform unor surse.[17] În acest scandal sunt implicate nume ca: Viorel Hrebenciuc (politician important din PSD), Corneliu Iacobov (proprietar Imperial Oil și membru PSD), Marian Iancu (proprietar Balkan Petroleum), Ovidiu Tender, Răzvan Temeșan, Toader Găureanu, Andrei Șerban, Marin Marin și alții.[34][35] Grupul de rafinării a păgubit și compania Petrom (pe atunci controlată de stat), de la care cumpăra țiței pe care nu îl plătea, Petrom continuând livrările pe bază de comandă politică.

Rafinăria Petrolsub a fost cumpărată în 1995 de EURO TRADING CHEMICALS, firmă controlată de Virgil Măgureanu (fost șef SRI). Rafinăria vindea produsele petroliere sub prețul de producție companiei EURO HOUSE 2000 SRL, controlată tot de Virgil Măgureanu, care la un moment dat a refuzat să achite produsele achiziționate și revândute. Printre acționarii Petrolsub s-a numărat și fostul ministru de interne Vasile Blaga, care a deținut 1,7% din acțiuni, iar soția acestuia, Violeta Blaga, a beneficiat de sume importante de bani pentru servicii de traducere din limba franceză în limba română și invers.[36][37]

Rafinăria Petromidia este implicată într-o anchetă care vizează modul de privatizare și de stabilire a valorii acțiunilor în raport cu prețul de piață, valoarea comercială reală și înstrăinarea activelor rafinăriei către societățile din grupul Rompetrol. Cercetările mai vizează modul de înregistrare în evidența contabilă a societății a unor venituri în valoare de 971 de miliarde lei (ROL). Omul de afaceri Dinu Patriciu, fost membru PNL este una dintre persoanele anchetate.

Rafinăria Astra Ploiești a fost implicată în altă anchetă în anul 2002.[13]

Compania Petrolexportimport, care deținea monopolul exporturilor și importurilor de petrol până în 1990, a fost implicată într-o anchetă din anul 1998. În perioada 1990 - 1997, compania importa țiței, după care exporta produsul rafinat sub prețul pieței, încasând comisioane din fiecare operațiune de import-export, în pierdere rămânând rafinăriile, care cumpărau scump țițeiul și vindeau ieftin produsul finit, după care pierderile au fost preluate de buget la datoria publică.[38]

În perioada 1992 - 1997 fosta Companie Română de Petrol (CRP) a acumulat datorii de 663 milioane dolari. Rafinăriile, prin societatea RAFIROM și mai apoi prin CRP, importau și prelucrau țiței plătit cu credite bancare, dar erau obligate de stat să vândă ieftin produsele petroliere, "pentru a stăvili procesul inflaționist". Pentru reglementarea situației, Guvernul a introdus în anul 2000 taxa de un cent pe litru, plătită de toți producătorii și procesatorii cu sediul în România, indiferent de natura capitalului social.[39] Această taxă a fost eliminată în 2011, după acoperirea datoriilor astfel făcute."!!!

Cateva cuvinte despre "autostrada" "Bechtel", pe care politicienii au aruncat bani cu nemiluita. Conform sursei http://ro.wikipedia.org/wiki/Autostrada_A3_%28Rom%C3%A2nia%29, stadiul la aceasta "lucrare" este urmatorul:

1A: Brașov (Cristian) – Făgăraș,    48,8 km; Lucrări neîncepute;
1B: Făgăraș – Sighișoara, 53,4 km; Lucrări neîncepute;
1C: Sighișoara – Târgu Mureș (Ogra); 58,0 km; Lucrări neîncepute;
2A: Târgu Mureș (Ogra) – Câmpia Turzii; 37,2 km; În licitare;
2B: Câmpia Turzii – Cluj Vest (Gilău); 52,5 km; Finalizat, cu excepția podului peste Someșul Mic;
3A: Cluj Vest (Gilău) – Mihăiești; 25,5 km; Parțial în execuție (de la Gilău la Nadășelu);
3B: Mihăiești – Suplacu de Barcău; 75,5 km; Lucrări neîncepute;
3C: Suplacu de Barcău – Borș; 64,5 km; Contract reziliat (50% finalizat).

In privinta banilor aruncati probabil pe... lucrarile neincepute, situatia este urmatoarea conform aceleiasi surse:

"Contractul cu Bechtel a fost semnat în anul 2004, pentru suma de 2,2 miliarde euro. Ulterior însă, sumele au crescut, vehiculându-se o valoare cuprinsă undeva între cinci și șapte miliarde de euro (aproximare din decembrie 2009)."!

La acest contract cu Bechtel regasim din nou participarea parlamentului in intregul sau:

"Pe 18 noiembrie 2003, Guvernul României a emis “Ordonanța de Urgență numărul 120 din 18 noiembrie 2003 pentru aprobarea demarării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. a procedurii de negociere cu o singură sursă cu firma Bechtel Internațional Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov–Cluj–Borș”.";

"Aprobarea de către Parlamentul României a O.U.G. 120/18.11.2003 s-a făcut prin Legea numărul 32 din 5 martie 2004.".

Dupa cum se vede ticalosii, probleme si pagube fara numar! Ciudat, dar politicienii nu vad probleme nicaieri! "Suntem pe crestere economica!", ne asigura Victor Ponta cu cinism.

In concluzie, clasa politica este exact la fel ca si anchetatii, urmaritii, arestatii: promotoare a politicii... antiromanesti! In spatele circului politic intens mediatizat se produc infractiuni economice inimaginabile, iar unii vinovatii mai ghinionisti primesc pedepse absolut simbolice in raport cu gravitatea faptelor! Dupa cum se vede, intreaga clasa politica patroneaza toate aceste ticalosii! Klaus Iohannis spunea ca si-a luat tara inapoi. Cu petrol si gaze cu tot sau fara? Cu autostrazi cu tot sau fara? Cu firme privatizate pe nimic sau fara? Cu banii furati in 25 de ani de dictatura infractionala sau fara?