Greva spontana la CFR si falimentarea CFR-ului de catre stat

Ieri a avut loc o greva spontana de doua ore a unei mari parti a angajatilor CFR, motivul fiind neplata integrala a salariilor pentru luna decembrie 2012.

Din punctul meu de vedere, neplata salarilor in ziua stabilita prin contract este cel mai sinistru lucru care i se poate intampla unui angajat. Scopul muncii este castigarea banilor, iar daca salariul nu se incaseaza, munca isi pierde sensul sau se cheama sclavie.

Strict legat de neplata salariilor, as dori sa pun in evidenta dialogul stupid si motivele false invocate adesea de catre cei care nu-si primesc banii. Auzim adesea cu aceste ocazii: "Avem copii la scoala", "Avem rate la banci", "Avem nevoie de medicamente", "Nu avem bani de intretinere". Dupa parerea mea, toate aceste motive si altele asemenea nu au nicio legatura cu neplata salariilor.

Angajatul nu este obligat sa justifice in fata angajatorului sau in fata tertilor modul in care isi cheltuie banii. Si nici nu trebuie sa invoce alt motiv in afara muncii prestate pentru a-si incasa banii conform contractului de munca. Angajatul nu trebuie sa devina creditorul firmei la care lucreaza, in urma abuzurilor facute de acea firma. Sunt frecvente situatiile in care salariile se platesc constant cu intarziere. Exista si situatii in care firmele nu platesc salariile cu lunile. Firmele care procedeaza astfel ar trebui penalizate prin lege.

Cat despre motivele invocate mai sus, ce ar trebui sa intelegem? Ca persoanele fara copii pot sa nu-si primeasca salariile la timp sau deloc? Sau persoanele care nu au credite pot sa nu-si primeasca salariile la timp sau deloc? Sau persoanele sanatoase pot sa nu-si primeasca salariile la timp sau deloc? Sau angajatii care au bani in conturi la banca pot sa nu-si primeasca salariile la timp sau deloc, pentru ca oricum au din ce trai? Este absurd. Statul este plin de paraziti ai banilor publici care-si incaseaza banii la timp. Asa ca regula platii salariilor in zilele prevazute prin contract trebuie sa fie universala.

Cat despre falimentarea CFR-ului de catre propriul stat, iata ce ne informeaza sursele.

1. De pe sursa http://stirileprotv.ro/stiri/social/mii-de-kilometri-de-cale-ferata-inchiriati-operatorilor-privati-statul-le-acorda-subventii-de-90.html aflam ca:

"Risipa din banii statului. Ministerul Transporturilor a inchiriat mii de kilometri de cale ferata unor operatori privati care sa circule pe liniile respective fara sa iasa in paguba, asa cum i se intampla CFR-ului.

In realitate, transportatorii privati au in medie de patru ori mai putini calatori decat CFR. Dar bugetul de stat le acorda subventii de 90% din totalul banilor cheltuiti.[...]
Un automotor privat circula in medie cu 20 de calatori, iar banii obtinuti din vanzarea biletelor nu acopera nici macar a sasea parte din totalul cheltuielilor. Diferenta e primita din buzunarul statului prin subventionare.[...]
In prezent, pe langa CFR, merg pe sinele patriei alti sapte operatori privati de transport. In timp ce statul a platit aproape un miliard de lei pe subventii, a incasat mai putin de 6 milioane de lei din inchiriere."

Deci asta e schema prin care statul are profit... negativ (pierdere, pe intelesul tuturor)!!! In concluzie, este vorba de un alt exemplu scandalos prin care statul taxeaza cetatenii pentru a baga banii publici in cateva buzunare private. Este doar o alta schema de fraudare legala sau aparent legala a banilor publici. Este doar o alta schema de subminare a economiei nationale. Dupa ce in anii '90 se vorbea de eliminarea totala a subventiilor din toate domeniile, vedem acum ca apar afaceri private (sau pseudoprivate) care supravietuiesc si au profit numai datorita subventiilor primite de la stat. Numai justitia romana refuza sa constate ca statul isi falimenteaza propria firma de cai ferate.

Asa functioneaza si atelierele de tamplarie, si gogoseriile, si atelierele auto, si producatorii de obiecte din plastic, pe baza de subventii masive de la stat? Ce legatura mai au firmele private de pe caile ferate cu managementul performant?

2. De pe sursa http://www.evz.ro/detalii/stiri/CFR-pierde-trenul-n-faa-operatorilor-privai-1002505.html aflam ca:

"Particularii s-au băgat şi pe liniile principale

Printr-o Hotărâre de Guvern din 2007, statul a permis CFR-ului să închirieze o parte din structura feroviară şi altor operatori. Iniţial era vorba despre traseele terminale considerate găuri negre pentru CFR, însă, cu timpul, firmele private au acaparat şi linii principale din Oltenia, Moldova și zona de vest a țării."

Adica mai intai s-a mimat operare privata pe trasee neprofitabile, dupa care operatorii privati au primit liber si pe traseele profitabile ale CFR-ului. Statul patroneaza concurenta neloiala si se mira ca propria-i firma e plina de datorii.

3. Conform sursei http://timpolis.ro/print.php?id=14093,

"Sindicatele C.F.R. : "Cu banii de la stat, si daca le-ar circula goale trenurile, firmele concesionare tot ar avea profit" [!!!]

In conditiile in care C.F.R. Calatori anunta anual pierderi si datorii astronomice, exploatarea caii ferate pare sa fie o indeletnicire extrem de profitabila pentru operatorii privati care au concesionat o serie de trasee de la S.N.C.F.R., pe care le exploateaza cu maxim succes, dupa cum declara managerii acestor firme private. Din pacate, din povestea profitabilitatii acestor firme lipseste cea mai importanta parte - subventia pe care le-o da statul, in baza unui contract extrem de pagubos pentru Ministerul Transporturilor, si pentru buget in general, semnat anul trecut, cu doua zile inainte de Craciun. Astfel, societatea Regiotrans Brasov primeste, pentru anumite trasee din vestul tarii, cate 58 de lei de la stat pentru fiecare kilometru pe care il parcurg trenurile sale [!!!]. Fara o conditionare directa cu privire la numarul de calatori transportati. Asa stand lucrurile, nu e de mirare ca sunt trasee pe care operatorii privati isi permit sa aiba zilnic si cate cinci-sase trenuri la intervale de cate doua - trei ore, iar C.F.R.-ul, nici unul."

Se pun imediat intrebarile:
A. Ar mai functiona in pierdere C.F.R. Calatori daca ar beneficia de conditiile si subventiile operatorilor privati?
B. Ar mai fi pe profit operatorii privatii daca ar functiona in conditiile impuse acum C.F.R. Calatori?
C. Ce economie de piata este aceasta?

4. Sursa http://www.incomemagazine.ro/articol_87746/baietii-istei-si-fantomele-de-pe-calea-ferata-profit-in-criza-din-subventiile-de-stat.html?action=print adauga si ea o bombonica pe coliva CFR-ului:

"Foşti şefi de gară, foşti mecanici de locomotivă, fierari sau actuali inculpaţi, cam aceasta este fauna afaceriştilor care domină piaţa privată a transportului de călători pe calea ferată. Începute timid în 2005, după liberalizarea acestui domeniu, imperiile feroviare pe care le controlează noii oligarhi ai căilor ferate au ajuns să reprezinte unul dintre cele mai mari pericole pentru bugetul statului român. Evident că totul s-a umflat cu complicitatea unor reprezentanţi guvernamentali. O poveste cu subvenţii de la stat, cu profituri pentru privaţi şi cu… fantome.

Pe holurile Palatului CFR, despre noii „industriaşi” ai căilor ferate se vorbeşte cu mare respect. Majoritatea acestora provin „din sistem”, au recrutat oameni de la CFR şi continuă să menţină relaţii cu cei care lucrează în zona căilor ferate de stat.

Complicităţile la nivelul Ministerului Transporturilor, al companiilor CFR şi al firmelor private conduse de foşti angajaţi ai sistemul sunt atât de mari, încât până şi subvenţia de stat, care, în mod excepţional, este acordată anumitor agenţi economici (dar obligatoriu de stat şi cu multe derogări din partea UE), a fost translatată în mediul privat. Nimeni nu ştie cum s-a ajuns la această absurditate economică. Cert este că mulţi capitalişti români au profitat de această „vulnerabilitate” pentru a pune de-o afacere mare cu statul. Primesc subvenţii care nu au nicio legătură cu numărul de pasageri transportaţi, de aceea le merge bine, îşi permit bilete mai ieftine şi uneori plimbă trenurile goale pe șine de dragul banilor de la stat."

La urma urmei, nimic nou sub soare. Dupa 1989, conform unui plan stabilit inca inainte de 1989, toate activele create de cetatenii romani in vechiul regim trebuie exterminate, indiferent de metoda ticaloasa aplicata.

Demolarea sistemului socialist fusese deja hotarata, inainte de 1989. Sistemul s-ar fi schimbat chiar daca nu iesea lumea in strada. Dar daca lumea a iesit in strada, lovitura de stat s-a putut numi si revolutie si a capatat o alta legitimitate. La fel cum statul care se autofalimenteaza este legitimat in zilele noastre prin vot popular. Altfel spus, asta e, chipurile, vointa poporului...

OLTCHIM

Privatizarea Oltchim a fost cap de afis in ultimele saptamani. In presa si la televiziune a avut loc mai mult un razboi al declaratiilor intre Dan Diaconescu si reprezentantii institutiilor statului. Multe date ale problemei sunt necunoscute chiar si de catre cei interesati, cu atat mai mult publicului larg.

In momentul de fata, privatizarea Oltchim apare ca un demers inutil, la fel ca si referendumul pentru demiterea presedintelui, o alta tragere de timp a guvernului, pe bani publici, desigur.

Nu vreau sa bun in discutie buna sau reaua credinta a lui Dan Diaconescu. Atat statul, cat si Dan Diaconescu, se lauda si se ameninta cu depunerea plangeri penale. Probabil ca dupa vreo 10 ani justitia va finaliza aceste situatii, atunci cand nimeni nu va mai fi interesat de Oltchim (poate ca nici nu va mai exista Oltchim).

In schimb, despre reaua credinta a statului se poate discuta. Este cel putin curios sa vedem cum statul se "plange" penal de Dan Diaconescu pentru ca nu a aratat ca are banii (45 de milioane de euro)?! In schimb, niciun guvern nu s-a "plans" penal de datoriile uriase ale Oltchim, evaluate la peste 700 de milioane de euro (conform sursei http://www.wall-street.ro/slideshow/Piete-de-capital/137831/cinci-greseli-ale-privatizarii-oltchim-in-viziunea-bancherilor-de-investitii/5/neclaritatile-in-privinta-viitorului-datoriilor-oltchim.html).

S-a aratat ingrijorat un guvern al Romaniei atunci cand Oltchim avea o datorie de 10 milioane de euro? S-a aratat ingrijorat un guvern al Romaniei atunci cand Oltchim avea o datorie de 50 milioane de euro? S-a aratat ingrijorat un guvern al Romaniei atunci cand Oltchim avea o datorie de 100 milioane de euro?

In functie de ce se stabilesc plafoanele de indatorare ale unei companii de stat, pentru ca un guvern al Romaniei sa aiba o reactie? Nu ar fi fost normal ca Oltchim sa aiba o alta politica de venituri si mai ales de cheltuieli pentru ca functiona mereu in pierdere? Se spune ca statul vrea sa stearga o parte a datoriilor Oltchim, asa cum s-a intamplat si la alte companii de stat. Este normal asa ceva? Adica managementul neperformant, dar costisitor, al Oltchim trebuie finantat de contribuabili?

Dupa cum vedem, in mod surprinzator, capitalismul nu are nicio legatura cu eficienta si performanta economica. Capitalismul este cel putin la fel de centralizat ca si socialismul. Chiar mai meschin decat socialismul. Acum statul capitalist decide de la cine ia bani si cui ii doneaza. Unii au obligatia sa fie performanti ca sa poata fi altii intretinuti discretionar prin decizii ale statului.

Ciudat este si faptul ca o firma de talia Oltchim, care are practic monopolul pe sectorul ei de activitate, nu poate fi rentabila.

Oltchim nu este tocmai o taraba de legume-fructe pe care si-o permite oricine. Conform sursei http://ro.wikipedia.org/wiki/Oltchim, "Oltchim Râmnicu Vâlcea este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din România și din Europa de Sud-Est având în 2009 un număr de 3.538 de angajați. Oltchim este ultima companie operațională în domeniul petrochimiei din România care produce, între altele, materiale de construcții din PVC[2]. În anul 2007, Oltchim exporta circa 78% din produse în 80 de țări din Europa, Orientul Mijlociu, Asia - Pacific[2]."
...
"Compania a fost înființată în anul 1966 [!] și este deținută de către statul român iar din 18 februarie 1997 un pachet de acțiuni este listat la Bursa de Valori București, sub simbolul OLT[3]."
Oltchim comercializează policlorură de vinil (PVC), sodă caustică, propenoxid, propilenglicol, polieteri polioli sau materiale de construcții în peste 80 de țări. [!!!]

Compania deține și Fabrica de conserve Râureni, complexul Suinprod, firma Avicola Băbeni și fabrica de nutrețuri Băbeni[4].

În mai 2007, Oltchim a devenit membru deplin în Consiliul European al Producătorilor de Vinili fiind prima societate producătoare de PVC din Europa de Est care primește această distincție[5]. [!!!]

În prezent (iunie 2009), acționariatul Oltchim[6] este format din: Ministerul Economiei (cu 54,8% din acțiuni), PCC SE (12,15%) și alți acționari, cu 33,03%[7]."

In legatura cu actionarul PCC SE, am aflat de pe sursa http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/retelele-secrete-ale-unui-razboi-economic-224667-pagina1.html ca:

"Fără bani în plus, de la 1% la 12%

Cea mai importantă mişcare făcută de PCC în România rămâne însă achiziţionarea, în 2007, a unui pachet de acţiuni la combinatul Oltchim. Deşi iniţial, PCC a cumpărat 1%, în doar câteva luni, cota sa a crescut la peste 12%, fără a plăti nici un leu în plus. Majorarea a fost rezultatul unei decizii a Guvernului Tăriceanu [!!!] prin care a fost diminuat capitalul social al combinatului." [!!!]

Aceeasi sursa ne mai informeaza ca:
"... conducerea Oltchim i-a acuzat deschis pe reprezentanţii PCC de faptul că urmăresc în primul rând interesele combinatului ROKITA, la care sunt acţionari majoritari, combinat aflat în competiţie deschisă cu Oltchim." [!!!]

Si tot din aceeasi sursa aflam care este miza desfiintarii Oltchim:
"Oltchim este ultima companie operaţională în domeniul petrochimiei din România care produce, între altele, materiale de construcţii din PVC. Prin închiderea Oltchim, România s-ar transforma din exportator de produse petrochimice în importator [!!!], cu efecte negative asupra balanţei comerciale şi valutare a ţării."

Cam atat despre Oltchim. Reaua credinta a statului roman s-a probat in toata politica economica, profund antiromaneasca [!!!], de dupa 1989. Statul a distrus economia romaneasca cu frenezie, stergand platforme industriale de pe fata pamantului sau vanzand pe nimic companii profitabile si care aveau monopol pe sectorul lor de activitate. Se pot aminti la capitolul vanzare pe nimic privatizarea petrolului si a telefoniei fixe din Romania.

In final, cateva vorbe despre populatia Romaniei. In fata tuturor acestor ticalosii rasunatoare si cu consecinte nefaste pentru majoritatea romanilor, circa 60% dintre cetateni au inca dilema alegerii raului cel mai mic. Romanii nu au resurse si curaj de a propune si impune prin vot alti lideri care sa ii reprezinte si sa le apere interesele!!!