Mondializarea falimentului autoritatilor locale

Dupa falimentul orasului american Detroit, un oras european este practic in faliment, lipsind doar o decizie si o declaratie oficiala a acestui fapt.

Este vorba de orasul Napoli, despre care se spune ca este al treilea ca marime din Italia. Datoriile acestui oras au ajuns la 1 miliard de euro. Faptul ca PIB-ul pe locuitor la Napoli reprezinta 65% din media italiana, iar somajul la Napoli era in 2012 de 22,6 % (media italiana era de 10,7%) nu pot explica starea falimentara a orasului.

Astfel de datorii uriase, acumulate constant, nu se pot explica decat prin coruptie si prin sifonarea banilor publici, dupa modele care devin universale si care in Romania functioneaza din plin.

Simplul fapt ca datoriile unei autoritati centrale sau locale sunt in crestere ar trebui sa alerteze institutiile de control ale statului (oricare ar fi el), care ar trebui sa desfasoare urmatoarea procedura:
1. Sa verifice imediat activitatea acelei autoritati centrale sau locale;
2. Sa stabileasca ce proiecte si cheltuieli sun ineficiente, posibil si ilegale;
3. Sa interzica imediat proiectele ineficiente, mari consumatoare de bani publici si mari acumulatoare de datorii;
4. Sa destituie imediat vinovatii responsabili de acele proiecte si cheltuieli si sa-i urmareasca in justitie pana la recuperarea integrala a prejudiciilor.

Faptul ca autoritatile nu intervin dupa acest model este o dovada ca ineficienta este administrata politic de catre autoritati putred de corupte, mergandu-se inclusiv pana la falimentul total!

Suprataxarea cetatenilor si insusirea banilor publici de catre grupuri de interese public-private au devenit, dupa parerea mea, sport mondial.

Inca nu stiu sa existe criterii de eficienta la nivelul autoritatilor centrale sau locale din vreun stat, iar autoritatile, din motive lesne de inteles, nici nu intentioneaza sa introduca astfel de criterii de eficienta atunci cand este vorba de cheltuirea banilor publici.

Deja autoritatile se afla in conflict de interese. Cum sa legifereze limitarea cheltuirii discretionare a banilor publici, cand scopul preluarii puterii la nivel central sau local este tocmai cheltuirea discretionara a banilor publici?

Astfel incat, dincolo de declaratii formale, praf electoral in ochii alegatorilor, juraminte strambe la investire, autoritatile sunt practic intr-un razboi nedeclarat cu cetatenii. Iar acest razboi este intotdeauna net castigat de catre autoritati, care au de partea lor alte structuri mafiotizate din institutiile statului (politie, procuratura, justitie, ministere) gata sa acopere derapajele financiare extrem de grave si de multe ori evidente.

Am mai scris pe acceasta tema, dar doresc sa evidentiez explicit faptul ca la nivel mondial autoritatile s-au mafiotizat, ca legile au transformat autoritatile in hoti de drept (sau hoti cu drept de a fura). Simplii cetateni sunt dezorganizati si neputinciosi in fata acestei situatii, incapabili de reactii rapide, dure si extreme la vot, incapabil sa elimine prin vot democratic pe cei deja dovediti ca hoti si sa instaleze pur si simplu persoane noi si total diferite.

Toate crizele trecute, prezente si viitoare inseamna, in putine cuvinte, ca hotiile cu bani publici la nivel de stat sau autoritate locala au ajuns la maturitate si scadenta si trebuie decontate tot din bani publici (din banii cetatenilor onesti!) prin masuri de austeritate (scaderi de venituri, somaj, inflatie, cresteri de taxe si impozite).

Sigur ca nu am cum (si nici nu imi propun) sa monitorizez situatia globala a datoriilor de stat si ale autoritatilor locale, dar timpul va demonstra ca din ce in ce mai multe orase vor deveni falimentare.

Nici Bucurestiul mafiei lui Oprescu nu este o exceptie. Dovezile de risipa de bani publici si de umflare a preturilor reale sunt nenumarate. Pana acum, situatia orasului apare ca fiind relativ stabila. Dupa modelul universal, vom afla ca Bucurestiul este falit numai atunci cand va fi prea tarziu si cand nu se va mai putea face nimic. Pana atunci, datoriile vor creste, fara ca factorii politici sa doreasca sa le limiteze prin lege, fara ca institutiile de control ale statului sa isi puna intrebari si sa verifice activitatea autoritatilor locale. Ca prin minune, nimeni nu se va mira nici cand datoria publica va ajunge la primul milion, nici cand va ajunge la 10 milioane, nici cand va ajunge la 100 de milioane, nici cand va ajunge la primul miliard. Numai ca va veni un moment cand se va spune: "Bucurestiul este in faliment".

Dupa parerea mea, acceptarea prin lege a functionarii unei autoritati de stat sau locale pe principiul indatorarii nelimitate, pana la falimentul total, este o dovada a hotiei extreme la nivel de stat.

Este inacceptabil ca persoanele fizice si firmele private sa-si puna mereu, pe parcursul intregii existente, problema muncii eficiente si a reducerii cheltuielilor, in timp ce parazitii banilor publici din cadrul autoritatilor centrale si locale se gandesc doar la spaga, hotie, delapidare, deturnare de fonduri, frauda fiscala, pe scurt la risipa discretionara.

Suntem in plina epoca a sclaviei moderne, definita prin suprataxarea cetatenilor onesti si prin suprarepartitia taxelor si impozitelor catre grupuri de firme aflate in parteneriat mafiot cu autoritatile centrale si locale!


Bibliografie on-line:

1. Despre falimentul orasului Napoli:
http://www.mediafax.ro/externe/orasul-napoli-este-la-un-pas-de-faliment-cu-datorii-de-1-miliard-de-euro-12038832

2. Despre primarul orasului Detroit, demis si condamnat la 28 de ani de inchisoare pentru coruptie:
http://www.mediafax.ro/externe/primarul-demis-al-orasului-detroit-condamnat-la-28-de-ani-de-inchisoare-pentru-coruptie-11495179