Se vorbeste foarte mult la televizor despre detoxifiere. Toata lumea este atentionata sa se detoxifieze. Sotia si copiii mei, care se mai duc pe la doctor, primesc sfaturi si recomandari pentru detoxifiere. Se recomanda tuturor sa bea nu stiu cati litri de apa pe zi sau sa aiba nu stiu ce conduita ca sa se detoxifieze.
Dar ce anume provoaca necesitatea detoxifierii? Este foarte greu de inteles acest lucru. Mai ales cand vorbim despre persoane tinere, concret despre copiii mei (sigur ca am putea vorbi despre majoritatea copiilor si tinerilor in general), care au o viata destul de banala, dupa parerea mea: nu beau, nu fumeaza, nu fac excese alimentare.
Pentru ca sa ne detoxifiem, mai intai ar trebui sa ne... toxifiem. Cum se realizeaza acest lucru, fenomenul de toxifiere? Mai ales, cum se poate vorbi despre toxifierea in masa a populatiei (vedem tot felul de campanii si sfaturi televizate legate de sanatatea tuturor)?
Dupa parerea mea, nu se poate vorbi despre detoxifiere in absenta unei alimentatii toxice. Se pare ca majoritatea alimentelor sunt pline de chimicale toxice.
Dar, pentru simplii cetateni este imposibil sa aprecieze gradul de toxicitate al unui aliment. Eu, unul, nu intru in magazinul alimentar cu dorinta de a cumpara alimente toxice, dar nici nu cred ca pot aprecia stiintific toxicitatea produselor alimentare comercializate. Nu cer vanzatorilor: "Dati-mi, va rog, ce aveti mai toxic pe aici!", dar nici nu sunt stiu sa recunosc produsele 100% sanatoase.
Am putut doar sa ajung la niste concluzii, parcurgand numeroase materiale in media si pe internet.
Astfel, exista produse cu valoare nutritiva care tinde catre zero. Exista produse asa zis alimentare care contin maxim 5% ingrediente alimentare, restul fiind o combinatie de apa, grasimi, fondanti chimici, stabilizatori chimici, coloranti chimici si arome sintetice.
Orice produs alimentar complex poate fi falsificat, adica se poate crea un produs chimic cu o structura, culoare si gust similare cu originalul. Deja am vazut falsurile in cazul laptelui si produselor lactate, parizerului si crenvurstilor. Acelasi lucru se poate spune si despre mezeluri in general.
Se mai pot falsifica:
1. Gemurile. Cu ajutorul gelatinei, colorantilor, indulcitorilor artificali si aromelor artificiale, cu numai 5% fruct se poate crea un produs aparent consistent, dar cu o valoare nutritiva extrem de scazuta. Acel 5% fruct este destinat inducerii cumparatorului in eroare, lasandu-se impresia ca ar putea fi un produs natural.
2. Painea si biscuitii;
3. Sucurile acidulate si neacidulate (s-au semnalat situatii in care producatorul vindea suc de fructe care continea 0% fructe!!!);
4. Sucul de rosii si ketch-up-ul;
5. Mustarul;
6. Ciocolata;
7. Dulciurile (prajituri, bomboane, inghetata);
8. Bauturile alcoolice;
9. Maioneza.
Practic, orice produs care presupune industrializarea legumelor, fructelor, cerealelor, carnii, oualor, laptelui (sau chiar fabricarea laptelui insusi) si semintelor poate fi falsificat. Iar in Romania se produc si se falsifica din greu produsele alimentare.
Se pot remarca foarte repede in magazinele alimentare anumite paradoxuri ale preturilor: exista gemuri mai ieftine decat fructele; exista mezeluri mai ieftine decat carnea. Este posibil sa se manipuleze preturile acestor produse falsificate dupa aparitia acestui articol, pentru a se crea impresia ca sunt naturale si sanatoase. Adica ar putea disparea produsele alimentare chimice semnalate la raft corespunzator, prin pretul foarte mic.
Cred ca etichetarea produselor trebuie schimbata de urgenta si trebuie aratate foarte clar urmatoarele:
1. Procentul de ingredient "activ" (am numit asa ingredientul cu valoare nutritiva) din produs, adica procentul de legume, fructe, cereale, carne, oua, lapte si seminte din produs.
2. Procentul de ingrediente "pasive" (am numit asa umplutura fara valoare nutritiva, care inseamna de multe ori componente toxice), adica procentul de fondanti, coloranti, stabilizatori, arome si apa.
Iar produsele in care ingredientele pasive sunt majoritare (de exemplu minim 51%; specialistii sunt cei care ar trebui sa stabileasca daca ar trebui sa se porneasca chiar si de la valori inferioare ale procentului de chimicale) ar trebui inscriptionate la vedere cu textul "PRODUS ALIMENTAR CHIMIC". Eventual, ar trebui sa aiba si un semn distinctiv, asa cum se pune bulina rosie pe cladiri. In plus, ar trebui sa existe si o avertizare, la fel ca in cazul tigarilor: "Cei care consuma acest aliment mor mai tineri, uneori extrem de repede".
Dupa parerea mea, unele (nu putine) produse alimentare sunt extrem de toxice si ar trebui sa fie interzisa fabricarea si, cu atat mai mult, comercializarea lor.
SĂ CURGĂ TEQUILA
Acum 5 ore
Solutia sugerata de dumneavoastra este corecta, insa nu rezolva fondul problemei: puterea de cumparare a clientului (roman). Aceasta a dus si la modelarea unor comportamente sociale, indreptate catre preturile cele mai reduse, in detrimentul calitatii. Produse calitative exista, insa la preturi mult mai mari. Si inca ceva. Exista si produse calitative ce pot ajunge la cumparatori mai ieftin, insa ne lovim de o a doua problema de sistem: cartelurile si lobby-ul economice, cu impunerea unor politici alimentare, sau preturi ridicate pe piata, si eliminarea concurentilor corecti, mai ieftini si cu produse sanatoase. Mai stiti scandalul eliminarii usturoiului de pe piata, deoarece a fost declarat toxic (sic!)? Dar despre sarea iodata introdusa obligatoriu prin lege in toate alimentele ce necesita sare? Pestele de la cap se impute.
RăspundețiȘtergereDaca luam in considerare si puterea de cumparare foarte redusa a clientului roman, rezulta ca s-a pus la punct un mecanism economico-social-juridic prin care majoritatea romanilor sunt condamnati la moarte latenta (o viata mult scurtata fata de normalul biologic), datorita alimentatiei toxice, chiar voluntar toxice (!), dar accesibile ca pret.
ȘtergereTotusi, unele produse comercializate ca alimente sunt mai mult otravuri decat alimente, iar consumatorul nu este informat corect, ci inselat pe fata.
Ma intreb daca se tine cont de aceste detalii calitative ale alimentelor atunci cand se stabilesc inflatia si cosul alimentar zilnic... Sau se spune din ochi: 1 chil de lapte costa 4 lei, desi nu se stie cat lapte contine acel chil...